PE SCURT

Condiții de detenție diferite, tratament selectiv din partea organelor de drept și multe altele, sunt doar câteva observații făcute de autorii unui raport de monitorizare a justiției făcută prin prisma unor dosare de rezonanță pe numele unor actori politici. 

Justiția uneori este folosită ca un instrument eficient de luptă dintre actorii politici de influență, este de părere Cristina Țărnă, avocată și fostă șefă-adjunctă a Centrului Național Anticorupție. Potrivit ei, există o „colaborare nefirească între politic și justiție”, iar acest lucru duce la o justiție selectivă, care anulează reformele din sistemul de justiție și reduce la maxim încrederea societății. 

PE LUNG

În ultimii ani în Republica Moldova se discută tot mai des despre eșecul reformelor în sectoarele justiție și anticorupție, iar organele de drept sunt deseori învinuite că ar instrumenta dosare la comandă. Dacă acum 5-10 ani, în societate se discuta preponderent despre fenomenul justiției la telefon, astăzi se discută mai ales despre justiție selectivă. Raportul relevă că justiția selectivă este produsul unei colaborări nefirești dintre politic și justiție, iar selectivitatea justiției are două manifestări principale: favorabilă sau nefavorabilă subiecților cu afiliere politică, în funcție de cât de apropiați sunt subiecții forțelor politice care controlează justiția. De asemenea, se observă și duble standarde de comunicare din partea procurorilor: despre unele dosare vorbesc și oferă cele mai mici detalii, iar despre alții nici măcar nu vor să spună dacă e deschis un dosar penal sau nu. 

Potrivit autorilor raportului de monitorizare a justiției, în timpul unor dosare în care sunt vizați politicieni, adesea se petrec scurgeri de informații. Acestea se petrec de obicei în momentele când opinia societății contează, cum ar fi în timpul campaniilor electorale. 

Acest lucru a fost remarcat și de către Parlamentul European, care la sfârșitul anului 2018,  a venit cu o declarație oficială în care se arătau preocupați de practicile de justiție selectivă din sistemul judiciar din țara noastră. „Vrem să atragem atenția că justiția este utilizată uneori ca instrument împotriva opozanților politici și a unor interese de afaceri, ceea ce nu este admisibil”, atenționa Parlamentul.

„Ipoteza principală a Raportului este că unii subiecți ai anchetelor penale care au afilierea politică a partidelor de la guvernare au parte de anumite indulgențe procesual-penale în raport cu subiecții afiliați opoziției. Cu toate că absolut fiecare situație examinată în Raport poate fi explicată și motivată juridic în baza Codului de procedură penală, abordările aparent mai blânde față de unii și mai dure față de alții generează calificări de justiție selectivă”, subliniază Cristina Țărnă. De asemenea, ea constată că tergiversarea proceselor e o practică și o problemă comună în Republica Moldova. De asemenea, ea remarcă faptul că atunci când au probleme cu legea, mai mulți oameni de afaceri se implică în politică „știind că acolo vor găsi unele pârghii pentru a scăpa de pedeapsă, ceea ce trebuie să ne alarmeze”, atenționează fosta șefă-adjunctă CNA. 

În același timp, deputatul democrat Sergiu Sârbu susține că justiția selectivă nu este un fenomen de un an sau doi. „Astfel de justiție este aplicată deja de vreo 20 de ani. Poate nu întotdeauna cineva dă indicații, ci judecătorii se autocenzurează și devin selectivi și nu acceptă să lucreze cu toate aceste dosare… Nu știu cine contribuie la astfel de abordări selective: inculpații sau politicienii. Chiar nu știu”, a spus Sârbu. 

Activistul Pavel Grigorciuc, prezent și el la prezentarea raportului, spune că singura soluție de a anula astfel de practici ar fi lupta eficientă împotriva corupției. „Judecătorii iau mită și apoi aplică legea selectiv și după bunul lor plac și politicienii le permit acest lucru. Dovadă că ei iau mită sunt averile lor fabuloase”, opinează acesta. 

Autorii raportului de monitorizare au venit și cu mai multe recomandări pentru guvernare și judecători. Potrivit lor, partidele politice nu ar trebui să accepte politicienii cu dosare penale. În același timp, organele de drept ar trebui să se autosesizeze cu privire la infracțiuni imediat ce apare informația despre săvârșirea lor; să evite abordările diferențiate ale persoanelor implicate în săvârșirea faptelor similare și/ sau conexe, să sancționeze discimplinar până la demisie a președinților instanțelor de judecată care exercită influențe asupra judecătorilor în legătură cu interesele politicienilor, precum și sancționarea disciplinară a judecătorilor care acceptă asemenea influențe din parte președintelui instanței.

PE SCURT

Procuratura capitalei, de comun cu angajaţii SPIA al MAI, au reţinut, în dimineaţa zilei de astăzi, un ofițer principal de sector din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău.

Ofiţerul de sector este bănuit de extorcarea şi primirea, în mai multe tranşe, a sumei de 10 mii de lei de la un întreprinzător, specializat în curăţarea covoarelor, pentru mușamalizarea pretinselor încălcări depistate în cadrul controalelor.

PE LUNG

În această dimineaţă au fost percheziționate biroul de serviciu, domiciliu și automobilul angajatului poliției, acesta fiind reţinut preventiv pentru 72 de ore.

Pentru această infracţiune, legislaţia prevede închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în de cel mult 400 mii lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.

Experții Centrului Național Anticorupție (CNA) au realizat un studiu privind sentintelepe actele de corupție adoptate de instanțele de judecată în perioada anului 2018. Ei au constatat că fenomenul corupției a fost cel mai frecvent prezentă în justiție. „Astfel, faptele de corupţie au atentat la valorile şi relaţiile sociale din domeniului vizat, fie că acţiunile infractorilor au fost îndreptate în privinţa funcţionarilor din justiţie şi ordine publică, fie că însăşi aceşti funcţionari şi-au traficat influenţa asupra colegilor săi sau au abuzat de putere în detrimentul intereselor publice. Un alt domeniu afectat este securitatea proprietăţii şi bugetului public”, susțin autorii studiului.

Totodată, în cadrul studiului, experții au schițat și profilul infractorului. Potrivit lor, personalitatea corupților se deosebeşte esențial de personalitatea altor tipuri de infractori, inclusiv corupători şi traficanţi de influenţă.

În Republica Moldova, ponderea persoanelor implicate în acte de corupție, în dependență de gen, rămâne a fi neschimbată: 80-85% în cazul bărbaților și 15-20% în cazul femeilor. Însă, o
creștere esențială a vulnerabilității față de corupție se atestă la bărbații şi femeile cu vârsta între 30-39 ani. Atât pentru bărbați, cât şi pentru femei, domeniul justiției şi ordinii publice rămâne a fi cel mai vulnerabil.

„Dacă bărbații încearcă să-și ascundă acțiunile infracționale săvârșindu-le în automobile sau stradă, atunci femeile găsesc birourile de serviciu mai sigure pentru comiterea infracțiunilor. Îmbogățirea rămâne a fi scopul principal al actelor de corupție pentru toate categoriile de făptuitori. Însă, în cazul femeilor, valoarea medie a mitei este mai mica decât valoarea operată de bărbați”.

Corupţia se definește ca o infracțiune comisă de oficialitățile din sectorul public sau privat care abuzează de funcţia lor pentru a avea un câştig pentru sine sau pentru alte persoane. Există mai multe forme ale corupţiei, iar între ele sunt mita, delapidarea, abuzul de putere. Corupţia atacă fundamentele instituţiilor democratice, distorsionează procesele electorale, perverteşte  supremaţia legii şi crează un sistem birocratic bazat pe incompetenţă, al cărei unic scop este solicitarea mitei. Corupţia contribuie la instabilitate, încetineşte dezvoltarea economică prin descurajarea investiţiilor străine directe şi este un factor dominant care conduce statele fragile la faliment.

Potrivit raportului anual al organizației Transparency International, corupția în R. Moldova prosperă. „Din cauza corupției, în foarte multe țări unii oameni sunt nevoiți să se culce flămânzi, iar alții se desfată în lux”,susține José Ugaz, președintele Transparency International (TI). Potrivit indicelui de percepție a corupției, în acest an, R. Moldova se clasează pe locul al 117-lea din 180. Potrivit acestui raport, țara noastră a obținut doar 33 de puncte pentru lupta cu corupția. Totodată, experții TI susțin că legătura dintre acțiunile de corupție și inegalitățile care se produc, alimentează populismul. Atunci când politicienii nu luptă cu corupția, oamenii devin cinici și foarte sceptici. Astfel, oamenii încep să susțină liderul care le promite că va rupe acest lanț al corupției.