Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru drumurile proaste

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu este „Soluții mici pentru probleme mari!”. Vreau un oraș curat, prietenos pietonilor, bicicliștilor, fără câini vagabonzi, ambuteiaje și cu drumuri calitative. Voi încerca să demonstrez prin exemple concrete soluții la problemele care fac viața grea locuitorilor capitalei. Problemele cu care ne confruntăm au fost soluționate de ani buni în orașe mari ale lumii, iar ceea ce îmi propun este să aplicăm și să adaptăm acestea soluții la realitățile noastre. Așadar, prin intermediul meu, echipa Moldova.ORG și-a propus să creeze spațiu pentru dezbatere asupra soluțiilor candidaților la funcția de primar al capitalei.

Enlarge

candidat

Ilustrații de Irina Cleșcenco

Republica Moldova se află în top 10 țări cu cele mai proaste drumuri din lume arată date ale raportului anual privind competitivitatea economică globală realizat Forumul Economic Mondial. S-ar părea că cel puțin în capitală, unde anual din bugetul municipal sunt alocate milioane de lei pentru întreținerea și reparația drumurilor, situația ar trebui să fie altfel. Din păcate nu este așa. Gropile şi denivelările pe carosabil au devenit o constantă a peisajului urban. Iar primăvara, după topirea zăpezii, orașul arată în general deplorabil. „Ca după bombardamente”, oftează locuitorii capitalei, care declară că se investesc milioane în drumuri, dar e destul să vină primăvara că milioanele au plecat odată cu zăpada.

Situația actuală

Orașul Chișinău, împreună cu localitățile din cadrul municipiului, numără peste 900 de străzi. Suprafaţa părţilor carosabile ale acestor străzi măsoară circa 18 milioane de metri pătraţi,  iar lungimea trotuarelor constituie 446 km cu o suprafaţă totală de 1.8 milioane de metri pătraţi. Anual, Primăria Chișinău alocă peste 100 milioane lei pentru lucrări de întreținere și reparație a drumurilor. Doar în anul 2018, municipalitatea a alocat 125 milioane de lei pentru lucrări de reparație și întreținere a drumurilor, cu constatarea că această sumă ar fi suficientă doar pentru jumătate din lucrările de reparație a peste 900 mii de metri pătrați de drumuri.

Reparația și construcția drumurilor. Exemplul Germaniei

Vom da din nou exemplul Germaniei. De ce? Pentru că cea mai mare parte a drumurilor germane servesc timp de zeci de ani fără intervenții, iar în apropierea Berlinului până în prezent se păstrează secțiuni construite încă în anii treizeci ai secolului trecut. În rândul automobiliștilor există legende despre drumurile germane, pe care mulți le consideră, dacă nu ideale, atunci aproape de aceasta.

O autostradă tipică din Germania reprezintă metaforic vorbind un „sandwich”, formată din mai multe straturi, care are o bază solidă rezistentă la îngheț. Astfel, principala caracteristică a drumurilor este substratul foarte mare peste care este așternut asfaltul sau betonul. Această „pernă” include mai multe straturi de diferite materiale. În mod obligatoriu aici va fi așternut un „strat geotextil”, care va servi la separarea straturilor și, de asemenea, va avea funcția de drenaj. Și abia după așezarea acestei „perne”, drumul este turnat cu asfalt sau beton. Apropo, în unele cazuri, grosimea pernei poate fi de până la 2 metri.

Construcția de drumuri pentru germani este un proces meticulos și  încet. Când suprafața drumului este turnată cu beton sau asfalt, aceasta este acoperită cu o peliculă specială pentru a evita deteriorarea din cauza  soarelui sau a vremii nefavorabile. Dacă în timpul așternerii asfaltului a început să plouă, muncitorii vor aștepta cu siguranță uscarea completă a suprafeței și abia apoi vor continua să lucreze. Reparația unui drum, în esență, înseamnă a-l reconstrui. Echipa de muncitori lucrează de obicei 12 ore, începând cu 5 dimineața. Pe parcursul unei zile sunt reconstruite de la 700 la 1000 de metri.

Cât costă un astfel de drum? Potrivit antreprenorilor, proiectul de reparație a unei porțiuni de 10 kilometri din traseu (trei benzi plus  bordură) ajunge la 20 de milioane de euro. Adică 1 km = 2 milioane de euro. Dar, în același timp, durata de funcționare standard a unei autostrăzi din beton este de 30 de ani , iar unei străzi asfaltate  – de 13-15 ani.. În Europa, datorită tehnologiilor utilizate, costul inițial al construcției pavajului de beton l-a egalat  aproape pe cel al asfaltului „clasic”.

Ce soluții propun candidații la funcția de primar al capitalei

„Anual va fi elaborat și realizat un plan de reparație curentă și capitală, dar și de exploatare și întreținere a infrastructurii rutiere și trotuarelor. Vor fi licitații publice transparente pentru dreptul de a executata reparația și reconstrucția drumurilor și trotuarelor, dar și verificarea specializată a calității executării lucrărilor. Timp de 4 ani vor fi reparate toate pasajele subterane pietonale, reparate și aduse în conformitate cu cerințele de securitate parapetele de protecție a pietonilor.  Vor fi efectuate la timp și calitativ lucrările de marcaj rutier și instalarea indicatoarelor rutiere”.


„Referitor la calitatea drumurilor, aceasta ține de responsabilitatea acelor care au construit aceste drumuri, inclusiv a primarului și a consiliului municipal. care nu au monitorizat calitatea construcției acestor drumuri. Adică, cei care au plătit banii erau obligați să monitorizeze cum acestea sunt construite. De aceea,  la acest capitol eu nu o să vin cu know- how,  dar voi aplica tehnologia care este aplicată în Germania, Austria și văd că în ultimul timp este aplicată și în Turcia și acceptată și de România. Cu alte cuvinte, la construcția drumurilor vor fi contractate acele întreprinderi care au o reputație ireproșabilă  la acest capitol. Suntem martori, când acele drumuri care sunt construite de companii străine în afara orașului sunt rezistente, iar cele contractate de municipalitate și de companii moldovenești, vedem că au dat-o în bară cu unele drumuri din Chișinău. Plus la aceasta, când se va negocia contractul  se va stabili responsabilitatea celor care investesc – de zece ani, de cinci ani minim, pentru a garanta calitatea acestor drumuri. Și dacă au apărut aceste gropi, compania respectivă să fie responsabilă să le lichideze pe acestea. Vedem că și pe autobanele din străinătate apar gropi, dar până la urmă ele sunt așa de bine refăcute, încât nu este deosebire dintre drumul fundamental și cel reparat”.


„În orașul Orhei noi am demonstrat că această problemă este una care poate fi soluționată. La Orhei avem o uzină de asfalt, care produce materialul necesar, avem tehnica necesară, de aceea construcția și reparația străzilor aici este cu 30 la sută mai ieftină în raport cu alte cazuri. Am soluționat această problemă la nivelul unui oraș și suntem gata să o soluționă și în orașul Chișinău. Este stabilit un mecanism, care este aplicat într-un oraș mai mic, dar care poate fi aplicat și la nivelul unui oraș mai mare ”.


„Exemplul cel mai prost îl avem pe Ștefan cel Mare și Sfânt, unde într-un proiect internațional, de 11 mln euro avem o calitate proastă a drumului, din cauza proastei proiectări și proastei executări a lucrărilor. Soluții – adoptarea în normativele tehnice interne a standardelor de calitate europeană și supravegherea strictă a licitațiilor și a executării lucrărilor”.


„Pentru îmbunătățirea calității drumurilor este necesară o activitate complexă focusată pe patru direcții de activitate, după cum urmează: A) Planificare curentă – revizuirea caietelor de sarcini, organizarea transparentă a concursurilor și neadmiterea la reparația drumurilor a companiilor care au eșuat anterior. Instituirea unui sistem de raportare online a principalelor probleme, inclusiv a gropilor care necesită intervenții urgente. B) Planificare strategică – vom elabora un plan multianual care va cuprinde lucrările de reparație şi întreținere pentru fiecare stradă. Planul va fi elaborat și promovat rațional, consecvent, transparent și incluziv. În funcţie de tipul lucrărilor, vom elabora bugetul şi investiţiile necesare pentru fiecare perioadă de timp. Vom solicita Guvernului formarea unui grup de lucru pentru implementarea construcţiei şoselei de centură a mun. Chişinău. C) Finanțare – sunt minim 3 surse disponibile: (i) bugetul central – vom solicita continuarea descentralizării Fondului Rutier, pentru a obține mai multe fonduri pentru oraș din accizele pentru combustibil, la care contribuie nemijlocit și locuitorii orașului; (ii) bugetul local – vom majora veniturile la bugetul municipal (administrarea eficientă a proprietăţilor municipale, încasarea eficientă a impozitelor şi sancţionarea celor care se eschivează de la plata impozitelor, revizuirea taxelor locale în funcţie de priorităţile de dezvoltare a oraşului); (iii) surse externe – vom coopera strâns cu instituțiile financiare internaționale pentru a atrage resurse la condiții avantajoase. D) Reparații capitale după proiecte bine gândite și monitorizate eficient; reparaţii curente efectuate la timp, pentru a asigura exploatarea optimală a drumurilor urbane. Trebuie prevenite cazurile când lucrările sunt efectuate necalitativ. În acest sens, contractarea lucrărilor de reparaţie a drumurilor trebuie să includă prevederi privind calitatea şi termenul de garanţie la învelişul de asfalt, precum şi garanţii financiare privind repararea prejudiciilor dacă lucrările au fost făcute necalitativ. Inițial vom realiza o evaluare a stării și necesităților de reparație a principalelor străzi din foecare sector, apoi vom prioritiza lucrările de reparație în funcție de capacitatea de trafic motorizat și pietonal al
fiecării străzi”.


„La acest capitol trebuie să fie monitorizarea reparațiilor. Pentru că până acum avem o clauză în contractele respective că termenul de garanție este de un an. Desigur, trebuie să schimbăm, să facem un termen de cinci sau zece ani și trebuie monitorizată de Direcția de Transport”.


„În ultimii patru ani, în drumuri s-au cheltuit aproape un miliard de lei. Nu vedem nici drumuri, nici bani. E clar cumva  că drumarii moldoveni nu se descurcă cu această calitate. Trebuie aduse companii străine care să subcontracteze companii autohtone. Companiile care construiesc drumuri în mod obligatoriu trebuie să-și asume responsabilitate și să garanteze financiar calitatea acestui drum pentru o perioadă minimă de trei ani. Adică, dacă în decurs de trei ani acest drum se strică, atunci să-l repare din contul lor. Drumurile trebuie reconstruite și construite într-un mod complex, în sensul în care fiecare drum trebuie să includă trotuarele , piste pentru bicicliști și în mod obligatoriu trebuie să aibă iluminare în zona de risc pentru pietoni, marcaje . Din cauză că se fură, drumurile se strică, iar plombările să fie o soluție pe termen scurt”.


„Problema majoră este că conducerea Primăriei nu este competentă de a face un caiet bun de sarcini de a controla calitatea reparației. Pentru mine este important ca să menținem drumurile care sunt în oraș, iar în următorii patru ani să ne axăm pe construcția unor drumuri bune, canalizare și apeducte în municipiu. Să nu uităm că în unele suburbii, unele sate din preajma Chișinăului, este încă Evul Mediu. De aceea pentru mine este important ca în oraș să menținem starea care este – acele proiecte care sunt să le implementăm la un nivel calitativ, dar să ne axăm pe scoaterea suburbiilor din mizeria în care se află”.


„Peste 90 la sută din rețeaua de drumuri din Chișinău, o rețea care măsoară aproape o mie de străzi, necesită reparații capitale. Ne dorim și vom face aceasta. vom pune la punct un plan de refacere a acestei rețele de drumuri. Vom face evaluarea financiară multianuală necesară și vom proceda la implementare. Diferența dintre mine și ceilalți candidați este că voi suplimenta foarte serios bugetul care îl vom aloca pentru reparația drumurilor cu fonduri din țară și din străinătate. Vom aduce experți din România și Europa care vor lucra alături de noi în acest domeniu. Vom modifica sistemul în care s-a lucrat până acum. Ne-am propus să fim foarte atenți la materialele folosite și nu vom mai recepționa nicio lucrare făcută de mântuială.  Aici intervenind necesitatea unui control riguros al acestor lucrări. și respectarea clauzelor contractuale. Timpul cârpelilor și a vechilor metode trebuie să dispară”.


„Chișinăul se confruntă cu un cerc vicios de probleme. Sunt câteva cauze ale acestei probleme în Chișinău. Prima este că de plombarea străzilor se ocupă Exdrupo, o întreprindere municipală. Și tot ei se ocupă de verificarea calității lucrărilor. Este inadmisibil. Trebuie să identificăm instituții private care să se ocupe de verificarea calității lucrărilor și acest fapt va conduce la efectuarea unor lucrări mai calitative. Totodată, o stradă reparată trebuie păstrată. Deci, toate lucrările de reparație a drumurilor trebuie planificate în comun cu celelalte instituții care sunt vizate pe acest traseu. Vă dau un exemplu, strada Armenească. Pe parcursul anul trecut aceasta a fost reabilitată, era un traseu foarte frumos și doar după trei luni după reabilitare, vine Apă Canal și zice avem o problemă cu rețelele. Astfel, aceasta creează probleme și mai mult denaturează stratul de asfalt recent aplicat. O altă problemă are loc în perioada rece a anului, când zăpada nu este evacuată.  Este lăsată să se topească. Dar trebuie să ținem cont că primăvara devreme pe parcursul zilei sunt temperaturi ridicate, când zăpada se topește , iar noaptea sunt înregistrate înghețuri care fac ca apa să înghețe  Apa care a ajuns într-o crăpătură micuță de asfalt nu face nimic altceva decât să  denatureze structura asfaltului. Astfel, primăvara ne pomenim cu niște drumuri bombardate. Soluția este deci să evacuăm zăpada și să nu așteptăm…”.


„Trebuie să fugărim hoții din Primărie și să mărim bugetul din contul banilor care se fură , a corupției, și de reparat drumurile capital, dar nu ca acum. Le-au numit capital, dar le-au făcut din degețel și acum trebuie din nou reparat”.


„În Chișinău sunt necesare multe reparații , pentru că mai mult s-a investit în întreținere și nu în reparații. Acum este nevoie de un efort mai mare.  Eu consider că în Primărie sunt suficiente fonduri doar că nu sunt administrate suficient. Trebuie să vedem acest proces ca un ciclu mai lung, nu de un singur an și atunci probabil problema aceasta se aranjează”.


„ Drumuri vom face atunci când vom avea destui bani și când vom avea o abordare serioasă față de finanțatorii noștri externi, care deseori ne-au propus proiecte de anvergură dar micimea administratorilor de la Chișinău de până acum, mai bine zis orizontul lor nu prea larg, n-a permis ca aceste proiecte să ia contur. Pentru că la noi abordarea este așa-hai să facem trotuarul acesta și apoi vom vedea. Finanțatorii noștri, cum ar fi BERD, BEI sau UE spun–dați-ne un plan masiv pentru centrul Chișinăului și noi vă dăm 50 milioane de euro. Deci după ce vom avea banii aceștia lucrurile se vor rezolva. Ca să nu mai spun de faptul că e comic ca să aflăm că bugetul Chișinăului este de 200 milioane de euro   și e un oraș de un milion de locuitori . Deci este limpede că încă două bugete le putem găsi dacă închidem robinetele acolo pe unde se strecoară banii aceștia. Aceasta înseamnă că trebuie să trecem rapid la ceea ce se numește transparență în actul public și să electronizăm o mulțime de servicii și de activități ale Primăriei”.


Amintesc, eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu este:

„Soluții mici pentru probleme mari!”

Urmărește-mi campania electorală, iar pe 20 octombrie ne vedem la vot!

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.