Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru grădinițe

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu este „Soluții mici pentru probleme mari!”. Vreau un oraș curat, prietenos pietonilor, bicicliștilor, fără câini vagabonzi, ambuteiaje și cu drumuri calitative. Voi încerca să demonstrez prin exemple concrete soluții la problemele care fac viața grea locuitorilor capitalei. Problemele cu care ne confruntăm au fost soluționate de ani buni în orașe mari ale lumii, iar ceea ce îmi propun este să aplicăm și să adaptăm acestea soluții la realitățile noastre. Așadar, prin intermediul meu, echipa Moldova.ORG și-a propus să creeze spațiu pentru dezbatere asupra soluțiilor candidaților la funcția de primar al capitalei.

Enlarge

candidat

Ilustrații de irina cleșcenco

Una din probleme cronice ale capitalei sunt instituțiile preșcolare. „Etapa grădiniței” constituie un adevărat test de rezistență pentru nervii tinerilor părinți din capitală care inițial încearcă cu disperare să-și înscrie copiii în grădinițe (de dorit în cea din apropierea casei, dacă sunt locuri libere), iar după aceasta tresar la fiecare informație apărută în spațiul public despre calitatea necorespunzătoare a alimentației în instituțiile preșcolare sau despre educatorii care strigă la cei mici. Desigur, nu se poate de trecut cu vederea și plățile informale, care în mod delicat și „benevol” sunt colectate de la părinții, care scrâșnesc din dinți dar dau banii numai „ca să fie bine”.

Situația actuală

În mun. Chișinău, în prezent, funcționează 160 de instituții de educație timpurie unde sunt înscriși în mediu câte 237 copii. În majoritatea IET-urilor se constată supra-ocuparea grupelor de copii înscriși, fiind înregistrată o rată de ocupare de aproximativ 108%. Pentru comparație, rata de ocupare în alte zone ale țării este de 88%. Astfel, în majoritatea grupelor sunt înscriși 24-28 de copii/grupă, în situația în care potrivit Regulamentului sanitar pentru instituțiile de educație timpurie standardul de ocupare a în grupele creșe este de 15 copii/grupă, iar în grupele preșcolare – 20 copii/grupă. Mai mult, autoritățile municipale au recunoscut că în oraș nu ajung peste 3 000 locuri în grădinițe. În unele cazuri, copiii stau și câte 40 în grupă. Nu există suficiente grupe-creșă, iar mamele nu se pot încadra liniștit în câmpul de muncă, oricând ar dori ele și ar fi decizia lor.

Grădinițele în Europa. Exemplu Olandei

Unul din cel mai progresiv și demonstrat în timp ca eficient sistem preșcolar este implementat în Olanda. Principalul atu al grădinițelor olandeze – ele sunt multe și părinții au întotdeauna posibilitatea de a alege în funcție de condiții, locație și buget. Desigur unele particularități ale grădinițelor din Olanda, cum ar fi înscrierea în creșe a bebelușilor de la doar trei luni sau lipsa unor mese calde, ar putea stârni mirarea în rândul concitadinilor noștri, dar practica a demonstrat că sistemul este unul funcțional și eficient.

Așadar, în Olanda concediul de maternitate plătit este de doar 3 luni, astfel încât majoritatea mămicilor preferă să-și dea copii la creșe măcar pentru câteva ore. Grădinițele acceptă bebelușii deja de la vârsta de trei luni. Unele grădinițe au grupe separate pentru bebeluși (de la 0 la 2 ani) și copii (de la 2 la 4 ani), dar există și grupe în care toți copiii, de orice vârstă, sunt împreună. Grupele sunt de obicei mici – de 8-12 persoane. În fiecare grupă sunt două educatoare. Când bebelușii cresc și pot să meargă singuri, ei trec din grupele de creșă la grădiniță. De obicei, vârsta de grădiniță este de la un an și jumătate la patru ani. Iar la patru ani (da, da, de la patru ani) copiii olandezi merg deja la școală.

Cel mai răspândit sistem de grădiniță în Olanda este kinderdagverblijf. Aici este locul în care copilul este îngrijit, fără însă niciun program de pregătire specific. Este locul unde se încearcă să se creeze o atmosferă cât mai aproape de cea de casă. Grădinița este convenabilă prin faptul că un copil poate fi lăsat aici de dimineață până seara. Dacă ambii părinți lucrează, statul plătește parțial pentru costurile grădiniței.

Există, de asemenea, grădinițe la domiciliu – gastoudere. Aceste grădinițe sunt organizate de persoane care au urmat cursuri speciale, au susținut examene, iar casa lor îndeplinește toate cerințele. De obicei, este vorba despre o bonă care are grijă de 5-6 copii acasă. Și în acest caz,  statul plătește parțial costurile dacă ambii părinți lucrează.

Grădinițele din Olanda folosesc un sistem electronic de înregistrare a copiilor. Pe parcursul zilei, educatorii completează informațiile despre profilul copilului pentru ziua respectivă: când mănâncă, doarme, se plimbă, când se schimbă scutecele. La sfârșitul zilei, datele sunt raportate părinților. Toate informațiile pot fi vizualizate prin Internet. Un detaliu interesant este că, în multe grădinițe, copiii nu sunt alimentați cu mese calde – în timpul zilei ei mănâncă doar sandwich-uri, fructe, iaurturi și alte gustări. Bebelușii desigur sunt alimentați din sticle, conform programului obișnuit. Pentru olandezi înșiși, aceasta nu este o mare problemă – încă din copilărie s-au obișnuit cu sandwich-uri la prânz și cu mese „fierbinți” la cină. Un alt amănunt, în grădinițe somnul de amiază nu este obligatoriu, iar de copilul nu vrea să doarmă, educatorul nu îl va forța.

De la vârsta de doi ani, copiii încep să fie pregătiți treptat pentru școală. Copiilor li se dezvoltă abilitățile și nu se pune accent pe însușirea informațiilor. Prioritatea este ca cei mici să vrea și să poată învăța: ei stau într-un cerc, ascultă, răspund și pun întrebări. Desigur, culorile, formele, comparațiile, numărarea – se învață și toate acestea, dar nu se pune accent pe acest lucru.

Cât costă grădinița în Olanda?

În Amsterdam, în medie, plata pentru grădiniță poate varia de la 1300 la 1700 de euro pe lună, dacă este vorba despre 4-5 zile pe săptămână pentru o zi întreagă (prețul pentru oră pornește de la 7 €). „E foarte scump”, vor spune mulți și poate vor avea dreptate, dacă nu ar fi un singur lucru: în cazul în care ambii părinți lucrează (sau studiază), statul compensează o parte substanțială a costurilor grădiniței. Suma compensației (în olandeză se numește kinderopvangtoeslag) depinde direct de venitul total al familiei. De exemplu, dacă ambii părinți primesc un venit mediu conform standardelor locale, atunci statul va acoperi aproximativ 60% din costul grădiniței, iar dacă finanțele părinții sunt reduse, atunci compensațiile vor constitui mai mult de 80%. Pentru cei ale căror salarii sunt semnificativ mai mari decât media, acest beneficiu, desigur, nu va fi atât de mare (aproximativ de 40% din cost), dar aceasta este esența „capitalismului-socialismului” olandez – de a oferi oamenilor cele mai egale oportunități, ajustate la veniturile lor.

Ce soluții propun candidații la funcția de primar al capitalei?


„Vor fi date în exploatare 20 de grădinițe noi. Vor fi deschise 100 de grupe noi în instituțiile preșcolare. Vor fi create grupe de creșă. Vor fi deschise grupe cu program prelungit. Va fi perfecționat sistemul de înregistrare on-line în grădinițe. Va fi asigurată alimentarea calitativă a copiilor în instituțiile de învățământ preșcolar și școlar. Vor fi livrate în școli laboratoare moderne și
echipamente sportive. Va fi extinsă și modernizată rețeaua cercurilor și secțiilor sportive, centrelor de dezvoltare. Niciun copil nu va fi lăsat în stradă”.


„Avem problemă cu instituționalizarea copiilor și în cele din urmă de rezolvat problema grădinițelor. Mamele așteaptă câte 2-3 ani ca să fie luați copiii în instituția respectivă. Am propus ca să fie identificate acele grădinițe, unde ar putea fi construite anexe modulare. Prin această experiență au trecut statele Baltice și în cele din urmă au rezolvat problema cu locurile în grădinițe. Al doilea moment, sunt de părere că în aceste anexe modulare să fie amplasate săli de sport, de cultură, inclusiv dacă este posibil și unele grupe. Iar atunci  când vor fi aceste anexe modulare, se va putea revizui și din punct de vedere structural și estetic grădinițele respective. Astfel, cu investiții minime s-ar putea obține dividente maxime”.


„Problema cu grădinițele au existat și în orașul Orhei. Acolo, unde am avut posibilitate, am finalizat și extins construcția grădinițelor și astfel au fost edificate noi blocuri. Astfel, probleme cu locurile în grădinițe nu există. Trebuie de mers pe această cale. Unde există posibilitate,  trebuie extinse actualele grădinițe de copii, iar dacă nu există această posibilitate – sunt  obiective, hai să le zicem. părăsite. Acestea au fost privatizate, iar noii proprietari nu au bani să le reconstruiască, din această cauză imaginea urbanistică este afectată de aceste obiective. Noi avem o propunere: ca membrii consiliului municipal să adopte o decizie prin care dacă noul proprietar nu este în stare să întrețină aceste clădiri, acestea să fie răscumpărate de autoritățile publice locale. Iar aceste clădiri ar putea eventual în viitor să devină grădinițe de copii. Aceasta se referă și la monumente de arhitectură. Noi, desigur, am putea opta și pentru o altă variantă. De exemplu, de a evacua din centrul capitalei gara auto centrală și de a ridica în locul acesteia chiar două grădinițe de copii, pentru că anume în centrul orașului este înregistrată cea mai mare criză de locuri în grădinițe”.


„Grădinițele au nevoie de investiții foarte mari, acești bani pot fi accesați doar din finanțări străine, cu condiția că bugetului municipal îi sunt lăsate de către Guvern sursele proprii și nu sunt luate la bugetul de stat. Transparentizarea procesului de alimentare a copiilor în grădinițe și supravegherea acestui proces îndeaproape”.


„Creșterea numărului de locuri în grădinițe este o prioritate. Ne propunem acoperirea necesităților de locuri în grădinițe prin reîntoarcerea și deschiderea grădinițelor închise. La fel vom promova construcția obligatorie a noi grădinițe în cadrul complexurilor locative nou-construite, în cadrul unor parteneriate public-private cu companiile de construcții. De asemenea,
propunem introducerea clasei „zero” în școlile primare din oraș pentru a transfera grupele pregătitoare de la grădinițe în școli. Acest lucru va putea crea condiții pentru organizarea de grupe-creșă în grădinițe. Pentru școlile din Chișinău vom promova un program municipal de renovare și dotare a sălilor de studii și a sălilor și terenurilor de sport. Pentru deplasarea elevilor la școală în siguranță, propunem organizarea rutelor de autobuze școlare care vor transporta elevii din sectoare spre școlile și liceele din centrul orașului. Iar în preajma fiecărei școli propunem organizarea zonelor de îmbarcare și debarcare a copiilor aduși de către părinți cu automobilul”.


„Am încredere în colegii de la „Părinții solidari” care spun că e-grădinița nu lucrează așa cum trebuie și că a rămas corupție în acest domeniu. Noi trebuie să facem acolo regulă ca să înțelegem, care trebuie să fie mecanismul de eliminare a problemelor. Desigur că avem nevoie de investiții în acest domeniu. Dacă va fi o monitorizare mai strictă a gestionării banii, atunci vor fi și alocări în acest domeniu”.


„Din cauză că nu avem planul general de dezvoltare a orașului, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că Primăria este mult mai coruptă decât ne-am dori, construcția marilor complexe locative nu a prevăzut o abordare mai vizionară și nu s-a luat în calcul și celelalte elemente de infrastructură, inclusiv grădinițe și școli, conectarea la canalizare și apă. Grădinițele trebuie construite, însă problema este una mai largă, pentru că pornim de la partea de școlarizare, a educatorilor, partea de alimentare. Orașul este un organism care trebuie dezvoltat în perspectiva în care să asigure necesitățile oamenilor, nu doar a companiilor private care vor să realizeze un profit imediat și Primăria trebuie să fie responsabilă de planul de dezvoltare a orașului și să stabilească zonele în care orașul trebuie să se dezvolte”.


„Este o problemă complexă. Noi dacă ne dorim o creștere economică ,trebuie să creăm condiții ca lucrătorii, cei care muncesc, să aibă unde își lăsa copilul. Deci ne propunem ca grădinițele care sunt să fie menținute și reparate, dar în fiecare an să construim încă cel puțin în fiecare sector câte o grădiniță în funcție de necesitate. Sigur este necesară o analiză amplă a necesității grădinițelor. De unde bani? Din bugetul primăriei. Îndată ce vom stopa corupția și vom eficientiza alocările bugetare, atunci din buget vor putea fi alocați banii necesari pentru grădinițe. Să nu uităm că peste 50 la sută din bugetul Primăriei sunt alocate pentru procese educaționale. Dar sunt gestionate destul de prost. În al doilea rând, avem o colaborare bună cu România, care susține reparația grădinițelor și, desigur, proiecte investiționale în construcția grădinițelor”.


„Proiectul nostru pentru Chișinău prevede în mod transparent și foarte asumat investiții serioase în educație. Orașul Cluj Napoca este la acest aspect foarte reprezentativ. Vom renova grădinițele, vom face studii de impact și vom ajunge la construcția de noi grădinițe și creșe, acolo unde sunt nevoie de ele. Vom aduce pentru acest proiect bani și din România. Ați văzut că pentru reparația grădinițelor au fost alocați foarte mulți bani din România. Din păcate panglicele le-au tot tăiat ba Dodon, ba Plahotniuc. Nu se va mai întâmpla acest lucru. Cei care vor administra acest domeniu, vor fi oameni profesioniști, oamenii orașului vor putea constata că putem munci serios”.


„După mine, femeile ar trebui să fie casnice, iar bărbații să câștige. dar în același timp la noi este egalitate în drepturi. Și eu sunt pentru aceea ca femeile care vor să lucreze, să se realizeze trebuie să aibă posibilitățile respective. Muți sunt nevoiți să stea acasă până la trei și mai mulți ani din motive că nu sunt locuri în grădinițe. Și eu o să optez neapărat pentru creșe. Nu pentru că vreau să le scot pe mămici la lucru, dar pentru că sunt cazuri când mămica vrea să se realizeze sau este constrânsă de situație și ar trebui să iasă să muncească sau este vorba despre o tânără familia tânără are credit pentru locuință. Vom face o analiză – câte grădinițe sunt și câți copii sunt pentru fiecare sector și dacă sunt necesare grădinițe noi, atunci înseamnă că le vom construi”.


„Există o singură soluție pentru grădinițe – de a deschide altele noi. Totodată, în cele existente trebuie crescute capacitățile acestora din contul unor spații care pot fi reabilitate. Există grădinițe private, care întrucâtva au rezolvat această problemă, însă acestea sunt scumpe. Opinia mea este că trebuie să recurgem la redeschiderea unor grădinițe în clădirile disponibile din Chișinău. Creșterea cotei părți a bugetului alocat din bugetul municipal pentru învățământ și educație este o prioritate pentru noi. Trebuie de menționat că o problemă enormă este și calitatea alimentației în grădinițe. Pentru că un copil care nu se alimentează corespunzător pe parcursul zilei, acesta are o imunitate mult mai redusă, se îmbolnăvește mai rapid.  De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că deși am recurs la autonomia instituțiilor de învățământ,  managerul  instituției nu poate interveni în procesul de achiziție a produselor alimentare. Soluția este să-i dăm managerilor să gestioneze bugetele care țin de alimentația copiilor”.


„Grădinițele reprezintă o problemă foarte mare. Trebuie făcut un audit total și de consultat specialiștii, de construit grădinițe de tip nou, pentru că sunt unele care nu rezistă la nicio critică. Cele vechi cu totul fie trebuie renovate capital, fie demolate și construite noi în locul lor”.


„Sunt puține și sunt suprasolicitate, dar nu înseamnă că nu sunt spații. Vedem că toți candidații vorbesc despre grădinițe, dar știți că sunt multe grădinițe închise. Bineînțeles, că trebuie mărit numărul de locuri în grădinițe, și poate pe alocuri de construit sau de reconstruit. Dar cea mai mare problemă sunt de fapt educatorii, lipsa de personal. Noi vom veni, pe lângă programele de îmbunătățire a condițiilor în grădinițe și de extindere a capacităților grădinițelor, și cu soluții pentru acești educatori. Nu poți doar să construiești spații. Le vom rezolva cea mai de bază problemă pe care o are un tânăr specialist într-o funcție de educator sau medic – remunerarea și asigurarea de spații de trai. De aceea, pentru specialiștii care au deja o anumită experiență vom veni cu un program de tip „Prima casă” la nivel de municipiu, dar în condiții mai avantajoase decât cel al fostului guvern. Spre exemplu, prin reducerea substanțială a primei rate care reprezintă astăzi o barieră, iar pentru cei care vor să intre în această funcție, noi vom construi în fiecare sector al capitalei câte două blocuri de locuit  cu locuințe sociale tip „cămin” cum le numim și le vom aloca în folosință gratuită”.


„La ora actuală instituțiile școlare și preșcolare nu răspund cererii care există din partea părinților.  Pretențiile părinților sunt foarte ridicate, disponibilitatea lor de a investi în educația copiilor este foarte mare , iar municipalitate nu răspunde unor asemenea nevoi. Pentru că nu finanțează îndeajuns învățătorii, ca să vină persoane tinere în sistem. Dacă s-ar face un sistem prin care contribuția părinților să se oficializeze și dacă  municipalitatea ar mai găsi niște bani prin care grădinițele și instituțiile școlare să se dezvolte, atunci s-ar ajunge la un raport corect între cerere și ofertă.  Deci, este clar că trebuie să mărim bugetul la instituțiile școlare și preșcolare”.


Amintesc, eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu este:

„Soluții mici pentru probleme mari!”

Urmărește-mi campania electorală, iar pe 20 octombrie ne vedem la vot!

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.