Cum facem față iernii? Ne inspirăm de la bunicuțe!

Facem plăcinte împreună. Imagine: Journo Birds

Pentru moldoveni iarna trecută a fost una dintre cele mai grele și înfricoșătoare din ultimii ani. Cum au reușit să supraviețuiască? Am bătut la uși pentru a afla.

Prețurile din Moldova au crescut ca nicăieri în Europa – cu peste 30% – în ultimul an. Costurile energiei au crescut de peste șapte ori pentru gaz și de patru ori pentru electricitate. Armata rusă a atacat infrastructura energetică ucraineană, cauzând întreruperi de curent în Moldova.

Aceasta a fost iarna în Moldova anul trecut. Aproximativ 60% dintre oameni au ajuns în sărăcie energetică, conform unui raport al PNUD. Familii întregi se vedeau adesea nevoite să aleagă între hrană și căldură.

Am mers în sate și am bătut la uși pentru a întreba cum au supraviețuit oamenii.

Încălzirea locuințelor

În raionul Dondușeni, la nordul Moldovei, la doar o scurtă plimbare de granița ucraineană, am găsit o stradă liniștită într-un sat și am căutat bunici, să adunăm înțelepciunea lor. Nu era nimeni în jur, doar o femeie bătrână, care părea obosită, săpând în grădina ei.

Un cuplu mai tânăr, în jur de 40 de ani, a apărut, și i-am întrebat despre bunici. „Nu este nimeni aici!”, ne-a spus o femeie cu un coc ridicat și buze roșii. Toate casele păreau locuite. Un câine lătra în depărtare. Nimic nu indica faptul că acest sat era pe cale de dispariție, cu excepția, bineînțeles, a lipsei de oameni.

„Toți au plecat, majoritatea, când a început războiul”, a exclamat femeia și ne-a sfătuit să trecem râul. Cealaltă parte a satului este mai vie, a spus ea și și-a încheiat geaca de piele.

După râu, am găsit frumoasa casă a lui Alexandru și Veronica Rusu. Cărămizile roz și ferestrele albe sugerau vremuri bune și poveștile pe care această casă le-ar putea povesti. Familia Rusu are doi copii plecați în străinătate — unul în Germania, celălalt în Moscova. O nepoată locuiește cu ei.

Alexandru ne-a deschis poarta cu bucurie. Oaspeții sunt întotdeauna primiți cu căldură în Moldova.

Casa lui Alexandru și Veronica Rusu din Dondușeni, localitate din nordul Moldova. Imagine: Journo Birds

Alexandru ne explică că începe pregătirile pentru iarnă cu doi-trei ani înainte. Încălzirea este cea mai grea parte. Colectează resturile de la recolta de porumb și le usucă. Merge pe dealuri să adune crengi. De asemenea, cumpără lemne. Anul trecut nu a fost diferit.

O imagine obișnuită pe drumurile Moldovei. Imagine: Journo Birds

Bunicii lui obișnuiau să amestece bălegarul de vacă cu fân, să-l modeleze în cărămizi, și să le lase să se usuce în timpul verii. Aceste cărămizi, numite „tizic”, sunt apoi aruncate în foc pentru a încălzi casele. Bioenergie gratuită, la care Bruxelles-ul doar ar putea visa!

În timp ce ne vorbea, Alexandru și-a ajustat pălăria și și-a luat lopata. Nu era timp de pierdut. A început să desprindă pământul, pregătindu-l pentru plantare în primăvară.

În sat, mulți încă au vaci, găini și porci. În grădina lor, Alexandru și Veronica cresc toate legumele singuri. Morcovi, usturoi, ceapă, cartofi, tot de ce ai nevoie pentru o supă.

Pensiile sunt mici — în jur de 3400 de lei lunar în medie în toată Moldova. Dar deoarece majoritatea hranei provine din grădină, oamenii nu trebuie să cheltuiască mult. Unele familii merg la magazin doar pentru zahăr și sare. Mulți copii care trăiesc în străinătate de asemenea trimit bani acasă.

Veronica ne-a invitat la clătite cu gem de cireșe albe pe care tocmai le prăjise, de parcă ne-ar fi așteptat. Am băut ceai fierbinte într-o cameră caldă și nu am fi putut cere mai mult.

Veronica Rusu a împărțit mâncarea favorită a nepoatei sale cu noi – clătitele! Imagine: Journo Birds

Dar am venit aici să învățăm și nu doar să mâncăm. E timpul să mergem mai departe.

Mâncare murată

Un contabil la domiciliu, Galina Bodarev, ne-a deschis ușa în timpul pauzei de prânz. Copiii ei au plecat și locuiesc în străinătate. Galina a fost de acord să ne arate beciul ei. Voiam să vedem cât de bine era pregătită pentru iarnă. „Obișnuiam să pregătesc mai mult, dar acum sunt singură și fac mai puțin”, spune ea, scuzându-se. Cu toate acestea, „puținul” ei înseamnă un beci plină de mâncare — zeci de borcane cu legume murate și gem. Face chiar și vinul ei!

Ne-a dăruit un borcan de gem de căpșuni, fără să accepte un refuz. Chiar dacă părea că Galina are de toate, singurătatea planează în satul pe jumătate părăsit. Fața ei s-a luminat când și-a amintit de fiica ei însărcinată din Germania. Va deveni bunică! Vor veni în vizită abia la vară.

Nu am îndrăznit să refuzăm un borcan cu dulceață de la Galina Bodarev. Imagine: Journo Birds

„Ați simțit că iarna trecută a fost una mai grea decât celelalte?”, am întrebat.

“Practic nu”, a răspuns ea.

Gătitul și coptul

Următoarea oprire, satul Plop. Angela Bejenari și Valentina Savca sunt prietene, verișoare și vecine. Angela și soțul ei, Igor, dețin pământ agricol organic. Cultivă legume, condimente și nuci. În fiecare sâmbătă, Angela, un bucătar iscusit, conduce până la Chișinău în miezul nopții pentru a-și vinde produsele și prăjiturile la o piață specializată în produse organize.

Valentina o ajută să pregătească și să stocheze mâncarea: deserturi, gemuri făcute primăvara și legume murate de cu toamnă. Pivnița este plină de borcane colorate cu mâncare organică, naturală și făcută acasă, pentru iarnă.

Beciul Valentinei. Beciurile de obicei se construiesc de prieteni și familie, împreună. Imagine: Journo Birds

Angela ne-a învățat cum să pregătim plăcinta, un aliment de bază pentru moldoveni. Am lucrat aluatul împreună, trăgându-l din părți pentru a-l netezi într-un strat subțire. Apoi am adăugat umplutura tipică din Moldova de Nord: nuci amestecate cu sfeclă și semințe de mac. Am rulat amestecul în aluat și am pus rulourile în cuptor. Peste 15 minute, am mușcat din plăcinta fierbinte și crocantă. În timp ce coceam, Angela ne-a spus cu mândrie că Moldova a fost în sfârșit eliberată de gazul rusesc. „Timp de 30 de ani, guvernul ne amenința că, dacă nu mai cumpărăm gaz de la Rusia, Moldova va fi distrusă,” spune Angela. „Dar asta nu s-a întâmplat!”

Facem plăcinte împreună. Imagine: Journo Birds
Totul se pune la murat toamna, chiar și pepenele roșu!

Plăcinta este foarte binevenită într-o țară agrară. Poți să o umpli cu orice — de la cartofi și dovleac la brânză și cireșe — și să o iei cu tine în câmp. Ai avea mâncare pentru zile întregi! De obcei femeile coceau plăcintele împreună.

Angela și Valentina recunosc că anul trecut nu a fost semnificativ mai greu decât de obicei. „Mulți oameni își plâng acum de milă,” a spus Angela. „Dar desigur, dacă îți place să bei și să dormi și nu vrei să lucrezi, vei ajunge cu mâna goală.”

Valentina adaugă: „locuiesc singură și fac totul singură. Nu mă plâng. Lucrez. Așa am fost crescută”.

Valentina Savca și Angela Bejenari sunt prietene de mai bine de 40 de ani.

Poate că a fost o întâmplare sau noroc pur că toți oamenii pe care i-am întâlnit în acea zi aveau tot ce le trebuia pentru iarnă. Cu siguranță, mulți trăiesc într-o situație mult mai dificilă.

În capitală, Chișinău, am auzit multe plângeri și frici anul trecut. Însă la sate oamenii pe care i-am întâlnit nu se așteptau ca cineva să vină și să-i salveze. Ei se bazează pe familia lor, pe prieteni și pe o bucată de pământ. Așa au trăit aici de generații.

Angela Bejenari parcurge mai mult de 300 km până în capitală, săptămânal, ca să își vândă produsele la piață

Ce s-a întâmplat anul trecut?

Iulian Groza este unul dintre cei mai buni experți în dezvoltarea Moldovei. Este directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene din Moldova. Ne-a explicat ce s-a întâmplat anul trecut.

Anul trecut a fost deosebit de dificil, mai ales când a început iarna. De ce?

Cu trei luni înainte de iarnă, Rusia și-a reactivat instrumentele de șantaj împotriva Moldovei, legate de dependența energetică. Moldova era 99% dependentă de aprovizionarea cu gaz din Rusia. Producția de gaz a Moldovei reprezenta mai puțin de 1%. Gazul este sursa principală de producere a electricității în Moldova și sursa principală de încălzire în orașe mari precum Bălți sau Chișinău.

Rusia voia să suspende aprovizionarea cu gaz, dar lucrurile au început să se schimbe odată cu noul guvern moldovean, votat în 2021. Pe măsură ce Rusia reducea aprovizionarea, guvernul lua în considerare asigurarea aprovizionării cu energie din alte părți. Iarna se apropia și nu eram siguri dacă vom avea electricitate. În același timp, Rusia ataca infrastructura energetică ucraineană, la care era conectată și Moldova.

Îmi amintesc acea perioadă. Frica era reală.

Simțeam întreruperile de curent destul de des. Din decembrie 2022, Moldova nu mai consumă gaz rusesc. În medie, gazul pe care îl primim de pe piață pe tot parcursul anului este mai ieftin decât gazul pe care îl primeam înainte. Uniunea Europeană a pus la dispoziție 300 de milioane de euro pentru ca Moldova să cumpere gaz de pe piață. Moldova acum își cumpără gazul de pe piață și îl stochează în România și Ucraina.

Ce lucruri au mai făcut anul trecut deosebit de dificil?

A fost o inflație mare, de exemplu. Războiul a adus multe efecte negative asupra comerțului nostru. Criza energetică pe care am întâmpinat-o a fost o criză energetică globală. Acest lucru, la rândul său, a generat o criză economică. Rata inflației a fost de 35% la sfârșitul anului.

Cea mai mare din Europa.

Da. Toată lumea a simțit-o. Așa că am avut o „furtună perfectă” de crize prin care a trebuit să trecem. Nu a fost ușor, dar nu am fost singuri. Am primit mult ajutor.

De când a început războiul, prețurile la electricitate și gaz pentru încălzire au crescut de cinci până la șapte ori. S-a întâmplat în multe țări, dar impactul asupra gospodăriilor a fost mult mai mare în Moldova din cauza salariilor mai mici.

Dar, cu toate acestea, am reușit să trecem peste greutăți și să învățăm cât mai mult posibil din criză. Acum, în iarna 2024, suntem mult mai în siguranță și mai bine pregătiți.

Autoare: Marian Männi și Tiina Kaukvere

Material realizat de Journo Birds. Găsești Journo Birds și pe Facebook sau Instagram.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.