Ungaria trăiește un moment istoric: la alegerile parlamentare din 12 aprilie, premierul Viktor Orbán, liderul Fidesz, și-a recunoscut înfrângerea în fața lui Péter Magyar, liderul partidului Tisza.
Scrutinul, la care a fost înregistrată o prezență la vot de 79,56%, a generat o schimbare radicală în viitorul Parlament de la Budapesta. Formațiunea condusă de Magyar și-a asigurat o majoritate constituțională de 138 de mandate, în timp ce blocul Fidesz-KDNP a câștigat 55 de mandate.
Rezultatul scrutinului a fost salutat de mai mulți lideri europeni, printre care Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Roberta Metsola. Aceștia au subliniat că votul reprezintă „o alegere clară a poporului maghiar pentru viitorul său în inima Europei”.
Declarația survine pe fondul înfrângerii lui Viktor Orbán, după 16 ani la putere, acesta urmând să-și piardă funcția de prim-ministru al Ungariei. Pe parcursul anilor, Viktor Orbán a intrat în mod frecvent în conflict cu instituțiile Uniunii Europene, în special din cauza blocării sprijinului acordat Ucrainei. El a criticat în repetate rânduri politica de sancțiuni împotriva Rusiei și unele decizii comune ale UE, ceea ce a generat tensiuni cu partenerii europeni.
Politolog: Sunt trei momente remarcabile în alegerile din Ungaria
Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM, afirmă că alegerile din Ungaria demonstrează că „democrația electorală funcționează chiar și într-un regim semi-autoritar”. El explică faptul că, în momentul în care populația consideră că o guvernare se îndepărtează de direcția dorită, aceasta poate fi sancționată prin vot: „poporul maghiar a considerat că nu mai poate să meargă pe calea autoritarismului și a îndepărtării de Europa”, alegătorii „au pedepsit” guvernarea și au oferit încredere unei alte forțe politice.
Profesorul subliniază și o regulă din științele politice: „când oamenii vor schimbarea, atunci se prezintă foarte consistent, adică masiv se prezintă la alegere”.
Victor Juc a atras atenția că un astfel de caz s-a întâmplat în anul 2000 când regimul lui Slobodan Milošević din Serbia a fost înlăturat în urma unei mobilizări masive a populației la alegeri.
Un alt aspect al alegerilor parlamentare din Ungaria, evidențiat de Victor Juc, este posibilitatea ca Ungaria să se reorienteze către o poziție mai apropiată de Uniunea Europeană, după o perioadă în care a blocat sau a îngreunat anumite procese europene, inclusiv extinderea UE.
Un alt factor evidențiat de politolog este existența unei speranțe limitate că Péter Magyar ar putea deschide rapid calea Ucrainei și, implicit, a Republicii Moldova în procesul de negocieri politico-juridice pentru aderarea la Uniunea Europeană.
În opinia expertului, nu sunt de așteptat schimbări rapide, deoarece noul lider va evita deciziile radicale pentru a nu pierde sprijinul unor alegători care se opun unei poziții favorabile Ucrainei.
El sugerează și un posibil scenariu: Ungaria nu va bloca începutul negocierilor de aderare, dar la finalului negocierilor fiecare stat membru al UE, inclusiv Ungaria, va trebui să decidă dacă acceptă sau nu Ucraina și a Moldovei. În cazul Ungariei, această decizie ar putea fi luată prin referendum.
În acest context, el a reamintit exemplul Irlandei, unde un referendum național a influențat direct procesul de extindere al Uniunii Europene.
În 2001, cetățenii irlandezi au votat împotriva ratificării Tratatului de la Nisa, document esențial pentru extinderea UE către Europa de Est, inclusiv țări precum Polonia și România. Ulterior, în 2002, a fost organizat un al doilea referendum, în care populația a aprobat tratatul, permițând astfel continuarea procesului de extindere.
Dar ce impact va avea asupra Republicii Moldova?
Rezultatele alegerilor parlamentare din Ungaria sunt privite printr-o prismă mai optimistă de Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.MD care susține că schimbarea guvernării în Ungaria va avea o importanță foarte mare pentru Republica Moldova.
Potrivit lui, prioritatea cea mai importantă a guvernului Magyar va fi restabilirea relațiilor cu Uniunea Europeană, cu instituțiile de la Bruxelles, iar din acest considerent, guvernul de la Budapesta va face tot posibilul pentru a se distanța de Rusia.
„Respectiv, putem fi destul de siguri că guvernarea nouă de la Budapesta va scoate acel vetto de pe deschiderea negocierilor oficiale cu Ucraina și, respectiv, cu Republica Moldova, iar acest lucru este foarte important pentru noi”, explică Valeriu Pașa.
Un al moment la care atenționează activistul este că este așteptat că noul guvern al Ungariei va scoate acel blocaj de pe ajutorul de 90 de miliarde de euro oferit Ucrainei. „Respectiv, Ucraina va fi mai sigură, va putea mai bine să se apere în acest război împotriva Federației Ruse, „ceea ce automat asigură mai multă stabilitate și securitate pentru Republica Moldova”, spune Valeriu Pașa.
În final, Valeriu Pașa subliniază că un alt impact semnificativ „vine dinspre Moscova”, unde Serghei Kirienko, prim-adjunct al administrației prezidențiale, a suferit al doilea eșec consecutiv în acțiunile de influențare a alegerilor din alte state: primul în Republica Moldova, la alegerile parlamentare din 2025, iar cel mai recent în Ungaria.
Cine este Peter Magyar care l-a învins pe Viktor Orbán?
Presa internațională scrie că Peter Magyar, jurist de profesie, a fost timp de circa două decenii un membru relativ discret al partidului Fidesz, condus de Viktor Orbán. De-a lungul carierei, a activat ca diplomat la Bruxelles și a ocupat funcții de conducere în diverse instituții de stat. Până în 2023, a fost căsătorit cu Judit Varga, una dintre figurile importante ale partidului.
În 2024 în Ungaria a izbucnit un scandal legat de o grațiere controversată într-un caz de abuz într-un centru de minori, care a dus la demisii politice, inclusiv al fostei sale soții. Magyar s-a distanțat rapid de partidul de guvernământ și l-a acuzat de corupție și de răspândire de propagandă. După ce și-a exprimat poziția în cadrul unui interviu pe canalul de YouTube Partizan, Magyar a ieșit din anonimat.
În același an, Magyar a fondat Tisza, o mișcare politică care a obținut aproximativ 30% din voturi la alegerile pentru Parlamentul European din Ungaria.
În decurs de doi ani, a organizat turnee extinse în întreaga țară, inclusiv în zonele rurale dominate tradițional de Fidesz. El a promis combaterea corupției și relansarea economiei. Totodată, a susținut deblocarea fondurilor europene înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept.
Mesajul său a prins la publicul larg pe fondul nemulțumirii publice față de corupție și de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor UE, dar și de îngrijorările legate de stagnarea economică.
NY atrage atenția că, în discursul său, Peter Magyar s-a concentrat pe probleme sociale, precum nivelul de trai și starea sistemului de sănătate, dar a evitat însă teme sensibile precum drepturile LGBTQ+ sau interzicerea paradei Pride de la Budapesta. Totodată, deși a criticat relațiile apropiate ale lui Orbán cu Rusia, a evitat să abordeze direct războiul din Ucraina.
