De Liliana Barbăroșie
Cert este că rezultatul de 29.05% declarat provizoriu nu are cum să se majoreze.
Comisia Electorală Centrală a încheiat contabilizarea electronic a ratei de participare în toate secţiile numai că abia după ce va procesa toate procesele verbale semnate în original la fiecare secţie de votare va putea anunţa rezultatele plebiscitului. Asta mai curînd că se va întîmpla miercuri, după care CEC va înainta Curţii Constituţionale constatarea oficială a cotei insuficiente de alegători pentru validarea referendumului. Cert este că rezultatul de 29.05 la sută declarat provizoriu nu are cum să se majoreze.
Referendumul constituţional iniţiat cu scopul de a se modifica procedura de votare a perşedintelui a fost zădărnicit din cauza absenteismului. Cele 799.323 persoane care s-au prezentat la urne nu au fost suficiente ca să fie atinsă cota minimă de participare de o treime din numărul total al potenţialilor votanţi.
Aceste date ale Comisiei Electorale Centrale au fost definitivate după contabilizarea electronică a ratei de participare. Pînă miercuri, CEC a promis să le confrunte cu cele din procesele verbale originale adunate manual şi să dea publicităţii cifre definitive. L-am întrebat pe secretarul CEC Iurie Ciocan, ce marjă de eroare şi-a rezervat comisia.
Iurie Ciocan: “0 întreg şi nu ştiu cît. Practic noi exprimăm siguranţa că aceste date nu se vor schimba. Aparent, acest referendum este nevalabil sub aspectul prezenţei la urne. Dar acest lucru este aparent doar în baza datelor electronice – atîta timp cît nu avem la mînă procesele verbale, cu ştampile etc… nu ne putem exprima.”
Am ţinut să-l întreb însă pe Iurie Ciocan cum explică încrederea pe care o împărtăşea ieri dimineaţă, după primele ore de votare, postului nostru de radio, că referendumul va întruni numărul necesar de votanţi.
Iurie Ciocan: “Am încercat să încurajăm alegătorii. Pentru că una din funcţiile noastre este de a încuraja democraţia şi participarea la votare şi nu a descuraja.”
În ciuda tuturor încurajărilor, venite iată chiar şi din partea instituţiei cu atribuţiuni mai curînd tehnice, referendumul nu a avut loc. Doar în nouă raioane a fost depăşit pragul minim, campioane fiind Teleneşti, Nisporeni şi Ialoveni. La celălalt pol se află Taraclia şi Dubăsari unde numărul persoanelor care au ieşit la vot este de două-trei ori mai mic decît rata minimă necesară pentru validare. Judecînd după cifre, Autonomia Găgăuză a neglijat plebiscitul iniţiat de Alianţa pentru Integrare Europeană, doar ceva mai mult de 8 la sută din alegători trecînd ieri pe la o secţie de vot. Şi la Bălţi a fost înregistrată o rată relativ modestă de participare. Pornind de la marja numerică în care s-au încadrat aceste localităţi, mai mullţi analişti constată revigorarea unui presupus vot etnic.
Printre cetăţenii moldoveni aflaţi la muncă în străinătate, estimaţi la 600 de mii oficial, dar şi la un milion de surse neoficiale, cei mai mulţi au votat în Italia – peste 9 mii, la 20 de secţii de votare, peste 2 mii – în România, câte o mie în Spania şi Franţa şi puţin sub o mie în Portugalia şi Canada. În Ucraina şi Federaţia Rusă numărul votanţilor este de ordinul zecilor şi sutelor. În total, în străinătate, unde au fost deschise în premieră 78 de secţii suplimentare, au votat 19 703 de moldoveni, cu 2 mii mai mulţi decît la ultimele alegeri, majoritatea sprijinind ideea unui preşedinte ales prin vot popular. Cît priveşte participarea la vot a cetăţenilor din raioanele de est necontrolate de Chişinăul oficial, CEC-ul nu are date care ar releva prezenţa acestora la vot. Se ştie însă că accesul lor spre secţiile de votare din dreapta Nistrului a fost îngreunat de forţele transnistrene.
Dacă totuşi cota de participare ar fi fost înregistrată referendumul ar fi avut şanse mari să atingă ţinta întrucît 87,8 la sută din votanţii care s-au prezentat la 5 septembrie la urne s-au pronuntat "pentru" alegerea presedintelui de popor, şi respectiv 12,2 la sută au fi fost împotrivă.
