Viitorul preşedinte trebuie să lupte cu corupţia şi să asigure un trai decent al populaţiei. De asemenea, acesta trebuie să fie o persoană apolitică, să nu se ascundă în clădirea Preşedinţiei, cum au făcut-o cei până acum, „să nu admită niciun fel de Unire”, să fie prieten cu Rusia şi Vestul, dar totodată să nu se abată de la cursul european.
Aşa îl văd reprezentanţii comunităţilor etnice pe cel de-al cincilea preşedinte al Republicii Moldova. Aceştia spun că vor merge la vot pe 13 noiembrie, chiar dacă, potrivit unora din ei, vor avea „de ales între două rele”. Lideri ai comunităţilor etnice cu care am discutat şi-au exprimat speranţa că viitorul preşedinte “va pune interesul ţării şi al propriului popor înaintea celui personal”.
Svetlana Mîsliţchi, preşedinta Uniunii ucrainenilor din Moldova, a declarat că la 30 octombrie ucrainenii au votat, în primul rând, pentru bunăstarea şi statalitatea ţării. „Nu vrem să ne unim şi nu vrem să ne despărţim de nimeni, dar vrem să păstrăm vectorul european”, a precizat Svetlana Mîsliţchi.
Potrivit ei, ucrainenii vor să vadă un preşedinte, dar „nu ca cel până în prezent” -„să fie prieten cu Estul şi cu Vestul, să fie prieten cu toţi, dar cu toate acestea să nu se sperie de acest curs european şi să meargă ferm pe acesta”.
„Am votat, în primul rând. pentru bunăstarea şi statalitatea ţării. Nu vrem să ne unim şi nu vrem să ne despărţim de nimeni. Am vrea să vedem un preşedinte, dar nu ca cel până în prezent. Acesta trebuie să fie cetăţeanul ţării sale, să fie bolnav de probleme naţionale ale Moldovei. Să fie prieten cu Estul şi cu Vestul, să fie prieten cu toţi, dar cu toate acestea să păstreze orientarea proeuropeană. De dorit să nu se sperie de acest curs european, că să meargă ferm pe acesta. Un preşedinte competent, educat, care să ştie să se gândească la interesele Patriei sale, şi apoi la cele personale. Să lupte cu corupţia şi împreună cu Parlamentul şi Guvernul să realizeze reformele aşteptate de popor”. a declarat Svetlana Mîsliţchi.
Ivan Ostaficiuc, adjunctul preşedintelui Congresului Comunităţilor Ruseşti din Moldova, a precizat din start că mulţi etnici ruşi au boicotat scrutinul din 30 de octombrie, la îndemnul lui Valeri Klimenko, preşedintele organizaţiei menţionate.
Potrivit lui, unul din motivele acestui boicot a fost scoaterea din cursa prezidenţială a Innei Popenco, candidata mişcării Ravnopravie, care a fost susţinută de Congresul Comunităţilor Ruşeşti din Moldova. „Poate din această cauză rata de participare în primul tur de scrutin a fost atât de mică”, a menţionat Ivan Ostaficiuc.
Cât priveşte scrutinul din 13 noiembrie, Ivan Ostaficiuc l-a catalogat drept unul în care populaţia va avea de ales „între două rele”. „Este dreptul fiecăruia să voteze pentru cine vrea, dar noi le-am dat clar de înţeles vorbitorilor de limba rusă că suntem împotriva Maiei Sandu”, a precizat el.
Întrebat dacă în acest caz, Congresul a lansat mesaje de susţinere pentru Igor Dodon, acesta a răspuns că nici liderul socialiştilor nu este candidatura potrivită pentru funcţia de şef de stat şi că „în general, membrii comunităţii ruşilor vor vota fie pe Igor Dodon, fie nu vor ieşi la vot”.
„Cât priveşte cel de-al doilea tur de scrutin este o decizie a Congresului Comunităţilor Ruşilor să nu voteze pentru Maia Sandu. Este dreptul fiecăruia să voteze pe cine vrea, dar noi le-am dat clar de înţeles vorbitorilor de limba rusă că suntem împotriva ca s-o voteze pe Maia Sandu.
Viitorul preşedinte trebuie să fie un om cumsecade, care nu fură şi care ştie problemele poporului. Şi, desigur, nu trebuie să fie prost, pentru că un conducător prost este un lucru straşnic pentru ţară. Acesta trebuie să fie cu studii, care “să priceapă în mişcările politice” şi să ştie cum să conducă poporul. Dar, iată, Maia Sandu poate şi ştie economie şi este un economist bun, dar nu are experienţă de conducere în stat. Ne temem că astfel de specialişti o să dărâme din ceea ce ne-o mai rămas.
Avem foarte multe întrebări şi faţă de Dodon. Am fost prinşi în situaţia când trebuie să alegem din două rele, iar Dodon este răul cel mai mic”, a spus Ivan Ostaficiuc.
Nicolae Rădiţă, şeful Centrului Naţional al Romilor, a relatat că la 30 octombrie, romii au votat „ca toţi ceilalţi” pentru o ţară prosperă, în care oamenii să se bucure de o situaţie economică mai bună. „Dat fiind specificul nostru, romii au votat ca să poată migra atât în Rusia, cât şi în spaţiul european”, a spus Nicolae Rădiţă.
Potrivit lui, la 30 octombrie, romii au ieşit la vot, „pentru că atunci când este vorba de mobilizare, ştiu cum s-o facă” şi vor participa şi la 13 noiembrie. Totodată, Nicolae Rădiţă a spus că membrii comunităţii din care face parte vor un preşedinte care să nu se piardă şi ascundă în clădirea Preşedinţiei, ci să asculte doleanţele poporului, să fie o persoană demnă, care va lupta cu oligarhii şi să combată corupţia şi discriminarea.
„Sper că o să câştige o persoană demnă, care va fi un preşedinte ce va lupta cu oligarhii, va combate corupţia şi discriminarea. Să fie un preşedinte care să asculte doleanţele cetăţenilor şi să nu le ignore ca până în prezent. Nu am auzit nici un preşedinte care să zică că vrea suportul romilor. Vreau ca acest preşedinte să facă ceva pentru romi, să le asculte problemele. Să nu se piardă în clădirea Preşedinţie, cum au făcut-o cei până în prezent. O persoană corectă, să nu amăgească şi să pună interesele poporului înaintea celor personale”, a spus Nicolae Rădiţă.
Edward Iaroşewski, preşedintele Societăţii Polonezilor din Moldova, a menţionat că membrii comunităţii sale au aşteptări mari după acest scrutin din 13 noiembrie:”toţi avem nevoie de pace, linişte şi progres economic”.
Potrivit lui, polonezii vor un preşedinte apolitic care să conducă ţara în funcţie de necesităţile şi priorităţile ţării şi, cel mai important, este ca viitorul preşedinte să fie pe aceeaşi undă cu Parlamentul şi Guvernul. „ Ca să nu fie ca într-o familie rea, unde părinţii se ceartă, dar copiii plâng”, a menţionat Edward Iaroşewski.
„Vrem să avem un preşedinte al întregului popor, al tuturor cetăţenilor din Republica Moldova. Am vrea să vedem un preşedinte apolitic care să conducă ţara nu în funcţie de viziunile politice ale formaţiunii sale, ci în funcţie de necesităţile şi priorităţile ţării. Noi credem că la momentul actual trebuie să ne învăţăm să fim prieteni cu toate ţările, cu Ucraina, România, Rusia, UE sau SUA. Şi cel mai important, este ca viitorul preşedinte să fie pe aceeaşi undă cu Parlamentul şi Guvernul. Să nu fie ca într-o familie rea, unde părinţii se ceartă, dar copii plâng. De aceea cred că restabilirea relaţiilor cu Rusia, cu pieţele ei de desfacere, ar fi pentru moldovenii o mare bucurie”, a spus Edward Iaroşewski.
