Instigare la Democrație: cum comunitățile își schimbă singure realitatea

În satul Cuporani, raionul Leova, în curtea fostului centru medical, comunitatea locală a amenajat un teren de joacă. La prima vedere, pare o gospodărie obișnuită, cu mulți copii, unde cineva a avut grijă ca aceștia să aibă un spațiu de recreere. În realitate, acest teren este inima mahalalei. 

Teren de joacă care a devenit inima mahalei 

În 2022, Natalia Caraghiaur, care a aplicat la programul „Instigare la Democrație” al Centrului de Politici și Reforme, a inițiat acest proiect comunitar, pornind de la problema lipsei infrastructurii pentru copii în sat.

Enlarge

2D6A3110
Terenul de joacă din Cuporani

Recunoaște că procesul de implicare a localnicilor a fost unul complex. În urma unui chestionar organizat pentru locuitorii satului, a devenit clar că mamele din zona centrală simțeau lipsa unui teren de joacă aproape de casă, fiind îngrijorate de pericolul traficului rutier. 

„Erau mulți copii, dar lipsea un teren de joacă în satul nostru mic de bulgari. Suntem o comunitate de bulgari, într-un sat mic dintr-o comună cu două localități. Când ești în minoritate, chiar și din bugetul local se alocă foarte puțini bani”, explică ea. 

Ideea a pornit de la nevoia copiilor din centrul satului, deoarece terenurile existente sunt prea departe pentru a fi parcurse neînsoțiți. La câteva case distanță de propria locuință, Natalia a găsit curtea fostului centru medical, un spațiu care devine birou electoral doar o dată la patru ani. Curtea îi protejează pe copii de trafic, oferindu-le părinților liniștea că cei mici sunt în siguranță, aproape de casă. 

Totul a început cu un grup de cumetre care s-au adunat pentru curățenie. „Una smulgea buruienile, alta a adus cositoarea, iar o bunică, care nu putea face efort fizic mare, a adus o pătură pentru tot ce am strâns noi acolo”, povestește Natalia. Ea i-a implicat și pe copiii din zonă, explicându-le că terenul va fi al lor și că este esențial să aibă grijă de el. 

„Dudul acesta nu mai dă rod, dar l-am păstrat pentru umbră, mai ales vara”, spune Natalia. „Din programul Instigare la Democrație am putut procura această nisipieră, aceste aparate de fitness sunt deja din alt grant ”, explică activista procesul de realizare a terenului de joacă. 

Cea mai importantă lecție învățată a fost necesitatea implicării actorilor locali: „Dacă ești într-un sat și ai o idee, este important să vorbești cu primăria sau cu agenții economici din teritoriu care te-ar putea ajuta”, spune activista. 

Această mobilizare i-a schimbat Nataliei și parcursul profesional. „Primarul a observat că am reușit să mobilizez comunitatea și mi-a propus să vin la primărie ca specialist în atragerea investițiilor.” 

Astfel, femeia a revenit în program alături de Daniela, o tânără din sat, pentru a reabilita o încăpere din incinta Casei de Cultură, destinată Consiliului Tinerilor. „A contat enorm că ne-am pornit să facem lucruri cu ajutorul proiectului. Am învățat pașii, am scris proiecte și am dezvoltat această viziune”, punctează Natalia.  

Din tabu în dialog: discuțiile despre educația sexuală la Bahmut 

Elena Bădărău este polițistă în satul Bahmut, raionul Călărași. De câțiva ani, a observat un fenomen constant care apărea în rapoarte: numărul mare de gravide minore. „La sat e rușinos să vorbești despre sex. E tabu. Și dacă spui «educație sexuală», lumea crede că îi înveți pe copii cum să facă sex sau că are legătură cu LGBT. Dar, de fapt, nu e despre asta”, spune Elena.  

Din această realitate au apărut primele discuții cu adolescentele. La început, timid. Apoi, din ce în ce mai deschise. Temele au mers dincolo de educația sexuală: limite personale, consimțământ, relații sănătoase, independență financiară. Elena subliniază că astfel de discuții sunt necesare și pentru băieți, să înțeleagă limitele, consimțământul și responsabilitatea. 

„Am reușit să reducem drastic numărul cazurilor. Dacă anul trecut, pe vremea asta, aveam deja 17 cazuri înregistrate, acum sunt două sau trei”, povestește Elena despre rezultatele activităților anterioare.  

Împreună cu programul „Instigare la Democrație”, Elena a reușit să continue munca sa de educare a tinerilor și să organizeze 4 ateliere de lucru. La gimnaziul din satul Bahmut, au fost organizate sesiuni de dezvoltare personală dedicate adolescentelor. Nu au fost lecții clasice, ci mai degrabă spații de conversație. 

Fetele au vorbit despre emoții, presiuni, relații și despre cum să își stabilească limitele. Au prins curajul să adreseze întrebări pe care, în mod normal, nu au unde să le pună. 

„La marea majoritate, practic mai mult de 50%, părinții sunt plecați peste hotare, mai ales în zonele rurale”, explică Elena. „Copiii care rămân cu buneii și au acces la internet și la atât de multe informații nu știu exact unde să o caute pe cea corectă.” 

Din experiența ei de a vorbi cu adolescentele, își dă seama rapid când un copil cere ajutor. „La activități, este foarte ușor de observat, după mimica feței și modul în care copiii pun întrebări, că încearcă să ceară ajutor.” 

Cu ochii umezi, cu un nod în gât și un discurs agitat, copiii încep să adreseze întrebări. „La final, neapărat pun câte o întrebare de genul: «Am o prietenă» sau «o colegă de-a mea…». De obicei, le las numărul meu de telefon. Înțeleg că nu vor putea vorbi în public despre ceea ce li s-a întâmplat.” 

Programul „Instigare la Democrație” aduce oamenii împreună 

Natalia Todorova, ofițeră de programe la CPR, subliniază rolul esențial al comunității în rezolvarea problemelor locale. „Este foarte încurajator să vezi cum oameni care, de obicei, nu discută cu vecinii despre problemele satului încep, împreună, să caute soluții.” 

Programul „Instigare la Democrație” a ajuns la 5 ediții, desfășurate pe parcursul a 8 ani. În cadrul acestuia au participat persoane cu vârste cuprinse între 16 și 66 de ani. Natalia menționează că aproximativ 85% dintre participante au fost femei. 

Enlarge

2D6A3145
Terenul de joacă din Cuporani

Referindu-se la rezultate, ea spune că cel mai important efect al programului este aducerea oamenilor împreună și colaborarea între participanți din diferite colțuri ale țării. „Avem participanți din diferite localități care lucrează la aceleași probleme și care au înțeles că, dacă faci schimb de experiență, poți ajunge mai repede la rezultat”, subliniază Natalia Todorova. 

Echipa CPR oferă mentorat și susținere participanților pe tot parcursul programului. De la identificarea problemelor reale din comunitate și elaborarea chestionarelor pentru consultarea oamenilor, până la activități de teren și discuții din ușă în ușă cu locuitorii. Totodată, echipa programului îi ajută să gestioneze relația cu autoritățile locale, să formuleze solicitări de informație și să planifice campanii de comunicare care să aducă presiune publică și schimbări concrete.  

Prin acest program, participanții fac schimb de idei, practici democratice și metode de mobilizare a comunității. „Acum poți găsi pe internet cum să scrii un proiect, dar acest program aduce oamenii împreună”, spune Todorova. 

Am absolvit Facultatea de Jurnalism la Chișinău, dar am dobândit experiență media și în cadrul unui program Erasmus la Bruxelles. Din 2022 lucrez în jurnalismul video. Temele care mă pasionează sunt egalitatea de gen, ecologia, drepturile omului și educația. La Moldova.org dau voce poveștilor ce nu sunt auzite.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.