Interviu cu Adrian Jacobovits de Szeged, Reprezentant oficial al Comisiei Europene pentru Republica Moldova
Nascut la 27 decembrie 1935, Adrian Jacobovits de Szeged absolveste Universitatea din Leida, in 1961. Peste doi ani este angajat in serviciul diplomatic, in functii si misiuni responsabile. Intre anii 1986 – 1989 ocupa functia de Reprezentant permanent al Olandei la ONU, in perioada anilor 1989 –1993 – cea de Reprezentant permanent la NATO, iar intre 1993-1999 este Ambasador al Olandei in Statele Unite. Din 2002 pina in 2003 exercita functia de Reprezentant personal al Presedintelui OSCE pentru R.Moldova, iar, din 2005, domnul Adrian Jacobovits de Szeged este Reprezentant special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova.
– Dle Adrian Jacobovits Szeged, au trecut deja mai bine de 15 luni de la numirea D-stra in functia de Reprezentant special al UE pentru Moldova, perioada in care a fost deschisa o Delegatia a Comisiei Europene la Chisinau, UE a devenit observator la negocierile privind reglementarea transnistreana, a fost instituita Misiunea Uniunii Europene de Asistenta la Frontiera. Cum apreciati evolutia relatiilor dintre Chisinau si Bruxelles?
– Trebuie sa remarc ca s-au produs schimbari importante, comparativ cu perioada in care exercitam functia de Reprezentant al presedintelui OSCE pentru Moldova, in 2003. Astazi problema transnistreana este mult mai prezenta pe agenda zilei la Bruxelles, decit anterior. Vreau sa accentuez ca in acest cadru se produc multe discutii dedicate problemelor Moldovei, intre toti cei 25 de membri ai UE. Comisia Europeana este activa si dinamica, iar Europa are un interes sporit fata de R.Moldova, presedintele Vladimir Voronin intilnindu-se deja cu Havier Solana si cu trei eurocomisari, pe parcursul vizitei recente la Bruxelles. Moldova figureaza pe lista prioritatilor Uniunii Europene si este foarte important ca a fost semnat si se implementeaza Planul de Actiuni RM-UE. Punerea in practica a acestui plan de asemenea vorbeste despre existenta unui interes al Uniunii Europene fata de Moldova, in acelasi timp efectuindu-se o monitorizare a succeselor inregistrate.
– Cunoasteti tara noastra, cel putin din anul 2003, cind ati exercitat functia de Reprezentant personal al presedintelui OSCE pentru Moldova. Ce schimbari in realitatea moldoveneasca din ultimii ani puteti sa remarcati?
– Pe planul vietii cotidiene, as remarca faptul ca autoritatile depun eforturi enorme pentru a implementa cu succes Planul de Actiuni RM-UE. Este o initiativa politica de anvergura, de a atinge obiectivele propuse, cu toate ca procesul nu este tocmai usor. Desi observam ca exista o dorinta mare, mai sint necesare multe de facut. Amblele parti, R.Moldova si UE, realizeaza starea de lucruri, ceea ce deja reprezinta un moment pozitiv. In alta ordine de idei, vreau sa evidentiez faptul ca Chisinaul este un oras sigur si linistit, din punctul de vedere al securitatii. Putine capitale ale Europei iti ofera sansa similara, de a te plimba liber si in deplina siguranta.
– Una dintre misiunile principale ale mandatului D-stra este de a contribui la identificarea unei solutii pentru diferendul transnistrean. Este oare suficient statutul de observator la procesul de tratative pentru ca Bruxelles-ul sa contribuie eficient la reglementarea transnistreana?
– Importanta momentului consta in faptul ca Statele Unite si Uniunea Europeana sint prezente la negocieri. Nu are o importanta deosebita ce titlu le este atribuit acestora – mediatori sau observatori -, esential este ca SUA si UE sint parte la formatul extins de negocieri. Si, in context, as mentiona ca statutul de observator nicidecum nu le impiedica sa participe la intilnirile dintre parti, sa ia note privind starea de lucruri sau sa vina cu anumite propuneri constructive.
– Cum va fi posibil de realizat demilitarizarea ambelor maluri ale Nistrului, in conditiile in care Tiraspolul nu accepta o monitorizare internationala a complexului industrial-militar?
– Nu pot sa spun ca Tiraspolul nu accepta la modul categoric ideea unei monitorizari internationale a intreprinderilor cu potential de producere a armelor si munitiilor. Obiectiv vorbind, aceasta idee ii apartine lui Igor Smirnov, prin aceasta el incercind sa convinga opinia publica ca nu intreprinde nimic ilegal. Mai mult conteaza conditiile in care se realizeaza procesul de monitorizare si, aici, consider ca putem ajunge la un numitor comun. Esential este ca inspectarea intreprinderilor despre care vorbim sa se realizeze fara o preintimpinare in prealabil, pe parcursul mai multor ani. Este vorba nu despre o vizita singulara, ci despre o actiune in lant, fara instiintarea partii transnistrene. Desi deocamdata nu s-a stabilit data urmatoarei runde de negocieri in format 5+2, noi vom reveni asupra acestor probleme, ceea ce, de altfel, este si in interesele lui Igor Smirnov, de a solutiona problemele la masa de negocieri.
– Ati accentuat, in cele 9 puncte, necesitatea evacuarii trupelor si munitiilor ruse din stinga Nistrului. Aceasta este o preconditie sau o derivata a solutionarii conflictului transnistrean?
– Rusia si-a asumat obligatiunile de a-si retrage munitiile si fortele armate de pe teritoriul R.Moldova in 1999, la Istanbul. Si aceasta n-are nici o legatura cu conflictul transnistrean. Daca e sa revenim la Acordul de la Istanbul, vom observa ca partea rusa are restante la capitol, ceea ce, evident, provoaca momente de ingrijorare si nedumerire.
– Rog sa comentati initiativa de transformare a formatului pacificatorilor rusi din stinga Nistrului, prin substituirea lor cu o misiune pacificatoare sub mandat international, aceasta idee fiind respinsa categoric de catre Federatia Rusa?
– Ideea de baza consta in substituirea formatului prezent printr-o misiune pacificatoare multinationala, sub egida OSCE. La aceasta misiune pacificatoare nu trebuie sa participe nici Chisinaul, nici autoritatile de la Tiraspol, in stricta concordanta cu practicile internationale. Partea rusa poate sa participe, dar in noul format nici un stat nu trebuie sa aiba pozitii dominante. Esential este ca aceste trupe pacificatoare sa fie multinationale si sub mandat international.
– Rog sa comentati decizia autoritatilor separatiste din Transnistria, Abhazia si Osetia de Sud privind crearea in comun a unor trupe de pacificare, care sa-i inlocuiasca pe pacificatorii rusi in cazul in care Moscova va hotari sa-si evacueze trupele din aceste zone de conflict?
– In primul rind, nicidecum nu inteleg cum niste entitati nerecunoscute pe plan mondial ar desfasura operatiuni pacificatoare. In al doilea rind, asemenea trupe niciodata nu vor fi acceptate de catre comunitatea internationala.
– Atunci cind Moldova a fost penalizata cu pierderea pietei din Est pentru orientarea sa europeana, ce putem realiza la modul concret pentru a redresa situatia?
– De fapt, nu cred ca embargoul instituit de Rusia este o pedeapsa pentru cursul european al Moldovei. Intr-o Europa civilizata, nu putem vorbi despre o asemenea pedeapsa. Dar, in cazurile in care cineva pierde o anumita piata, acesta, evident, este constrins sa caute o noua piata de desfacere. Daca cineva pretinde o tratare deosebita, poate si pentru un produs aparte, atunci actiunea trebuie transata in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. Moldova este membru al OMC si, prin urmare, daca ea doreste un tratament deosebit pentru produsele sale agricole, spre exemplu, atunci deciziile respective urmeaza sa fie luate de catre OMC. Nu ezista restrictii cantitative penrtu exportul vinului moldovenecs in UE si tarifele sint foarte mici. Exportatorii din Moldova trebuie sa depuna aici eforturi concrete de marketing.
– Implicarea UE in procesul de monitorizare a condus la imbunatatirea esentiala a situatiei privind contrabanda si traficul pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. Cum va influenta situatia faptul ca asa-zisa „coalitie oranj” si-a asigurat, practic, continuitatea la Kiev?
– Coalitia guvernamentala de la Kiev va continua politicile asumate prin monitorizarea segmentului transnistrean al hotarului de stat moldo-ucrainean. Este foarte important ca autoritatile de la Kiev manifesta vointa politica si consecventa. Este cazul sa ne amintim la acest capitol despre opticile diferite ale Chisinaului si Kievului in ceea ce priveste care articole si forme de comert erau declarate legale si care ilegale, pina a fi introdus noul regim vamal, la 3 martie 2006. Situatia de atunci oferea mari oportunitati pentru contrabanda si trafic ilicit. Astazi ambele tari, Moldova si Ucraina, au un sistem de valori comun, ceea ce permite coordonarea unor actiuni eficiente de combatere a contrabandei si traficului ilicit.
– Pretinsele autoritati de la Tiraspol au anuntat ca pina la sfarsitul anului curent cetatenii rusi de virsta pensionara, domiciliati in regiunea transnistreana, vor primi pensii din partea Federatiei Ruse, urmind ca in timpul apropiat un acord in acest sens sa fie semnat intre Igor Smirnov si premierul rus, Mihail Fradkov. Recent a fost semnat un „acord de colaborare” intre Federatia Rusa si regiunea rebela din estul R.Moldova, fara cel putin a atentiona autoritatile constitutionale de la Chisinau. Cum pot fi apreciate astfel de actiuni ale Moscovei, in raport cu statutul independent, suveran si indivizibil al R. Moldova?
– Desi nu sint un expert in pensii, dar stiu ca exista un acord intre R.Moldova si Federatia Rusa privind asigurarea cu pensii a persoanelor stabilite cu traiul in alta tara. Este un acord care functioneaza de mai multi ani. Daca prevederile acordului respectiv nu mai corespund rigorilor timpului, atunci este necesar sa fie operate schimbari, impreuna cu guvernul Republicii Moldova.
In acelasi timp, sint ingrijorat de abaterile de la protocol, atunci cind s-a admis semnarea unor documente cu participarea oficialilor rusi si asa-zisul presedinte al Transnistriei. Si, in general, ma ingrijoreaza mai multe actiuni ale partii ruse in raport cu autoritatile de la Tiraspol. De multe ori aceste actiuni sint in cotradictie flagranta cu statutul unitar, indevizibil si suveran al R.Moldova, statut pe care il sustinem fara careva rezerve. Ma bucura, insa, faptul ca toate documentele semnate in cadrul formatului extins de negocieri asupra problemei transnistrene, in format 5+2, Republicii Moldova ii sint recunoscute caracterul unitar, indevizibil si suveran al tarii.
– Va multumim.
Interviu realizat de Eduard BALAN // Moldova Suverana
