Proiectul de modificare a Constituţiei al Partidului Liberal Democrat şi Partidului Liberal Reformator conţinea abateri ale normei, dar şi spiritului legal şi nici nu corespudea recomandărilor şi viziunilor Comisiei de la Veneţia, scrie preşedintele Curţii Constituţionale Alexandru Tănase pe blogul său. Într-un material publicat, Tănase explică punctual decizia CC, dar şi răspunde atacurilor din partea unor lui Vlad Filat, liderul PLDM, la adresa sa şi a Curţii Constituţionale.
Alexandru Tănase explică faptul că iniţiativa respectivă, precum şi modul şi perioada în care a fost depusă la Curte au încălcat mai multe principii şi legi. În primul rând este vorba de transparenţa decizională. Iniţiativa a fost depusă la CC în ultima zi posibilă, fără ca mai anterior să fie consultată în societate şi nici măcar preşedintele Nicolae Timofti, garantul suveranităţii nu a fost informat despre aceasta.
Alexandru Tănase mai remarcă şi faptul că nu a fost informată nici Comisia de la Veneţia, chiar dacă în anul 2010 această instituţie a explicat clar că nu susţine ideea modificărilor constituţionale prin referendum. „De ce în 2010 a fost consultată Comisia de la Veneţia, iar acum s-a evitat acest lucru, proiectul fiind înaintat într-un termen care a priori nu permite consultarea acestei instituţii europene? Ce a împiedicat parlamentarii să decidă dezbaterea acestui subiect cu câteva luni în urmă, să solicite avizul Comisiei de la Veneţia, să supună proiectul consultărilor publice, aşa cum cere Legea Nr. 239? Dacă autorii inițiativei nu ar fi avut scopuri total diferite de cel enunțat (de a evita un blocaj privind alegerea şefului statului în 2016), fără nici un dubiu că ar fi urmat toate procedurile obișnuite unor asemenea situații”, scrie Alexandru Tănase.
De asemenea, preşedintele CC menţionează că proiectul de organizare a referendumului în 2010 şi cel propus de PLDM-PLR sunt diferite atât prin conţinutul reformelor care se propuneau cât şi prin formularea întrebării. “Chiar şi un student de la anul 2 cunoaște următorul lucru: Chestiunile supuse referendumului trebuie să fie formulate astfel, încât să permită să se răspundă prin „da” sau „nu”. În momentul în care printr-o singură întrebare sunt formulate două probleme, cetăţeanul este lipsit de posibilitatea de a răspunde diferenţiat la ele”, potrivit lui Tănase.
“Iniţiativa de organizare a referendumului republican combină o întrebare generică şi un text legislativ, nefiind respectată unitatea de formă a textului supus referendumului. Nu este clar pentru ce votează cetăţeanul, pentru întrebare sau pentru proiectul de lege, or, aceasta are efect juridic diferit”, mai scrie Alexandru Tănase.
În continuare, preşedintele CC susţine că există politicieni care vor să manipuleze opinia publică pe marginea acestui caz şi sugerează că instituţia ar fi supusă unor presiuni din cauza hotărârilor sale. “Dacă cineva crede că va reuşi prin şantaj şi calomnii să ne preseze, greşeşte amarnic. Dacă acest lucru nu l-au înţeles până acum, îmi pare rău pentru ei”, a mai scris Alexandru Tănase.
