Chişinău / Moldova.ORG/ — La 23 august 1939, s-a semnat trădarea neamurilor creştine numită Pactul Ribbentrop-Molotov.
Din păcate, pentru zeci de milioane de oameni, trăind în Republica Moldova, România, Albania, Belarus, Bulgaria, Cehoslovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Ungaria ceea ce au hotărât câţiva politicieni, iniţial Hitler şi Stalin, în 1939, ulterior Churchill, Roosevelt şi, din nou, Stalin, în 1945, dintr-o simplă trăsătură de condei, avea să fie tragedia lor pentru 2 sau 3 generaţii, după 1945.
E tratatul care, prin protocolul său adiţional, strict secret, ne-a rupt de România şi de Europa şi ne-a plasat în afara cursului logic al istoriei din care făceam parte, dar şi în afara… civilizaţiei. Căci, în respectivul protocol confidenţial, partea sovietică accentua interesul care-l manifestă pentru Basarabia. Iar partea germană îşi declara totalul dezinteres faţă de acest teritoriu…
“În privinţa sud-estului Europei, din partea sovietică este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germană se declară total dezinteresată pentru această regiune”, se scria într-una din clauzele secrete ale tratatului.
Rusia a pretins însă, în 1940 şi la Bucovina de nord, provocând, în primă instanţă, supriza Germaniei. În 25 iunie 1940 J. Ribbentrop expedia lui V. Molotov o notă în care preciza: „Germania este fidelă acordurilor de la Moscova. Ea este deci dezinteresată de problema Basarabiei. Pretenţia Guvernului sovietic asupra Bucovinei este, însă, o noutate. Bucovina a fost mai înainte provincia Coroanei austriece. De aceea Germania este, în special interesată de soarta etnicilor germani.“ Germania a tolerat însă mişcare rusească şi s-a angajat să sugereze României să accepte pierderea, fără împotriviri.
A urmat un război mondial şi instalarea cortinei de fier care, timp de 45 de ani, a separat două lumi – Europa de Vest, care a simbolizat libertatea, şi cea de Est, care a însemnat asuprire şi regimuri autoritare.
Pactul Molotov-Ribbentrop a condus la omorârea şi deportarea a mii de basarabeni, la mutilarea a sute de mii de destine.
La Chişinău, însă, ziua în care a fost semnat acest odios document aproape că nu există. Dar nu e de mirare: memoria comunistă e selectivă, ei preferând să-şi amintească şi să comemoreze doar ceea ce le legitimează existenţa. Şi nu-şi dau seama că, în acest context al legitimităţii, tocmai graţie Pactului Molotov-Ribbentrop ei mai există.
Astăzi Moscova, care doreşte să conserve influenţa politică asupra regiunii, sugerează că România ar nutri nelegitime sentimente revizioniste, iar Kievul o spune pe faţă.
E adevărat că aluziile la o viitoare reunificare, în diferite forme, sunt tot mai numeroase, iar oficial diplomaţia românească refuză să semneze un tratat de frontieră cu Republica Moldova, afirmând totodată că prezenţa trupelor ruseşti în Transnistria reprezintă o reminiscenţă vinovată a trecutului ei totalitar.
