Ești femeie și vrei să lansezi o afacere în Moldova? Iată tot ce trebuie să știi

Un termen utilizat tot mai des în presă, statistici sau la cursuri motivaționale, antreprenoriatul feminin nu este doar despre femei în afaceri. E o componentă fundamentală a egalității de gen, un pas important în împuternicirea femeilor și o schimbare a rolurilor tradiționale.  

Femeile, însă, întâlnesc dificultăți specifice când lansează și gestionează o afacere. Care sunt ele și cum poate mediul bancar și statul să nu le descurajeze să-și dezvolte un business în țară, explicăm în acest material.  

Starea antreprenoriatului feminin în Moldova 

În luna aprilie 2023 a fost prezentată nota analitică „Accesul la resursele financiare pentru femeile care lansează sau gestionează afaceri în R. Moldova: realități, provocări și perspective”. Cercetarea, realizată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, a adunat date statistice, studii comprehensive și soluții care pot duce la îmbunătățirea antreprenoriatului feminin în țară. 

Potrivit unei cercetări efectuate în 2015 de către McKinsey Global Institute, citate de nota analitică, participarea femeilor la viața economică în mod identic cu bărbații ar adăuga până la 28 de trilioane de dolari sau 26% la PIB-ul global anual în 2025, în comparație cu ceea ce avem acum. 

Legislația Republicii Moldova stipulează obligația statului de a asigura femeilor și bărbaților șanse egale pentru desfășurarea activității de întreprinzător, iar Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova Europeană 2030” prevede și abilitarea economică a femeilor.  

Citește și interviul cu Alicia Valcov despre cum creștem numărul femeilor în afaceri

În realitate, datele prezentate de sondajul UN Women arată că femeile continuă să reprezinte o minoritate în cadrul comunității de afaceri din Moldova. Ultimele date statistice din domeniu, publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), arătau că, în 2017, doar o treime din afaceri erau deținute de femei. De regulă, afacerile gestionate de acestea sunt de dimensiuni mici și numai 1,3% din totalul afacerilor erau de dimensiuni mijlocii sau mari.  

Ce obstacole au femeile în lansarea și gestionarea unei afaceri 

Rolurile tradiționale de familie și nivelul scăzut de capital inițial și/sau finanțare bancară descurajează femeile să lanseze o afacere. Procentul femeilor antreprenoare, căsătorite sau cu copii mici este considerabil mai mic decât al bărbaților căsătoriți. În cazul celor divorțați, lucrurile stau invers: femeile divorțate care au o afacere depășesc de două ori cifra bărbaților antreprenori divorțați.  

Un alt sondaj, publicat în 2021 de către ODIMM și UN Women, arată că inițierea unei afaceri sau extinderea acesteia este încă semnificativ influențată de lipsa de încredere a femeilor și stereotipurile din societate.  

Pandemia de COVID-2019 a diminuat egalitatea de șanse dintre femei și bărbați privind implicarea în afaceri. Femeile cheltuie zilnic între 4 și 5 ore neremunerate pe responsabilitățile casnice, iar măsurile de carantină au agravat inegalitățile legate de împărțirea responsabilităților de îngrijire a casei și copiilor. Multe femei au fost nevoite să dedice mai mult timp copiilor și treburilor casnice, în detrimentul jobului sau antreprenoriatului.  

Totodată, pandemia a lovit mai mult în afacerile deținute de femei antreprenoare și minorități. Aceste afaceri, concentrate în industriile cele mai afectate de pandemie (HoReCa, comerț cu amănuntul, servicii), au amortizoare financiare mai scăzute. Totodată, afacerile gestionate de femei sunt mai mici și mai tinere, cu mai puțin acces la finanțare externă. Chiar dacă pandemia s-a terminat la începutul anului 2022, consecințele acesteia au afectat unele afaceri pe termen mediu și lung. Iar când accesul la finanțare este mai scăzut pentru antreprenoare, recuperarea devine mai anevoioasă.  

Băncile și antreprenorii: o relație complicată 

Cum stă sectorul de afaceri din Moldova la capitolul creditare și finanțare din partea băncilor din perspectiva gender arată un studiu realizat de Banca Mondială în 2019. Aceasta a analizat 360 de întreprinderi locale și a scos în prim-plan cele mai mari obstacole ale acestora. 

În linii mari, cota afacerilor conduse de bărbați care dețin un credit este mai mare, iar din perspectiva asigurării creditelor, afacerile conduse de femei sunt evaluate cu un profil de risc mai ridicat. În Moldova, sistemul bancar tinde să fie mai dur când vine vorba de garanții și gaj. Băncile solicită de la toate afacerile gestionate de femei existența unei garanții, fiind mai „indulgente” față de cele administrate de bărbați. Mărimea garanției solicitate e mai mare cu aproape 50% pentru antreprenoare decât pentru antreprenori.  

Una din explicațiile invocate de autorii studiului este că femeile lansează preponderent afaceri în sectorul serviciilor, unde riscul este mai mare din perspectiva creditării. Asemenea afaceri, afirmă aceștia, posedă mai puține active acceptabile pentru bănci în calitate de gaj. Paradoxal, cifrele arată că tot afacerile conduse de femei au mai multă nevoie de finanțare, întrucât au un capital propriu mai mic decât cele conduse de bărbați. Femeile tind să aibă un capital de bază mai mic, inclusiv pentru că câștigă mai puțin.

În 2021 inegalitatea salarială în Moldova dintre femei și bărbați era de 13.6%. În 2022, aceasta atingea 30% în domenii ca tehnologiile informaționale, scria PwC Moldova. 

O evoluție interesantă este că, totuși, băncile se arată mai dispuse să ofere credite afacerilor conduse de femei. Balanța înclină în favoarea întreprinderilor gestionate de acestea, unde procentul de cereri de creditare respinse este de aproape 2 ori mai mic comparativ cu afacerile gestionate de bărbați. 

Cum statul susține antreprenoriatul feminin 

În perioada 2018-2021, ponderea femeilor antreprenoare care au beneficiat de suport a oscilat între 36-40% din totalul afacerilor, arată datele Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Acest rezultat se datorează și existenței în cadrul ODA al unui program dedicat susținerii antreprenoriatului feminin – Femei în Afaceri. În cadrul acestuia, peste 500 de afaceri create și gestionate de femei au participat în activități de capacitare și au primit finanțări nerambursabile în sumă de 78,5 milioane de lei. Misiunea programelor de susținere și abilitare economică de acest fel este oferirea de suport financiar și a părții educaționale, care furnizează cunoștințele necesare pentru lansarea unei afaceri și consolidează încrederea femeilor. 

Citește și despre Ecaterina Medic, agricultoarea care gestionează 100 de hectare de pământ

Valabilitatea Programului Femei în Afaceri a expirat la sfârșitul lui 2022, dar autoritățile planifică lansarea unui nou program dedicat femeilor antreprenoare, care regăsește în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anul 2023.  

În afară de programele ODA, femeile care administrează afaceri agricole pot obține subvenții majorate din partea statului. Legea cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural stipulează că subvențiile acordate se majorează la cerere cu cel puțin 15% pentru tinerii fermieri, femeile-fermieri și migranții reveniți.  

Și comunitatea donatorilor susține femeile antreprenoare. Astfel, au fost demarate: 

• Programul național de instruire în domeniul IT pentru fete și femei; 
• Programele de pre-accelerare pentru femei – cursuri intensive scurte pentru femeile care doresc să-și deschidă propriile întreprinderi; 
• Proiectul „Abilitarea tinerelor femei cu mijloace de trai durabile prin turism în Moldova”; 
• Programul de mentorat în afaceri pentru femei, destinat antreprenoarelor care au avut provocări majore din cauza crizei COVID-19. 

La fel, în 2022 a fost lansată „Foaia de parcurs pentru abilitarea economică a femeilor”, elaborată de Consiliul Economic, care reprezintă un plan de acțiuni cu scopul de a promova abilitarea economică a femeilor.   

Cum putem încuraja mai multe femei să lanseze afaceri 

Deși în ultimii ani s-au făcut progrese ca femeile să fie mai prezente în mediul de afaceri, spun autorii studiului, acestea rămân o minoritate. Pe lângă finanțarea prin credite bancare și suport din partea statului, femeile pot fi încurajate prin: 

1. Îmbunătățirea cadrului normativ și de infrastructură prin acțiuni care permit femeilor să iasă mai rapid din concediul de maternitate în condiții favorabile. Una din cele mai importante este crearea de mini-creșe de tip familial, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor de a oferi asemenea facilități. 
2. Adoptarea unui nou program destinat femeilor antreprenoare în programul ODA, care să se axeze pe afacerile debutante sau aflate la faza inițială de dezvoltare. Cea mai mare provocare în afaceri pentru femei este decizia de a iniția o afacere și primii pași pentru a o dezvolta. Focusul noului program ar trebuie să fie educația antreprenorială, combinată cu suportul financiar nerambursabil.  
3. Se recomandă ca partea informațională și de promovare a exemplelor de succes să fie parte integrantă a programului pentru a combate stereotipurile sociale. O altă recomandare ar fi ca noul program să prevadă și opțiunea contractării unor credite la rate preferențiale.  
4. Îmbunătățirea datelor statistice prin prisma de gen, pentru o mai bună monitorizare a dificultăților și progreselor. 

Concentrarea doar pe abilitarea economică a femeilor nu duce automat la o egalitate sporită de gen sau la eliminarea dezechilibrelor de putere din societate. Pentru ca femeile să participe activ la viața economică, e necesară și dezvoltarea politicilor care țin de:  

• Servicii publice: asistență în sănătate, servicii de creșă, care reduc din timpul neplătit consumat de femei pentru a avea grijă de persoanele dependente.  
• Servicii de suport pentru angajare în câmpul muncii, asigurarea educației necesare profesionale și de reconciliere a vieții profesionale și cea de familie.  
• Infrastructura, or femeile sunt afectate disproporționat de lipsa accesului la rețele de apă sau electricitate, calitatea proastă a drumurilor și transport public inadecvat. Toate acestea cresc în mod direct timpul consumat pentru sarcini casnice.  
• Protecția socială prin reducerea sărăciei în rândul femeilor.  
• Redistribuirea responsabilităților în gospodărie privind activitățile casnice. Distribuirea inegală a acestor sarcini afectează timpul disponibil al femeii pentru implicarea în activitate economică și profesională. Susținerea unei distribuții mai bune poate fi realizată prin politicile de concediu parental, adoptarea tehnologiilor de economisire a forței de muncă și adaptare a muncilor la necesitățile femeilor și ale familiei. 

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.