În 2022 au fost demarate ample lucrări de reparație a trotuarelor din centrul Chișinăului. Săptămâna trecută reparația pe unele segmente a generat un val de indignare printre experții în urbanistică, societatea civilă și cetățeni. Sunt în pericol trotuarele din centrul istoric al capitalei? Explicăm în acest articol.
(Ne)mobilitate urbană
Trotuarele de pe unele străzi din centrul istoric: Bulgară, 31 august 1989, București, Șciusev, Bernardazzi, Mateevici sunt, actualmente, în proces de reparație. Nemulțumirea pornește de la două premise: că aceste lucrări nu corespund normelor și legislației în vigoare și că se deformează forma și funcția inițială a trotuarelor. Din postările de pe rețelele sociale se observă modificarea trotuarelor de la dimensiunile inițiale, în favoarea construirii locurilor de parcare mai mari cu mai puțin loc pentru pietoni.
Unii internauți critică autoritățile și executantul lucrării, inclusiv pentru lipsa indicatoarelor care ar avertiza pietonii că centrul capitalei se află în reparație. Lipsa delimitării clare a porțiunilor în proces de reparație de zonele practicabile fac deplasarea pe jos sau cu transportul alternativ foarte dificilă sau chiar periculoasă.
Valul de indignare a generat sute de comentarii, câteva sesizări către instituțiile responsabile și crearea petiției „Opriți distrugerea trotuarelor din centrul istoric”. Lansată de A.O. Salvați Chișinăul și Centrul de Urbanism, petiția a adunat deja peste 500 de semnături. „Aceste reparații afectează direct și negativ deplasarea fiecărui pieton pe acest trotuar. Trotuarele sunt distruse și mutilate pe porțiuni mari și foarte mari, mai ales prin îngustarea lor”, punctează autorii. După adunarea semnăturilor pentru petiție, aceștia planifică să scrie un demers la Primăria Chișinău și la Direcția Mobilitate Urbană.
Anetta Dabija, fondatoare A.O. Salvați Chișinăul, spune că petiția „a apărut după ce am văzut ce se face cu trotuarele din centrul istoric al capitalei. Mesajul nu este că noi am fi împotriva reparării trotuarelor. Ne bucurăm că asta se întâmplă. Pe noi ne-au nedumerit ultimele modificări: săparea până la atingerea caldarâmului vechi de pe strada 31 august și trotuarele nou construite, cu foarte puțin loc pentru pietoni.”
Autoritățile și proiectanții din Moldova se orientează după Normativul în construcții privind proiectarea drumurilor publice când vine vorba despre asemenea lucrări. Potrivit documentului, lățimea minimă a trotuarului trebuie să fie de minim 1,0 metri. Atunci când intensitatea pietonilor depășește 200 de pietoni/h, lățimea trotuarului se extinde la 1,5 m. Ulterior, cu cât mai mare este fluxul de pietoni, cu atât mai mult se ajustează trotuarele pentru o mai bună circulație a acestora. Așadar, trotuarele recent renovate par a nu fi suficient de încăpătoare pentru circulația nestingherită a pietonilor în centrul capitalei.
Lucrările de reparație a trotuarelor din centrul istoric al Chișinăului
Alexandru Munteanu, urbanist de profesie și co-autorul petiției în calitate de președinte al Centrului de Urbanism, confirmă că noile trotuare nu corespund cu normativele în construcții. „E vorba de lățimea lor nepotrivită fluxului de pietoni, (ne)adaptarea lor pentru toate grupurile de pietoni, mai ales pentru persoane cu mobilitatea limitată, mai ales la treceri și intersecții.” Se sfidează însăși funcția de trotuar pentru a face loc parcărilor, menționează urbanistul.
Reparație fără autorizație
„Sfidarea crasă a legii” e o altă problemă invocată în petiție. Lucrările de reparație se fac, aparent, fără aviz de la Ministerul Culturii și nu țin cont de normativele din construcții cu privire la drumurile publice.
Centrul istoric este clasificat ca monument protejat, iar orice lucrare de construcție, reparare, modificare, atât a clădirilor cât și a spațiilor publice, se face în baza proiectelor avizate de către Ministerul Culturii și CNMI (Consiliul Național al Monumentelor Istorice), potrivit Legii privind ocrotirea monumentelor. „Proiectele de tipul ăsta trebuie avizate la Ministerul Culturii și au nevoie de studii mai complexe, ca să nu descoperim ceva valoros, așa cum e caldarâmul vechi, și să nu știm ce să facem cu aceste chestii nou apărute”, adaugă Anetta Dabija.
În timpul documentării acestui material, problema pavajului descoperit în timpul lucrărilor de reparație din centrul capitalei a intrat în vizorul publicului și autorităților. Conform consultantului de la Ministerul Culturii, Mircea Sulă, „pavajul n-a fost scos, pavajul a fost astupat cu nisip. Pentru ca astăzi (17 martie, n.red.), cât merg tractoarele, să nu-l deterioreze. Și pentru ca mâine Agenția Arheologică să intervină cu săpăturile de salvare.”
Absența avizării din partea instituțiilor de resort este confirmată și de Victor Chironda, urbanist și fost vice-primar al capitalei. „Aceste lucrări de reparație sunt ilegale, nu au la bază un proiect verificat și nici autorizație de construcție, chiar dacă sunt făcute de primărie. Iese că primăria nu respectă legislația în vigoare.”
Am contactat reprezentanții primăriei pentru a stabili dacă a fost omisă avizarea lucrărilor de reparație a trotuarelor. Dumitru Ceban, vice-director al Direcției Mobilitate Urbană, a confirmat că, într-adevăr, lucrările nu au fost avizate la Ministerul Culturii, dar că licitația a fost transparentă și este disponibilă pe achizitii.md. „Ce ține de avizare, e de competența proiectantului să stabilească modul de avizare și notificare a instituțiilor de resort privind elaborarea documentației. Această omitere va fi remediată, ei au fost notificați și vom lucra în obținerea acestor avize.”
Chironda și alți activiști urbani au trimis sesizări la CNA și alte instituții privind încălcările și neconformitățile lucrărilor de reparație a trotuarelor. „Chiar dacă AST (Agenția pentru Supravegherea Tehnică, n.red.) a venit, a făcut constatări și a dat prescripție de stopare a lucrărilor până la obținerea avizării, ei le continuă fără probleme.” Prescripția de stopare a lucrărilor de reparare de către AST este confirmată de documentele remise de către instituție, furnizate redacției de Victor Chironda. Oficialul de la Primărie ne-a spus că ei nu au fost încă notificați și că lucrările vor fi stopate când va veni un asemenea act și către ei.
Avem nevoie de parcări în centrul orașului?
Staționarea mașinilor pe trotuarele din centrul orașului, în zone necorespunzătoare parcării, e o realitate omniprezentă în Chișinău. Vocile care militează pentru construirea mai multor parcări cer de ani buni autorităților proiecte de acest fel. Construirea unor locuri de parcare în centru, unde sunt amplasate sediile multor instituții de stat, birouri, HoReCa, cartierul diplomatic ar părea o soluție pentru problema întortocheată a parcărilor.
Experții cu care am vorbit, însă, nu sunt de acord. Anetta Dabija spune că nu putem nega că avem nevoie de parcări, dar că e vizibilă lipsa unui management clar al acestora. Trotuarele reparate par, mai degrabă, „o încercare rapidă de a crea locuri de parcare din contul trotuarelor”, spune experta. Victor Chironda adaugă că amenajarea acestor parcări nu era prevăzută inițial. „Nu există o dispoziție a primarului sau o decizie a Consiliului Municipal în care să fie dispusă amenajarea de parcări. Ei au doar o schiță de proiect în care parcările sunt desenate cu aproximație.”
Redimensionarea și schimbarea funcției existente a trotuarelor nu e o soluție sustenabilă pentru pietoni și nici pentru șoferi. În primul rând, se limitează din funcțiunile pe care trotuarul le poate avea și se reduce mobilitatea urbană. „Prin faptul că trotuarele sunt îngustate așa de mult, se limitează posibilitatea de amenaja pe ele, să zicem, câteva măsuțe a unei cafenele, un spațiu de odihnă și recreere, bănci și alte chestii,” e de părere urbanistul Alexandru Munteanu. Apar, astfel, trotuare care sunt dificil de practicat pentru pietoni și, în consecință, ocolite de aceștia. Cele câteva locuri de parcare amenajate ar încuraja un flux și mai mare de mașini, iar asta ar duce la congestionarea străzilor și așa înguste din centrul istoric.
Presupunerea lui Victor Chironda este că amenajarea în grabă parcărilor e o mimare a rezolvării problemei de către primarul actual în ajun de campanie electorală. „Dar pentru ca a eșuat și nu a construit nicio parcare în 4 ani de zile, încearcă să ungă ochii și să arate că face parcări. Deși ele doar se fac acolo unde lumea și așa parca pe trotuar”.
Vezi și materialul video al redacției „Trotuare vechi, metode noi”
Ce spun reprezentanții primăriei
Primăria, însă, neagă că trotuarele reparate vor fi dificil de practicat pentru pietoni. Oficialii precizează că ce vedem în imagini nu este forma finală și că nu vor recepționa lucrările până nu asigură minim normativ. Una dintre cauzele îngustării trotuarelor, invocate de autorități, ar fi anexele neautorizate construite de proprietari. Dumitru Ceban promite un trotuar accesibil tuturor modurilor de transport, inclusiv celor cu dizabilități. „Țin să menționez că și până la demararea lucrărilor de reparație existau trotuare și mai înguste, cu lățimea de 0,8 – 1 metru. Noi vom merge pe extinderea acestor trotuare și vom asigura pe toată lățimea o distanță de 2-2,25 metri.”
Acesta mai spune că amenajarea locurilor de parcare în centru nu este o decizie populistă, apărută înainte de campania electorală. Lucrările ar fi parte a unei strategii inițiate în 2021. „Primăria va încerca să amenajeze un număr de parcări proporțional cu păstrarea lățimii minime, echitabil pentru toate modurile de transport. Amenajăm locuri de parcare pentru că persistă o problemă: mașinile parcate pe o bandă. Unul din scopuri e de a scoate mașinile de pe carosabil pentru fluidiza traficul. Suntem nevoiți să asigurăm un minim necesar pentru toți participanții la trafic”, adaugă vice-directorul Direcției Mobilitate Urbană.
Sursă foto: redacția moldova.org.
