Cât de „stabilă” este Republica Moldova?

De Dan Dungaciu

Un stat în condiţia de azi a Republicii Moldova nu poate fi stabil, în realitate, decât conjunctural, din moment ce contextul geopolitic rămâne unul neclarificat. Şi orice mişcare de plăci tectonice va afecta Moldova, spre deosebire de o ţară precum România care, în ciuda unor frământări interne, este plasată într-un context stabil fixat de apartenenţa la NATO şi UE. Astăzi, suntem în pragul unor reaşezări geopolitice de proporţii nu doar la scară regională.

De aceea, este sarcina majoră a viitoarei echipe guvernamentale de la Chişinău să o discerne corect. Nu se poate gândi situaţia regională fără clarificarea relaţiilor actorilor ce joacă cu adevărat în regiune: SUA, Rusia şi UE. Relaţia Washington-Moscova – care va influenţa, prin ricoşeu, şi relaţia UE cu Federaţia Rusă – pare, deocamdată, în faza tatonărilor. Nici unul dintre marile dosare – Iran, scutul antirachetă, rutele alternative spre Afganistan, tratatul START, extinderea NATO etc. – nu a fost clarificat. Se aşteaptă vizita preşedintelui american la Moscova (6-8 iulie), în preajma căreia cel puţin o serie de aspecte vor deveni mai transparente. Între timp, Strategia pentru Securitatea Naţională a Rusiei până în 2020 oferă sugestii relevante, pentru că termenii de raportare la America sunt alţii. Moscova nu vrea o reluare a cursei înarmărilor, ci „construirea“ unui „parteneriat egal cu SUA“. Cuvântul „egal“ derutează, e drept, dar dacă accentele cad pe primul termen, atunci putem citi o invitaţie elegantă făcută Washingtonului. Cum va reacţiona America, rămâne să vedem.

„Mica Rusie“ de la graniţa de est a UE

Summitul Rusia-UE de la Habarovsk din Extremul Orient – organizat ca să se vadă mai bine măreţia Rusiei! – nu a clarificat nimic. Dimpotrivă, Dmitri Medvedev a sugerat că oficialii europeni nu l-au convins că Parteneriatul Estic nu afectează interesele Rusiei: „Ceea ce generează confuzie este că unele ţări… văd acest parteneriat ca pe unul împotriva Rusiei“. În ceea ce ne priveşte, evenimentul care a captat atenţia a fost legat de o serie de declaraţii împotriva Bucureştiului pe care le-au livrat consilieri prezidenţiali de la Moscova. Înseamnă asta o garanţie pentru Chişinău? Nu neapărat. Înseamnă doar că RM s-a pus total la dispoziţia Moscovei. Dincolo de acestea, e clar că poziţionarea Moscovei faţă de Bruxelles s-a jucat în vederea unor negocieri, inclusiv pe tărâmul energetic, care stau să vină. Rusia a mai dat un semnal Europei, de data aceasta invocând Ucraina. Recent, premierul rus a generat iritare la Kiev, descriind Ucraina cu un termen folosit în timpul Imperiului Ţarist, „Mica Rusie“ – cum apare şi în titulatura oficială a Bisericii Ortodoxe Ruse -, şi sugerând Occidentului că nu are ce căuta în relaţia dintre cele două ţări. Afirmaţiile lui Putin vin în urma reacţiilor iritate ale Moscovei la orice tentativă de a pune problema aderării Ucrainei la NATO sau la un recent acord al acesteia cu UE pentru modernizarea reţelei de tranzit de gaz ucrainene.

România urmează Polonia?

Şi relaţia cu Rusia a Bucureştiului capătă alt contur. Vizita ministrului Economiei la Moscova sau Forumul Economic UE-Rusia de la Bucureşti sunt paşi semnificativi, chiar dacă nu decisivi. Discursul reprezentanţilor Rusiei la Bucureşti a fost relativ temperat, iar mesajul preşedintelui Băsescu – diferit de formula „lacului rusesc“ sau cel al comparaţiei dintre „Gazprom“ şi Armata Roşie. E o schimbare de accente ca răspuns la o evidentă schimbare de context. Mai trebuie adăugat aici că mesajele Bucureştiului au fost transmise (şi) prin intermediul unui Forum organizat de către Polonia – stat răsăritean care, cum s-a sesizat, a inspirat, parcă, prin propria prestaţie, atitudinea recentă a Bucureştiului faţă de cel mai mare vecin al Europei. În aceste condiţii, ce (mai) înseamnă stabilitatea RM? Aceasta e întrebarea. Şi nimeni, în realitate, nu poate răspunde coerent la ea. Nici liderii comunişti de la Chişinău care fac apel, aproape religios, la acest concept, nici liderii occidentali. În condiţiile în care cel mai stabil regim din zona este cel transnistrean…

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.