Până a ajunge directoare a Castelului MIMI, Cristina Frolov a lucrat în secția de îmbuteliere și a fost șefă în secția de producere. Când a fost restaurat castelul, s-a implicat activ, iar colegii îi spuneau că este ca o dirigintă de șantier. „Cristina, tu ești unica femeie pe care o cunosc și care știe prețul la drojdii, la butoaie și la șibeoncă (din rusă, n.red.: pietriș)”, i-a spus unul dintre ei.
Cristinei Frolov nu-i scapă nimic din vizor. Nici măcar băuturile carbogazoase aranjate cu grijă pe celălalt colț al tejghelei, mai departe de vinuri, nu rămân neobservate. Două cuvinte, o privire-suliță și barmanul le ascunde. „Cerința clienților”, se justifică directoarea. Preferă ca pe tejghea să fie vinul produs de ei, ceai, cafea și apă.
Stăm la o măsuță, în zona recepției. Într-o parte a sălii, se vând vinuri, iar în zona în care se organizează conferințe, este o expoziție de covoare vechi. Peretele din sticlă dă spre pergola din grădină, spre iarba verde și spre tot ce înseamnă Castel Mimi. Totul este aranjat cu gust. Cristina ține pe masă un carnet, o cărțulie de povești și vorbește întruna la telefon. Lucrul nu se lasă așteptat.
https://www.facebook.com/moldova.org/videos/573287959769060/?__xts__[0]=68.ARB7IWwnesg2fc05M0lKzFGQB3isPxfvuFFSDwR4ya_GkRzvxI7-W0QlwIRMJBrF6c5o9FPnq8BqnWVMhhQ-4e3xZvxAg8Vb0zTlhrEuh0DLmn9GJLz77JPpGwhwC_W0PTDvf-2d0mzyxdh32AiO5BssMCaTWGND-iA4R3bb7N-A0_cA30OIpiRfHbv1T9N6UC0EaXba23f6UoNSGIeKjbCFMTt42L6OwHBz3z0XwUUzBsANicy0OOMizFmhEZZiPFz25T4s4CYwwPZa68_zCot2VMdlTTZIVkyNprD5bjIrruYVAziyoJ4pRPlkKtUw01zlU9-FjH4C&__tn__=-R
„Ceea ce îmi place cel mai mult să fac, pe lângă treburile generale de administrare, de contabilitate, de politică financiară, de resurse umane, de creare de produse noi, este să organizăm împreună cu echipa evenimente, să gândesc concepte și proiecte inedite, care accentuează și comunică valorile noastre ca familie, neam și țară”, explică tânăra. Potrivit ei, un director bun este o persoană, care livrează un serviciu pe măsura așteptărilor.
Câțiva străini stau față-n față cu barmanul. Se gândesc ce să ia, un pahar de vin sau o cafea. Se pare că așteaptă pe cineva, iar apoi vor vizita Castelul. Odată cu ei, traversăm ușa de sticlă și intrăm în curte. Drumul nostru duce spre fabrică. Între timp, directoarea povestește despre Suedia, țară ce pune foarte mare accent pe implicarea femeilor în politică. „Dar nu este o obligație să te implici în politică. O faci în felul în care consideri că o să ai cele mai bune rezultate. În cazul meu, construind o afacere, creând locuri de muncă, schimb pozitiv societatea.”
„Nu contează dacă ești femeie sau bărbat, oricum ai același procent de creditare”
Cristina Frolov poate spune cu ușurință cum se plantează vița-de-vie, pentru că a făcut asta mai înainte. Întrebată de ce oamenii nu au reușit anul acesta să-și vândă strugurii și de ce producătorii de vinuri au refuzat să le-o cumpere, Cristina Frolov dă vina pe virușii și bolile în vie. „În anumite zone, a scăzut foarte mult calitatea strugurilor din această cauză. Sudul Moldovei a fost afectat cel mai mult. Pe lângă asta, vinificatorii au stocuri nevalorificate și nu există suficient spațiu. Așa a fost și recolta din 2013, e un ciclu…”. Vița-de-vie a castelului este în satul Speia și nu a fost afectată.
În subordinea directoarei sunt aproape 200 de oameni. Mulți dintre cei care muncesc la vinărie sunt din satele din preajmă. „Bulboaca este un sat industrializat. Sunt patru-cinci fabrici și alte multe afaceri. E un sat de gospodari”, povestește Cristina despre satul de baștină al tatălui ei. Ea și fratele Adrian reprezintă a treia generație care lucrează la vinărie.
Ajungem „acolo unde se întâmplă magia”. Campania de recoltare a fost încheiată la mijlocul lunii octombrie. Echipamentul este conservat și „se duce la somn”, așa cum spune directoarea. Pe an, vinăria produce până la un milion de sticle, iar 90 la sută dintre ele sunt exportate în China și Germania. Vinul preferat al Cristinei Frolov este „Roșu de Bulboaca” și se produce de mai bine de 50 de ani la MIMI.
Caracter, Cristina Frolov, directoarea Castelului Mimi
„Este greu să faci o afacere. Punct. Ori ești femeie, ori ești bărbat. Este greu să primești un credit. Nu contează dacă ești femeie sau bărbat, oricum ai același procent de creditare. Este greu să convingi pe cineva să-ți cumpere produsul, atunci când mai sunt alți 60 de producători care își fac treaba la fel de bine.”
Potrivit ei, femeile trebuie să fie stimulate ca să acceadă în funcții de conducere. „Ele vor să fie încurajate. Poate uneori nu au suficientă pregătire pentru a aplica”, presupune tânăra. Ea spune că femeile se pregătesc mult mai mult decât bărbații pentru un job. „Eu cred că asta este în natura femeilor… Nu știu. Așa funcționez eu. Atunci când am dubii, mă duc și învăț de la cineva care cunoaște sau fac un schimb de experiență.”
Ceea ce a ajutat-o în creșterea profesională pe Cristina Frolov este faptul că a făcut abstracție de la lucrurile legate de gen. „În momentul în care o societate va înțelege că nu este neapărat să fii femei sau bărbat ca să faci anumite lucruri, ea se va schimba”, concluzionează Cristina Frolov.
Femeile angajate au un nivel de studii mai înalt decât al bărbaților, peste 27% dintre femei au studii superioare și aproape 17 la sută – studii medii de specialitate. Statistica ce-i vizează pe bărbați arată că doar 21,5% dintre ei au absolvit o universitate și mai puțin de 10 la sută au studiat la un colegiu de specialitate. Chiar și așa, raportul dintre femei și bărbați, care se află în fruntea unei afaceri, este de unu la patru.
