Autor: Igor Botan, Adept
1. Repere reactualizate pentru integrarea europeana
La 25 iulie 2008 Presedintele Vladimir Voronin a prezidat sedinta Comisiei nationale pentru integrare europeana. Dupa toate aparentele, sedinta a fost preconizata expirarii la 1 iulie a termenului Acordului din 28.11.94 de Parteneriat si Cooperare (APC) dintre Comunitatile Europene si Statelor lor membre, pe de o parte, si Republica Moldova, pe de alta parte. Luind in consideratie ca in cadrul Reuniunii Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeana din 27 mai 2008 a fost anuntata lansarea incepind cu luna iulie a.c. a procesului de reflectii referitor la viitorul document de colaborare ce urmeaza a fi semnat intre UE si Republica Moldova, era necesar a stabili reperele de baza pentru acesta. In acest sens, Presedintele Voronin a subliniat citeva lucruri principiale:
- Republica Moldova trebuie sa stipuleze clar in noul acord cu Uniunea Europeana perspectiva calitatii sale de membru al UE;
- Autoritatile moldave nu intentioneaza sa insiste asupra stabilirii termenelor de aderare, insasi perspectiva aderarii trebuind "sa serveasca drept stimulent pentru transformari calitative si de durata in relatiile noastre cu UE";
- O prioritate mai realista in relatiile Republicii Moldova cu UE este obtinerea graduala a celor "patru libertati", in primul rind a regimului de comert liber si a unui regim de liberalizare a vizelor;
- Republica Moldova a ales calea integrarii europene, care nu prevede aderarea la NATO, pledind in favoarea neutralitatii precum: Suedia, Irlanda, Ciprul, Malta, Austria.
Stabilind aceste repere, Presedintele Voronin a dat dovada de consecventa, dar mai ales de precautiune, practic, impacind-i pe poti. Astfel, 70–75% din cetatenii moldoveni care conform sondajelor de opinie doresc integrarea europeana, pot fi linistiti: cursul strategic al Republicii Moldova ramine stabil si neschimbat – spre integrarea in UE. Si aceasta e bine pentru rating-ul partidului de guvernamint. Rusia, partenerul strategic al Republicii Moldova, nu are motive sa inventeze noi modalitati de presing asupra aliatului care nu intentioneaza sa adere la NATO. Si aceasta e bine pentru rating-ul partidului de guvernamint. Si euroscepticii din Moldova si de peste hotarele acesteia pot fi linistiti: planificarea lucrurilor fara stabilirea termenelor lasa loc pentru sperante ca aceste lucruri nu se vor produce niciodata. Si aceasta, cel putin, nu pune in pericol rating-ul partidului de guvernamint. In sfirsit, UE poate fi satisfacuta ca eventual ar putea avea la hotare un vecin relativ impacat, pentru care perspectiva aderarii cindva la comunitate ar fi un "stimulent pentru transformari calitative". Si aceasta, de asemenea, nu pune in pericol rating-ul partidului de guvernamint. Opozitia moldoveneasca poate doar invata de la partidul de guvernamint cum se poate face politica fara subminarea rating-ului.
Totusi, intelepciunea solomonica a Presedintelui Voronin, atunci cind afirma ca "Moldova nu are nici un temei sa fie mai modesta" decit Ucraina, care insista ca noul sau acord cu UE sa fie un "acord de asociere", este oarecum rupta de realitati, existind circumstante care arata ca Republica Moldova trebuie totusi sa fie mai "modesta" decit Ucraina. In primul rind, autoritatile ucrainene sint determinate sa-si aduca tara in NATO pentru a avansa rapid spre standardele UE, dar si pentru a-i asigura securitatea, motiv pentru care si-a atras minia Rusiei, ce a declansat un razboi propagandistic fara precedent impotriva Ucrainei, amenintind-o cu dezintegrarea. In al doilea rind, ambitiile Ucrainei sint proportionale importantei sale pentru securitatea regionala, chiar si in privinta reglementarii transnistrene. Determinarea Ucrainei de a se integra in structurile Euro-atlantice si importanta ei pentru securitatea regionala sint atit de diferite de cele ale Republicii Moldova, incit ultimei chiar i-ar sta bine sa fie mai modesta cind isi etaleaza pretentiile de a fi tratata pe picior de egalitate, mai cu seama ca intreprinde actiuni ce submineaza GUAM, in care Ucraina are calitatea de lider. In al treilea rind, succesele Ucrainei in implementarea Planului de Actiuni sint estimate de UE mai inalt decit cele ale Republicii Moldova. In pofida dezamagirilor provocate de lipsa unei majoritati stabile in legislativul ucrainean, de calitatea clasei politice ucrainene, in general, procesele democratice din aceasta tara sint mai avansate decit cele din Republica Moldova. Mai jos vom aduce exemple care infirma faptul ca existenta unei majoritati unicromatice si stabile in Parlamentul Republicii Moldova ar asigura o calitate inalta a legislatiei. In plus, in cazul Ucrainei, UE nu conditioneaza avansarea relatiilor bilaterale cu organizarea alegerilor libere si corecte.
2. Prabusirea mitului despre calitatea legislatiei din Republica Moldova
Gradul de avansare a relatiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeana este conditionat de desfasurarea alegerilor parlamentare din primavara anului 2009 in conformitate cu standardele de rigoare. Pregatirile pentru alegerile parlamentare au inceput deja si, ca de obicei, au scos in prim plan vulnerabilitatile democratiei moldovenesti. Numai in luna curenta s-au produs citeva evenimente ce anunta o posibila destabilizare a situatiei politice din Republica Moldova: criza din consiliul municipiul Chisinau; criza din Adunarea Populara a autonomiei gagauze; cresterea potentialului protestatar al pensionarilor si detinatorilor de patente, etc. Evenimentele mentionate, deopotriva cu multe altele, pot avea impact semnificativ asupra polarizarii opiniei publice pe diverse criterii, deci si asupra optiunilor electorale ale cetatenilor, a procesului electoral per ansamblu.
Desi nu se poate nega faptul ca implementarea Planului de Actiuni UE – Republica Moldova (PAUERM) a contribuit la imbunatatirea cadrului legislativ in diverse domenii, n-ar fi o exagerare sa se afirme ca esenta conflictelor evidentiate mai sus a demolat mitul potrivit caruia, imbunatatirea a fost esentiala, existind doar deficit de aplicare adecvata a legislatiei. Conflictul, legat de modalitatea demiterii la 6 iunie 2008 a presedintelui consiliului municipal Chisinau este o consecinta directa a lipsei noii Legi privind statutul municipiului Chisinau. Necesitatea adoptarii unei astfel de legi este prevazuta expres de Legea privind administratia publica locala, constituie un angajament al Republicii Moldova fata de Consiliul Europei si a fost inclusa intr-un act de planificare despre care spicherul Parlamentului a raportat ca este indeplinit intocmai[1].
Conflictul legat de alegerea presedintelui Adunarii Populare a Gagauziei este in linii mari similar cu cel din consiliul municipal Chisinau, in sensul ca din cauza lipsei unor prevederi exprese si clare, in ambele cazuri, forurile deliberative s-au pomenit cu cite doi presedinti, contribuind la escaladarea unor conflicte periculoase pentru stabilitatea politica. Este adevarat ca lacunele din legislatia autonomiei gagauze tin de o tema foarte speciala, totusi, nu se poate trece cu vederea faptul ca Parlamentul Republicii Moldova a avut un program special de ajutorare a Adunarii Populare, de armonizare a normelor si de impartasire a bunelor practici. Dupa toate aparentele, legislativul de la Chisinau nu si-a onorat obligatiile in totalitate. Cele doua exemple doar subliniaza ca unul din pilonii de baza al democratiilor moderne – autonomia locala, este foarte subred.
In aceeasi ordine de idei, initiativa Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) de modificare a Constitutiei prin referendum a pus in evidenta faptul ca cetatenii moldoveni, practic, nu pot exercitarea democratia directa, adica nu pot initia un referendum. Acest lucru este imposibil fiindca Legea privind organizarea administrativ-teritoriala a Republicii Moldova nu permite, practic, satisfacerea prevederilor articolului 141 din Constitutie. Discrepanta dintre spiritul si litera normei este atit de larga, incit e dificil sa-ti dai seama daca e vorba despre ignorarea cu buna stiinta de catre legislatorii moldoveni a acestui lucru. Articolul constitutional in cauza prevede ca "revizuirea Constitutiei poate fi initiata de: un numar de cel putin 200000 de cetateni ai Republicii Moldova cu drept de vot. Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar in fiecare din ele trebuie sa fie inregistrate cel putin 20000 de semnaturi in spijinul acestei initiative…". Astfel, se impune, de fapt, o structura teritorial-administrativa cu un numar de unitati ce poate varia in apropierea unui numar fix. In 2000, cind a fost modificat articolul respectiv din Constitutie, in Republica Moldova existau 12 unitati administrative de nivelul doi. De aceea, prevederile constitutionale erau in limitele logicii conform careia, norma minima, aproximativa, de semnaturi necesare pentru initierea unui referendum este de 10% din numarul total de alegatori, atit in ansamblu pe tara (in Republica Moldova sint inregistrati ~ 2,4 milioane alegatori), cit si pe unitate administrativ-teritoriala.
Dupa reorganizarea administrativ-teritoriala din 2003, numarul unitatilor teritoriale s-a ridicat pina la 32. Evident, obligativitatea colectarii a cite cel putin 20 mii de semnaturi in cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de nivelul doi (raioane) a devenit un nonsens. Pentru claritate: in cele 30 de raioane (cu exceptia municipiilor Chisinau si Balti unde locuiesc aproximativ 1/3 din cetatenii Republicii Moldova) numarul mediu de cetateni cu drept de vot fiind de 60 mii. A colecta 20 mii de semnaturi, ceea ce reprezinta aproximativ 1/3 din numarul cetatenilor cu drept de vot din raioane, in conditiile in care se stie ca o alta 1/3 din cetateni sint plecati la munci peste hotare, inseamna ca trebuie colectate, de fapt, semnaturile de sustinere a ½ din rezidenti in cel putin 15 raioane, ceea ce este practic imposibil si ar constitui un referendum popular in sine, pe baza de subscriptie.
Exemple ca cele de mai sus sint multe, relevind probleme si din alte domenii. Cel mai recent se refera la modul in care au cooperat legiuitorii moldoveni cu editorii de carte in cadrul elaborarii modificarilor la Legea cu privire la activitatea editoriala. Dupa consultari, editorii au avut surpriza sa descopere ca proiectul votat in prima lectura a ignorat propunerile acestora, promovind clauze care impun, de fapt, cenzura si discriminarea editorilor privati in fata celor de stat.
3. Concluzii
Tinind cont de faptul ca tot soiul de conflicte, in afara de cele mentionate mai sus, pot genera proteste, iar politia nereformata pe parcursul termenului de implementare a PAUERM continua cu inversunare sa compromita aplicarea recent adoptatei Legi "euroconforme" a intrunirilor, se poate concluziona ca riscul destabilizarii politice va fi in continua crestere pina la alegerile din 2009. De fapt, institutia politiei este adevaratul "calcii al lui Ahile" in relatiile Republicii Moldova cu UE. Exact la o luna de la expirarea PAUERM si la trei luni pina la expirarea APC monitorii procesului de integrare europeana a Republicii Moldova au trebuit sa-si aminteasca de articolul 76 din APC referitor la cooperarea partilor in combaterea traficului de droguri. Retinerea intimplatoare a transportatorilor a 200 kg de heroina prin teritoriul Republicii Moldova a generat diverse speculatii, mai cu seama ca tocmai unii politisti sint banuiti de asigurarea traficului. Investigatiile ar trebui sa arate cit de sus-pusi erau politistii respectivi sau daca e vorba doar de niste tapi ispasitori. In general si forul legislativ ar trebui sa se implice in crearea cadrului legislativ pentru reformarea politiei, Legea in vigoare cu privire la politie datind cu anul 1990 !
In sensul celor afirmate mai sus, este evident ca Presedintele Parlamentului ar trebui sa faca parte si el din Comisia nationala pentru integrare europeana si nu este clar de ce nu mai face parte din respectiva Comisie. Este vorba despre o estimare inalta sau de una proasta a activitatii Parlamentului? Intrebarea se iveste fiindca, pe de o parte, initial, se afirma ca cele mai importante succese in implementarea PAUERM au fost realizate prin adoptarea unui sir important de legi euroconforme, iar acum vedem ca lacune in legislatia moldoveneasca persista cu duiumul.
Implicarea organelor centrale in solutionarea cit mai rapida a conflictelor mentionate este necesara din varii motive. Conflictul din Gagauzia si cel legat de imposibilitatea practica de a organiza referendumuri in Republica Moldova da apa la moara separatistilor transnistreni, care speculeaza teza ca optiunea obtinerii unui statut de autonomie in cadrul unei Moldove reunite este compromisa de exemplu Gagauziei. Al doilea motiv pentru speculatii este ca in Transnistria au fost organizate deja vreo 10 referendumuri in diverse probleme, iar in Moldova este imposibila insasi initierea referendumurilor, nici vorba despre desfasurarea acestora.
In conditiile existentei unui consens al principalelor partide politice in privinta integrarii europene, principalul subiect al disputelor ar trebui sa-l reprezinte clarificarea – care din ele poate promova mai lesne integrarea europeana in mod consecvent, etapizat si in termene mai restrinse. Evident, in procesul de integrare europeana sint lucruri care nu depind de Republica Moldova, insa actiunile ce depind de efortul clasei politice moldovenesti trebuie incadrate in limite temporale. Altfel, promovarea ideii integrarii europeane dupa principiul -cindva si cumva, risca mai degraba sa discrediteze ideea respectiva, decit s-o transforme intr-un stimulent.
Din toate cele expuse mai sus transpare ca Presedintele Voronin s-a grabit sa anunte decorarea unor inalti demnitari pentru contributii la implementarea PAUERM dupa ce s-a intors de la Reuniunea Consiliului de cooperare din 27 mai 2008. Si premierul Zinaida Greceanii a exagerat lucrurile, afirmind in cadrul sedintei Comisiei nationale pentru integrare europeana din 25 iunie 2008 precum ca "Republica Moldova a obtinut progrese notabile la toate cele cinci compartimente ale Planul de prioritati pentru integrarea europeana pe anul 2008".
[1] ↑ Conform HP nr.284/11.11.2005, Legea privind statutul municipiului Chisinau, expertizata de CoE, urma sa fie adoptata de Parlament pina in iulie 2006, dar ea nu exista nici in prezent. La 7 februarie 2008, spicherul Marian Lupu declara ca "…programul calendaristic in contextul cooperarii cu Consiliul Europei a fost, practic, realizat, raminind o singura restanta care se refera la … Codul Educatiei"
