Stimat Parlament,
Onorata Asistenta,
Stimati deputati, in prezenta Dumneavoastra, prin intermediul televiziunii si radioului publice, adresez felicitari tuturor cetatenilor Republicii Moldova cu prilejul Zilei Constitutiei, pe care am marcat-o recent. Vreau sa-mi exprim profunda satisfactie vizavi de faptul ca atit Parlamentul actual, cit si Parlamentul precedent au oferit mai putine ocazii Curtii Constitutionale sa examineze, din punct de vedere al respectarii Constitutiei, actele legislative adoptate. Este foarte important ca aceasta "Biblie" a tarii, care este Constitutia, sa fie minutios respectata de noi si pe parcursul activitatii ulterioare, indiferent de necesitati, urgente, de unele intentii, fie si nobile. Va indemn ca si in activitatea noastra ulterioara sa ne calauzim, in primul rind, de cerintele constitutionale.
Astazi as vrea sa schimb intrucitva traditia noastra care s-a incetatenit deja – de a prezenta public, de o maniera triumfalista, o dare de seama asupra muncii infaptuite. Noi, desigur, avem ce prezenta societatii. Si pe directia dezvoltarii economice, si in sfera sociala, si in domeniul integrarii europene si in cel al reglementarii transnistrene. in ultimul timp s-au spus deja multe despre aceasta. Fiti siguri ca societatea cunoaste foarte bine si resimte profund toate plusurile si toate minusurile activitatii noastre. Si daca noi nu avem rezultate vizibile, palpabile, atunci este inutil sa incercam sa dam unele explicatii privind cifrele si indicatorii cresterii economice.
Sa nu credeti cumva ca, in cele ce urmeaza, as incerca sa dramatizez actuala situatie. Dimpotriva, doresc sa subliniez ca acele sfidari politice externe deosebit de complexe, cu care se confrunta tara noastra in ultimul timp, ne demonstreaza ca de fapt adevarata noastra independenta se naste acum, in aceste luni. Si acest proces se va incheia cu victorie numai in cazul in care noi vom sti sa consolidam toate fortele pentru a realiza noi progrese substantiale, vom reusi sa adoptam decizii strategice, atit politice cit si economice corecte. Cind vorbesc despre necesitatea consolidarii tuturor fortelor, eu ma refer, in primul rind, la faptul ca toti cetatenii tarii trebuie sa inteleaga bine, exact ceea ce se intimpla, in ce directie ne miscam, ce intreprinde actuala putere.
Stimate Doamne si Stimati Domni,
Ne asteapta insa o munca nu mai putin grea, decit cea de a urma in mod fidel Planul de Actiuni Republica Moldova – Uniunea Europeana. Evenimentele, dar mai bine zis fenomenele din ultimul an, ne demonstreaza ca independenta reala, si anume nazuinta de a atinge obiectivele fundamentale, organice, de importanta vitala ale tarii si societatii, costa scump, si la propriu – din punct de vedere material, si la figurat – din punct de vedere politic. Acest pret trebuie platit, iar pentru a-l plati trebuie sa cautam si sa gasim anumite surse. Cele mai sigure surse pot fi doar sursele proprii. De aici in mod obligatoriu rezulta urmatoarea concluzie: noi trebuie sa privim situatia din tara cu alti ochi. Care este continutul noului mod de abordare si prin ce se deosebeste el de cel de pina acum?
in toti anii independentei noastre, noi am incercat sa demonstram intregii lumi ca sintem "ca toti ceilalti", "in rind cu lumea", cum spun moldovenii. in acest scop, noi am intrat in diferite organizatii, am aderat la diferite conventii, asumindu-ne foarte multe angajamente, care ori ca erau peste puterile noastre, ori premature, ori limitau posibilitatile noastre. Aceasta era plata pentru recunoasterea noastra ca fiind "ca toti ceilalti". Judecind dupa toate, aceasta plata n-a fost in zadar. Tara noastra a fost vazuta si a fost auzita in principalele institutii politice si internationale, in organizatiile regionale si la nivel interstatal.
Acum a inceput o etapa noua. Care este esenta ei? Acum noi trebuie sa demonstram ca avem anumite particularitati, care pot fi considerate drept avantaje concurentiale si ca aceste avantaje pot fi realizate, in anumite conditii, spre binele tarii noastre. Timpul, cind nimeni nu intelegea nimic din cele ce se intimplau in spatiul fostei URSS si cind intreaga lume avea doar o singura dorinta – ca in acest spatiu sa fie pace, a trecut. De aceea, realizarea avantajelor noastre concurentiale nu va fi deloc usoara, va trebui sa actionam in cel mai fin mod, respectind regulile, neincetind a fi "ca toti ceilalti", utilizind la maximum instrumentarul modernizarii juridice europene, dar, totodata, nerenuntind la acele avantaje incontestabile care exista in continuare in Est. Da, este vorba de elaborarea unei noi politici de atragere a investitiilor. Si aici eu trebuie sa deschid o paranteza. Pe mine nu ma satisface acel mod de abordare a problemei investitiilor straine, care, episodic, se manifesta. Sa consideri ca afluxul de investitii straine va spori considerabil de pe urma vinzarii ultimelor 3,5% din obiectele proprietate publica constituie culmea incompetentei. Nu despre asemenea metode si nu despre asemenea obiective trebuie sa vorbim astazi. Noi sintem datori sa vorbim nu numai despre formarea unui climat economic general acceptat, dar si despre formarea in Moldova a unui climat economic specific.
Exista oare premise pentru a proceda la realizarea acestei sarcini? Desigur. Avantajul concurential fundamental, principal, dar poate si unicul avantaj concurential al tarii noastre, il constituie aflarea ei in centrul Europei, la frontiera Uniunii Europene si a imensei piete estice. Noi trebuie sa facem tot posibilul pentru a folosi aceasta pozitie a noastra. intreprinzatorilor si investitorilor de orice calibru, incepind cu micile companii inovationale si terminind cu corporatiile transnationale, trebuie sa le fie interesat si profitabil sa actioneze pe teritoriul nostru. Ce avem deja pentru aceasta? Exista stabilitatea politica, care trebuie valorificata. Avem un set de acorduri cu privire la evitarea dublei impuneri si protejarea reciproca a investitiilor, care trebuie completat si dezvoltat. Avem un sistem bancar bine structurat, un sistem eficient si transparent de inregistrare a companiilor. De ce mai este nevoie?
in primul rind, este necesar sa facem ceea ce deja au facut multe tari care au pornit pe calea integrarii europene. Tari care intelegeau ca insasi aceasta cale trebuie sa aduca dividende intregii societati, sa faca din tara respectiva nu pur si simplu o tara normala in toate privintele, dar si una bogata. Si poporul Moldovei trebuie, de asemenea, sa intre in Uniunea Europeana ca un popor prosper si bogat, dar nu ca un popor care cerseste. De aceea, trebuie sa preluam atent experienta acelor tari care nu s-au temut sa extinda la maximum libertatile oferite atit companiilor locale cit si celor straine pentru desfasurarea activitatii lor. Trebuie sa existe o impozitare rationala a nerezidentilor pentru prezenta lor pe teritoriul tarii noastre si pentru activitatea desfasurata pe acest teritoriu. Este necesar sa dezvoltam infrastructura si, in primul rind, drumurile si telecomunicatiile moderne. Desigur, din punct de vedere geografic, Republica Moldova nu este o insula, cum este, de exemplu, Cipru. Noi nu sintem nici Tarile Baltice care, din 1991, s-au pozitionat ca un fel de "Occident Oriental" si care au servit drept cap de pod pentru circulatia capitalurilor operative intre Occident si fostul Orient. Dar timpul aflarii lor in aceasta functie se apropie de sfirsit, functia, insa, ramine vacanta. Noi putem si trebuie sa preluam aceasta functie. Efectele economice si sociale ale unui atare model sint cunoscute. Acesta constituie, daca vreti, tocmai cazul cind vom iesi singuri din actuala stare si modalitatea cu ajutorul careia vom izbuti sa facem acest lucru. Acesta este un mecanism de sporire anuala a bugetului, de creare a premiselor sistemice pentru a trezi, pe plan international, un interes deosebit de mare fata de Moldova, mecanism care si-a demonstrat eficienta.
in al doilea rind, este necesar sa facem totul pentru ca si pietele Uniunii Europene si cele ale CSI sa ramina pentru Moldova niste piete libere, accesibile pentru marfurile competitive. Mecanismul asimetriei comerciale duble, cu Europa si cu CSI, trebuie sa constituie scopul si rezultatul palpabil al activitatii puterii noastre executive. Aceasta pozitionare a Moldovei va deveni una dintre cele mai puternice stimulente pentru atragerea investitiilor in sectorul real al productiei, pentru crearea de intreprinderi capabile sa concentreze resurse de munca considerabile. Trebuie sa valorificam in mod pragmatic si competent premisele interesante si productive de dezvoltare, dar nu sa facem declaratii provocatoare si demagogice privind iesirea din CSI sau renuntarea la integrarea europeana.
in al treilea rind, noi trebuie sa modificam legislatia privind zonele economice libere. Noi avem nevoie nu pur si simplu de zone libere, care produc aceleasi tipuri de marfuri care se produc in afara acestor zone. Noi avem nevoie de zone libere care sa propuna conditii preferentiale pentru atragerea de investitii straine in cele mai moderne tehnologii, in productii principial noi. Mai mult decit atit, noi trebuie sa desfasuram o activitate intensa pentru repartizarea uniforma a unor asemenea zone pe intreg cuprinsul tarii, plasindu-le in preajma centrelor industriale traditionale si nodurilor de comunicatii. Sint convins ca numai asa vom putea aduce investitii masive in regiuni – la Balti, la Ocnita, la Ungheni, la Orhei, la Cahul, la Comrat. Amplasarea zonelor libere de tip nou in aceste si in alte regiuni ne va da posibilitate sa cream si anumite nuclee de dezvoltare sociala, profesionala si umanitara. Si sa nu Va inspaiminte liberalismul acestor propuneri. Este important sa intelegem ca astazi pentru noi conteaza nu numai problemele legate de completarea bugetului, dar si faptul ca sarcina noastra numarul unu o constituie problemele ocuparii fortei de munca, problemele infaptuirii unei revolutii industriale in tara. Noi deja nu mai putem avansa cum avanseaza toti ceilalti, conform modelelor general acceptate. Caci, veti fi de acord cu mine, ca TOTI CEILALTI nu sint supusi unor teste geopolitice de supravietuire atit de dure ca cele la care este supusa tara noastra. Iata de ce, astazi pentru noi prezinta interes nu numai experienta Tarilor Baltice, dar si experienta Irlandei, Turciei si Chinei privind crearea de tehnoparcuri, de sere industriale, precum si privind tot ceea ce stimuleaza dezvoltarea economica dinamica si inainteaza cerinte corespunzatoare fata de calitatea dezvoltarii umane, fata de sistemul de instruire si cel de ocrotire a sanatatii. Crearea macar a unui singur tehnoparc puternic in sfera tehnologiilor informationale si comertului electronic, daca nu vom intirzia, poate conduce la amplasarea de catre investitorii straini a unei intrege industrii a comertului electronic si a serviciilor auxiliare in acest sector al economiei, care este cel mai avansat. Si nu trebuie sa ne temem de prea multe libertati. Cu cit mai multiple sint libertatile, cu cit mai mari sint inlesnirile, cu atit mai mari sint avantajele noastre concurentiale. Trebuie sa ne temem de altceva, trebuie sa ne temem de faptul ca principalul impediment in calea realizarii acestor planuri va deveni functionarul nostru, care este gata sa faca totul pentru a transforma zonele libere intr-un fel de GULAG economic, pentru a stoarce birurile stabilite de el si a percepe taxe de protectie. Dar, deoarece toti deja cunoastem acest pericol, cred ca vom fi in stare sa gasim forte pentru a nu permite ca asa ceva sa se intimple.
Eu V-am prezentat principalele elemente ale planului de actiuni pentru viitorul apropiat. Eu nu vad nici o sansa de dezvoltare a tarii noastre fara ca sa fie realizate anume aceste principii. Va rog sa participati in cel mai activ mod la asigurarea legislativa a tuturor elementelor de baza ale acestui plan. Voi mentiona ca realizarea lor se bazeaza pe un intreg complex de reforme paralele, mai cu seama in sistemul de imvatamint si de pregatire profesionala, in sistemul managementului la scara intregului stat, in sistemul instrumentelor noastre traditionale din domeniul politicii externe.
Stimate Doamne si Stimati Domni,
Astazi, tara noastra are o sansa unica de a iesi din actuala conjunctura externa mult mai puternica, principial alta, cu alt rating al calitatii vietii. Si noi sintem datori sa folosim aceasta sansa, noi trebuie sa lasam la o parte tot ce-i secundar, iar de mai multe ori si niste obiective false, pe care, zi cu zi, le inventeaza armata noastra de numerosi birocrati. Noi sintem datori ca, lasind in urma al cincisprezecelea an al independentei noastre, sa reusim sa devenim o tara care deschide o noua pagina si in istoria democratiei sale, si in istoria economiei sale si a dezvoltarii sale sociale. Dezvoltarea evolutiva si progresiva este o treaba buna. Dar, in situatia in care s-au pomenit si tara noastra, si poporul nostru, noi avem o singura cale spre propasire – modernizarea accelerata. Sint sigur ca pe aceasta cale noi ne vom bucura de acea incredere, de acel sprijin si de acea atitudine interesata din partea cetatenilor nostri, care ne sint deosebit de necesare tuturor. Sint sigur ca numai pe aceasta cale noi vom asigura si adevarata independenta a Patriei noastre, si unitatea ei teritoriala si civica.
Subscriu aprecierilor date de catre Presedintele Parlamentului, Marian Lupu, activitatii Legislativului. intr-adevar, s-a facut un lucru enorm, s-au adoptat acte legislative extrem de importante. Dar principalul este ca Parlamentul a parcurs aceasta cale a sesiunii de primavara-vara, fiind mult mai puternic si mai consolidat. Si asta ma bucura foarte mult.
Va doresc tuturor sa Va odihniti cit mai bine, sa acumulati noi forte, deoarece ne asteapta o munca mare si interesanta.
Va multumesc pentru atentie.
