Am fost ieri la evenimentul organizat de localul ”Propaganda” cu participarea lui Ion Ștefăniță, Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova.
Evenimentul a fost moderat de Vitalie Voznoi, unul dintre liderii unei mișcării obștești care se ocupă cu reabilitarea zonelor publice din Chișinău. Au fost prezenți și alți lideri și membri ai diferitor asociații obșești de profil.
Ion a povestit celor prezenți despre lupta sa cu sistemul. El și agenția pe care o conduce și-au asumat o misiune aproape imposibilă – ei încearcă să protejeze, să restaureze și să pună în valoare potențialul arhitectonic al Republicii Moldova.
Cel mai mare ”front” al lui Ion Ștefăniță este orașul Chișinău. Aici monumentele istorice se distrug cu o viteză și perseverență înfricoșătoare. Deși a accentuat că în rezultatul acțiunilor Agenției pe care o conduce, tempoul de distrugere a monumentelor a scăzut: de la unul pe lună la unul în trei-patru luni.
Principalele cauze ale distrugerii patrimoniului arhitectural al Chișinăului, pe care le-a expus Ion sunt corupția, incompetența administrației publice locale și lipsa de cultură și viziune a oamenilor de afaceri care preiau în gestiune monumentele de arhitectură.
Ion Ștefăniță: ”Cetățenii noștri nu înțeleg noțiunea de ”spirit al locului”, care trebuie sa fie protejat, conservat, și pus în valoare.”
”Punerea în valoare” presupune restaurarea monumentului conform unei tehnologii speciale, cu păstrarea spiritului de epocă, amenajarea teritoriului, iluminarea artistică astfel încît el să devină un punct de atracție turistică sau pur și simplu să se încadreze în stilul arhitectural al zonei.
”Foarte puțini antreprenori care cumpără sau arendează clădirile cu statut de monument istoric se consultă cu Agenția pentru a elabora un proiect de restabilire, amenaraje adecvată și punere în valoare a acestuia.” se plînge Ion Ștefăniță.
Iar atunci cînd proprietarii se apucă de reconstruiri ilegale sau chiar demolări și Agenția se implică ca să oprească aceste acțiuni, apare problema corupției și cumătrismului. Sunete, presiuni pe linie de Procuratură, Minister sau partide sunt deja obișnuite pentru Directorul Agenției.
Din spusele lui Ion, Agenția are două probleme majore: un buget prea mic pentru restaurări și prea puține pîrghii pentru a opri demolările. Agenția are doar 5 inspectori care nu pot nici aplica amenzi nici opri construcțiile ilegale. Tot ce pot face colaboratorii Agenției este pregătirea dosarelor și înaintarea lor la Procuratură.
În rezultat, demolarea monumentelor, alături de construcțiile ilegale duce la transformarea Chișinăului într-o favelă (cartier de cocioabe în America Latină).
La eveniment a fost prezent un singur consiler municipal. Liberal reformatorul Veaceslav Bulat a luat cuvînt la final și a apreciat eforturile Agenției și a asociațiilor obșești de a îmbunătăți situația in Chișinău.
Din cele spuse de el, Consiliul Municipal și Primăria ar putea face mai multe pentru îmbunătățirea situației dar menținerea patrimoniului arhitectural nu este o prioritate pentru majoritatea celor care decid.
Soluțiile pe care le vede Ion sunt schimbarea mentalității, lupta cu corupția și schimbarea funcționarilor corupți cu ”tinerii care gîndesc altfel”. Nu am înțeles exact cum vede el realizarea acestor obiective dar am înțeles că Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova este determinat să continuie lupta pentru salvarea istoriei.
***
Demolarea și bukkakirea (termen tare bun de la Ion Grosu) monumentelor de arhitectură este doar o parte a problemei.
Alături de lipsa spațiilor de interacțiune socială, haosul transportului public și construcțiile ilegale, omorîrea sufletului istoric al orașului formează Planul de Degradare al Chișinăului – un document inexistent pe hîrtie dar care se aplică sistematic în viață.
Spre deosebire de Planul Urbanistic General care există numai pe hîrtie.
