Astăzi, la Praga, va fi lansat oficial Parteneriatul Estic al Uniunii Europene cu şase foste ţări sovietice – Ucraina, R. Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus. Deşi Bruxellesul promite multiple beneficii cetăţenilor acestor ţări, autorităţile comuniste practic boicotează iniţiativa. „Am început o perioadă rece cu UE, iar de acum încolo politica noastră de integrare europeană va fi consultată cu Moscova”, declară Victor Chirilă, directorul de programe al Asociaţiei pentru Politică Externă.
Iniţial, Bruxellesul anunţa că la summitul de lansare vor participa toţi şefii celor 27 de state UE, plus cei şase şefi de state ex-sovietice. Cu câteva săptămâni în urmă Chişinăul a anunţat că la Praga va participa ex-prim-ministrul Zinaida Greceanâi. Până la urmă, R. Moldova va fi reprezentată de ex-ministrul de Externe Andrei Stratan, cunoscut ca „un oponent al PE”. De menţionat că, înainte de a merge la Praga, Stratan l-a vizitat, la Moscova, pe ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Experţii în politică externă vorbesc că Stratan a transmis un semnal clar tuturor capitalelor occidentale – R. Moldova s-a reorientat pe orbita estică.
Amintim că Parteneriatul Estic este un răspuns al UE la politica Rusiei „de a-şi proteja zonele de influenţă”. „Suntem împotriva sferelor de influenţă. Cred că toate ţările au dreptul să decidă pe ce cale să meargă. Dacă nu există război rece, nu trebuie să fie nici zone de influenţă”, a declarat la lansarea concepţiei José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene. Bruxellesul promite liberalizarea graduală a regimului de vize, acorduri economice mai aprofundate şi chiar o nouă etapă în relaţiile UE. De asemenea, Parteneriatul Estic va conţine şi o dimensiune multilaterală, prin care se vrea o sporire a solidarităţii între aceste ţări.
„Nu există un termen fixat în timp pentru liberalizarea regimului de vize, dar este încurajator, cel puţin vom începe un dialog cu UE. Rezultatul unui astfel de dialog ar trebui să fie o foaie de parcurs, aşa cum a fost deja acordată statelor din Balcanii de Vest. Sigur, noi trebuie să acceptăm acest dialog, să tindem să obţinem această foaie de parcurs cât mai curând posibil şi, în acelaşi timp, pe măsură ce vom îndeplini toate condiţiile, să insistăm să ni se ofere o perspectivă clară”, explică Victor Chirilă. Asta este ceea ce vor toţi moldovenii „şi Voronin strigă în gura mare „daţi-ne, daţi-ne”, adaugă expertul. Un alt beneficiu al PE ar putea fi un acord de liber schimb comprehensiv şi aprofundat, care ar da un semnal pozitiv eventualilor investitori europeni.
Există voci în UE care susţin că Bruxellesul trebuie şi să impună anumite condiţii. Pe de altă parte, Chirilă afirmă că comuniştii se orientează spre ţări care îi susţin şi nu cer nimic în schimb. „Este clar că am început o perioadă rece cu UE şi aceasta se datorează, în primul rând, Chişinăului. UE insistă pe nişte reforme democratice care, dacă ar funcţiona conform standardelor europene, ar însemna şubrezirea puterii actualei guvernări. Or, comuniştii realizează acest lucru, nu vor să cedeze puterea în mod democratic şi, desigur, se orientează spre acele ţări care îi susţin şi nu impun condiţii”, susţine Chirilă.
Până şi Aleksandr Lukaşenko, preşedintele Belarusului, este mai deschis şi mai entuziasmat de Parteneriatul Estic. Experţii spun că el a anunţat o revizuire a relaţiilor cu Occidentul, care, de fapt, ar însemna că Belarusul nu mai poate să fie izolat de UE, are nevoie de piaţa UE şi de asistenţa ei financiară. „RM nu se mai bucură de încredere în interiorul UE şi riscă să fie izolată pe vectorul vestic. Sigur că mesajul pe care îl trimite Chişinăul acum capitalelor europene nu este nicidecum benefic pentru noi, pentru că demonstrăm că politica noastră de integrare europeană de acum încolo va fi consultată cu Moscova”, mai spune expertul.
