Primul salariu și viața pe cont propriu începe cu joburi multiple, chirii împărțite și planuri amânate. Prin istoriile Cătălinei, studentă la Bălți, lui Dima, student la Chișinău, și Irinei, recent absolventă a unui colegiul la Cahul, explorăm cum arată, de fapt, startul vieții adulte în Republica Moldova. Explorăm și viziunea angajatorilor, dar și a statului în privința tinerilor specialiști și oportunităților pe care le au aceștia la început de cale.
La Nord: banii ajung, dar doar pentru strictul necesar
La 22 de ani, Cătălina își împarte timpul între facultate și muncă, în același oraș în care a crescut: Bălți. E studentă în ultimul an la Business și Administrare, în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași cu extensie la Bălți. Asta o scutește de cheltuieli pe navetă.
De câteva luni, Cătălina lucrează într-un salon de frumusețe, pentru care a urmat cursuri de formare profesională. Este un job flexibil și îl poate combina cu programul de la universitate. Salariul pe care îl obține aici nu este stabil, intervalul acestuia variind între 3 și 6 mii de lei. „În Bălți, sfera beauty nu e atât de dezvoltată și nu întotdeauna fluxul de cliente e mare”, explică Cătălina. Atfel, singurul venit constant al tinerei este bursa de studii din România în valoare de aproximativ 3.500 de mdl lunar.
Cătălina a început munca încă din liceu. Verile sau în weekenduri lucra ca ajutoare de bucătar, vânzătoare într-un magazin de bijuterii. Aceste experiențe i-au format obișnuința de a munci în paralel cu studiile.
Deocamdată, Cătălina nu reușește să facă economii din banii pe care-i câștigă. Majoritatea îi cheltuie pe îmbrăcăminte, îngrijire personală și unele proceduri de îngrijire, urmate de ieșiri în oraș. „Cumva, banii ajung, dar strict pe aceste lucruri”, mărturisește Cătălina.
Tânăra locuiește cu părinții, ceea ce o scutește de cheltuieli precum chirie, facturi sau alimentație. Totuși, ea amână deseori vizitele la dermatolog sau stomatolog. Cătălina crede că nu doar banii sunt problema, ci și lipsa unei educații financiare: „Noi, ca generație, nu suntem educați să investim în sănătate. Acesta este un tipar care se repetă la mulți tineri de vârsta mea.,Pentru a ne încadra într-un buget lunar, renunțăm tocmai la lucrurile care ar trebui să fie prioritare.”
Un salariu decent în Bălți, pentru Cătălina, ar însemna minim 15 mii de lei – cu condiția să împartă cu cineva costurile pentru chirie. Cu acest salariu, tânăra crede că și-ar putea asigura necesitățile de sănătate, alimentație, recreere și investiții în dezvoltare personală. „În orașul meu, suma asta este, practic, imposibil de obținut, mai ales la 20 și ceva de ani”, ne-a spus Cătălina. Tocmai de asta, ia în considerare emigrarea cel puțin în România „pentru salariu și o viață mai decentă”.
În Chișinău: salarii mai mari, dar și costuri pe măsură
În timp ce, pentru Cătălina, viitorul pare legat de plecarea înafara țării, pentru alți tineri din regiuni soluția este mutarea în capitală. Chișinăul ar promite salarii mai mari, dar ridică și miza cheltuielilor lunare.
O astfel de perspectivă ne-a oferit-o Dima, un tânăr de 21 de ani, angajat recent într-o companie din Chișinău care prestează servicii de marketing – primul lui „job serios”. În paralel, urmează studii de licență în același domeniu la Academia de Studii Economice a Moldovei, la frecvență redusă.
Venitul lui lunar este, în medie, în jur de 20 de mii de lei net, uneori și mai mult. Ca să-și crească veniturile, Dima lucrează și ca fotograf la evenimente private. Al doilea job vine în detrimentul timpului liber. „Dacă n-aș avea a doua sursă de venit, n-aș reuși să pun bani deoparte, nici să-mi ajungă până la final de lună”, spune el. De fapt, tocmai acest „plan B” îl ajută să achite serviciile comunale, costurile legate de universitate și cursurile de la școala auto.
Nefiind originar din Chișinău, Dima închiriază un apartament cu încă doi prieteni. Aceasta este o soluție pe care o numește „practică”, mai ales în contextul în care chiriile din Chișinău rămân a fi costisitoare. În topul celor mai mari cheltuieli lunare ale sale sunt chiria și facturile (5 mii de lei în sezonul rece), alimentația (circa 6-7 mii de lei), studii, echipamente și uneori ajutorul financiar pentru părinți.
Întrebat ce salariu ar fi „suficient” pentru un tânăr aflat la primul job în Chișinău, Dima ne-a răspuns: „în jur de 20 de mii de lei dacă locuiești cu chirie sau cam 15 mii dacă mai tai din cheltuieli”. Diferența, spune el, constă în lucrurile pe care mulți le trec la „extra”: ieșiri, divertisment, mici călătorii, investiții în cursuri, echipamente sau hobby-uri.
Tânărul este conștient că persoanele de vârsta lui nu primesc asemenea salarii, cel puțin nu în toate domeniile. El însă a reușit să negocieze suma cu angajatorul pentru că nu a început „de la zero”. A dobândit experiență în marketing vizual (filmări, editare video, fotografie), lucrând pe cont propriu timp de circa doi ani. Pentru el, asta a fost cheia: să intri în câmpul muncii cu niște competențe deja „probate”, nu doar cu dorința de a învăța. Astfel, Dima recomandă tinerilor să caute din timp alternative precum joburi de vară, experiențe care dezvoltă skill-uri sau colaborări încă din liceu ori facultate.
Deși crede că, în general, pentru un tânăr din Republica Moldova e mai complicat să înceapă traiul pe cont propriu, Dima spune că nu s-a gândit niciodată serios să plece din țară din motive financiare. A lucrat două veri peste hotare: o dată la construcții în Germania, în vara lui 2023, și o dată într-un restaurant din România, în vara anului 2024. Din ambele experiențe a înțeles că, deși poate câștiga mai ușor și mai mulți bani în afară, sentimentul de afirmare reală îl vede doar „acasă”, în mediul și în limba lui.
La Sud: mai puține oportunități și tentanția migrării spre Chișinău
Irina are 21 de ani și a venit la Cahul dintr-un sat din raionul Cantemir pentru a învăța o meserie care să-i permită să rămână acasă. Și-a făcut studiile la Colegiul „Iulia Hasdeu”, specialitatea „Educație timpurie”. În anii de studii a locuit la cămin. „Viața pe cont propriu” a început odată cu absolvirea. Tot atunci au venit și cele două provocări – angajarea și chiria.
În prezent, lucrează ca ajutoare de educatoare la o grădiniță publică din Cahul cu un salariu de 8.000 de lei, iar jumătate din aceștia îi dă pe chirie. Restul banilor îi distribuie cu strictețe, fără prea mult spațiu pentru economii, planuri sau cheltuieli neprevăzute. „Mai strâng cureaua și, cumva, ajung banii până la final de lună”, spune Irina. Ca să mai completeze bugetul, uneori, în weekenduri, mai lucrează și ca bonă.
Irina spune că a decis să rămână la Cahul pentru că a avut șansa să se angajeze conform specialității. La fel, aceasta a beneficiat din urma programului de repartizare pentru tineri specialiști cu studii pedagogice, derulat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). În cadrul acestuia Irina a primit o indemnizație unică de 160 de mii de lei, care se achită în două tranșe, dar și ajutorul financiar lunar în valoare de 1000 de lei pentru plata chiriei, precum și alte facilități pe care le are în calitate de tânără specialistă.
Totuși, Irina descrie Cahulul ca pe un oraș în care „e mai greu pentru un tânăr să-și găsească de lucru”. Astfel, tentația de a se muta la Chișinău rămâne mare pentru mulți tineri din Sud.
„La capitală sunt mai multe opțiuni și oferte din care poți alege.” Deocamdată, Irina speră va reuși să se stabilească „mai bine” în următorii ani la Cahul și că indemnizația pentru tinerii specialiști va veni la timp.
Care sunt așteptările tinerilor specialiștilor și ale studenților atunci când sunt în căutarea unui loc de muncă
Așteptările salariale ale studenților variază de la 5 mii de lei la 20 de mii de lei, în funcție de durata zilei de lucru și nivelul lor de pregătire, arată un studiu amplu în rândul candidaților din Republica Moldova, realizat în 2025. Asta în timp ce, de la 1 ianuarie 2026, salariul minim pe țară a crescut de la 5.500 la 6.300 de lei lunar, iar salariul mediu – de la 16.100 de lei în anul 2025, la 17.400 de lei în 2026.
În același timp, în contrast cu specialiștii experimentați, pentru tineri este foarte important și confortul personal, un birou modern, un program de lucru flexibil sau remote, adaptat nevoilor proprii.
Helen Butacova, fondatoarea unei pensiuni agroturistice în raionul Orhei, este de părere că, în general, așteptările salariale ale tinerilor sunt realiste, iar aceștia într-adevăr preferă condiții fizice mai confortabile, cu experiențe mai puțin solicitante.
Potrivit antreprenoarei, forța de muncă tânără este mai creativă și mai capabilă să se adapteze schimbărilor. Pe de altă parte, „tinerii au mai puțină motivație pe termen lung și sunt mai reticenți în privința rolurilor complexe și universale”. Experiența Helenei Butacova cu tinerii se referă în mare parte la studenți stagiari care, ulterior, au fost angajați ocazionali la evenimente organizate la pensiune.
Ce oferă și ce așteaptă angajatorii de la tinerii fără experiență
Directorul de Marketing al unei platforme online de anunțuri de angajare, Vladimir Badan, confirmă că angajatorii propun salarii mai mici pentru tinerii fără experiență și echilibrează cu traininguri, instruiri gratuite și posibilitate de avansare, dacă sunt pregătiți să rămână mai mult timp în cadrul aceleiași companii.
În ultimii ani, tot mai mulți angajatori moldoveni reduc cerințele față de experiența sau nivelul de studii al candidaților, indică același studiu. Potrivit ANOFM, ponderea acestor strategii de recrutare a crescut de la 24,8% în 2022 la 30,1% în 2024. Același fenomen l-a remarcat Vladimir Badan pe platforma pe care o reprezintă. Din totalul anunțurilor de angajare, în anul 2024, circa 25% erau pentru poziții fără experiență, iar în 2025, procentajul acestora din total a crescut până la 40%. În asemenea condiții, angajatorii aleg tot mai des să nu aștepte „candidatul ideal”, ci să recruteze rapid oameni cu potențial și dorință de învățare.
Totuși, un fenomen atestat în ultimii 2-3 ani este că, odată cu stabilizarea pieței muncii după pandemie, angajatorii din Republica Moldova au început să limiteze recrutările, orientându-se mai degrabă spre retenția și motivarea angajaților existenți, spune Vladimir Badan. Potrivit sondajelor efectuate în 2024 de ANOFM în rândul angajatorilor, 32,9% dintre companiile din Republica Moldova nu au angajat deloc lucrători noi timp de 2 ani. În același timp, circa 20% dintre companii preferă să ofere beneficii suplimentare sau salarii mai mari angajaților curenți în locul recrutării – semn că organizațiile aleg stabilitatea și eficiența.
„Cu toate acestea, tinerii sunt avantajați față de angajații cu mulți ani de experiență în spate prin faptul că AI-ul va debloca mai multe posibilități decât orice altă tehnologie, fapt pentru care este nevoie de adaptabilitate și flexibilitate, inclusiv însușirea acestui instrument. Deși multe profesii vor dispărea, vor apărea și altele noi, iar generația actuală va fi mai pregătită să le însușească”, a conchis Vladimir Badan.
Tinerii întâlnesc prea puține „poduri” care să-i ducă de la educație la un job decent
Totuși, principala problemă a tinerilor din Republica Moldova n-ar fi atât salariile mici, cât lipsa oportunităților, susține secretarul general al Consiliului Național al Tineretului, Tudor Arnăut.
Republica Moldova are cel mai mic scor la capitolul „oportunități pentru tineri” – 61,94, deoarece pierde prin educația universitară slab conectată la cercetare și piața muncii, participarea politică redusă a tinerilor, acceptarea socială foarte scăzută a diversității și lipsa universităților competitive pe plan internațional, confirmă studiul Youth Progress Index 2025, realizat de European Youth Forum.
„E important ca sprijinul pentru tineri să nu fie doar traininguri, ci și acces la primul job prin programe de ucenicie, mentorat și co-finanțare a angajării. În paralel, tinerii cu inițiativă trebuie ajutați să transforme ideile în ceva concret: micro-granturi, acces la primul „client” și mai puțină birocrație pentru proiecte mici, mai ales în domenii unde există potențial – digital, green jobs, servicii sociale, industrii creative. Și cred că și diaspora poate fi o resursă mai strategică: nu doar prin remitențe sau vot, ci prin mentorat, rețele profesionale, investiții mici în inițiative locale și transfer de know-how”, a spus secretarul general al CNTM.
De asemenea, potențialul tinerilor din Republica Moldova ar putea fi folosit mai eficient dacă statul, mediul privat și sistemul educațional ar lucra împreună pe câteva mecanisme, ceea ce ar putea crește și nivelul salariilor oferite la prima angajare.
Ce face statul pentru motivarea și susținerea tinerilor care se angajează pentru prima dată
În pofida lacunelor menționate mai sus, Republica Moldova are un scor total de 74,1/100, fiind una dintre cele mai bine poziționate țări din regiune referitor la calitatea vieții tinerilor. Cele mai bune rezultate sunt înregistrate la nevoile de bază: siguranță personală, nutriție și îngrijire medicală de bază, acces la electricitate și condiții de locuire sigure. Acest indicator denotă că statul reușește să asigure un nivel minim solid de protecție și servicii importante pentru tineri, a menționat secretarul general al CNTM.
„Statul poate împărți riscul cu angajatorii, prin subvenții de angajare pe 6-12 luni, programe de ucenicie și stimulente condiționate de calitate (contract legal, mentorat, plan de dezvoltare). Poate seta reguli mai clare pentru internship-uri, ca să nu fie doar muncă ieftină, și poate fi el însuși un angajator-model, cu programe meritocratice pentru absolvenți, unde tinerii învață, cresc și rămân în țară”, a remarcat Tudor Arnăut.
Un exemplu în acest sens este programul de învățământ dual, implementat de Ministerul Educației, în colaborare cu Ministerul Economiei, Camera de Comerț și Industrie și agenți economici. Ultimii oferă partea practică a pregătirii și semnează contracte plătite de formare profesională cu elevii.
Lui Victor Nistorică, antreprenor și fondator al unei brutării, acest program îi oferă posibilitatea de a forma viitori angajați într-un context de deficit de forță de muncă. În prezent, în compania sa sunt angajați aproximativ 20 de tineri cu vârste între 16 și 17 ani, care îmbină studiile la colegii și centre de excelență cu munca propriu-zisă, în baza unui contract plătit de formare profesională.
„Vrem să lucrăm cu tinerii și credem că e important să le oferim o șansă, să-i formăm aici, acasă, și să-i învățăm ce înseamnă munca în echipă. Încercăm să-i integrăm și să-i tratăm pe picior egal”, spune antreprenorul.
Victor Nistorică confirmă spusele lui Helen Butacova – tinerii au așteptări salariale realiste, însă au orientare pe termen scurt.
„Vor să câștige azi, să le placă azi, să vadă beneficiul imediat. Nivelul lor de răbdare și toleranță este mai mic, dar încercăm să le arătăm ce înseamnă beneficiile pe termen lung.”
Începând cu anul 2025, învățământul dual a fost implementat și în universitățile din Republica Moldova. Tot din august 2025, a fost lansat Programul național de indemnizații lunare pentru tinerii angajați pentru prima dată în industrii strategice, care prevede un supliment de 3000 de lei la salariul de bază, oferit în primele 12 luni de la angajare tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani.
Text: Elena Calarașan
Editare: Ana Gherciu
