Prezent la Palatul Cotroceni, unde a avut loc aniversarea a 10 ani de când România a aderat la NATO, fostul președinte român, născut la Bender (Tighina), Emil Constantinescu a povestit o întâmplare remarcabilă din iunie 1999, la scurt timp după închierea oficială a războiului din Kosovo.
Emil Constantinescu spune că a fost nevoit să ia o decizie extrem de riscantă în timpul mandatului său şi anume aceea de a cere trupelor ruseşti să părăsească spaţiul aerian al României, notează Digi 24.
„După ajungerea la un acord între forțele NATO și Rusia, Rusia a întreprins o acțiune militară și până astăzi nelămurită; dacă a fost o acțiune dirijată de șeful statului major al armatei sau cu acceptul președintelui, trupele rusești în Iugoslavia au ocupat aeroportul din Priștina, creându-se astfel o situație foarte complicată. Madeleine Albright spune în memoriile sale că dacă în acest moment ar fi putut ajunge acolo avioanele rusești, conform înțelegerii aprobate de către NATO și Rusia, prin care forțele NATO trebuiau să vină prin Adriatica și rușii survolând România, ceea ce era stabilit prin acest acord”, a povestit fostul președinte al României.
„Am luat atunci hotărârea unipersonală și, fără a cere aprobarea cuiva, de a cere rușilor, de a anula dreptul de survol, invocând o întârziere de 40 de minute a avioanelor, astfel încât, conform acordului, nu trebuia ca două avioane să se afle în spațiul aerian al României. A fost o decizie extrem de riscantă. Ea a fost cuplată cu hotărârea ca uriașul avion rusesc care transporta trupe și arme să fie încadrat de avioanele românești până la ieșirea din țară”, a adăugat Emil Constantinescu.
