Procurorul general, Alexandru Stoianoglo, a venit astăzi cu acuzații dure, care s-au extins inclusiv asupra unor ONG-uri, unor jurnaliști și chiar a unui fost șef de misiune UE. Drept dovezi au fost prezentate înregistrări de pe telefonul fostului procuror anticorupție, Viorel Morari.
Reacțiile la conferința de presă a a acestuia au fost la fel de dure, inclusiv de la cei vizați. Ministrul Justiției a precizat că declarațiile lui Stoianoglo sunt suficiente pentru inițierea unei proceduri disciplinare, „poate chiar mai mult”.
Ce a zis Stoianoglo în briefing?
Stoianoglo a acuzat noua guvernare PAS (venită în urma alegerilor anticipate din 11 iulie 2021 n.r.) că ar fi făcut din el țintă principală într-un „război contra corupției”. Acesta spune că au fost aprobate în timp record modificări la legea cu privire la procuratură, care dau toate instrumentele de „înlăturare, demitere, suspendare a Procurorului General, mecanisme inițiate și controlate politic”.
Toate astea ar fi venit, potrivit lui Stoianoglo nu doar acum, dar odată cu ajungerea lui în funcție, și este „rezultatul unui scenariu punctual”, care ar fi pus la cale de o grupare de politicieni, o rețea de ONG-uri și experți independenți.
Drept dovadă, Stoianoglo spune că, în luna septembrie a lui 2021, IPRE, CRJM și Freedom House alături de organizația „Juriștii pentru Drepturile Omului” ar fi organizat trei evenimente care ar avea scopul de a critica activitatea procurorului General, fără măcar a le solicita poziția instituției.
Nota redacției:
Pe 13 septembrie, IPRE lansa „Notă de opinie a Institutului pentru Politici și Reforme Europene privind activitatea Procuraturii în anul 2020 și 2021 pe cauze de rezonanță”.
Pe 16 septembrie, CRJM organiza lansarea raportului – „Promovarea procurorilor de la lege la realitate: 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021”.
Pe 24 septembrie, Freedom House și Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului organizau o masă rotundă la care jurnaliști și experți independenți au făcut constatări despre justiția selectivă în era Procurorului General, Alexandr Stoianoglo.
Procurorul General a citat ulterior că împreună cu experții EUROPOL au reușit să decodeze și să descifreze corespondența de pe unul din telefoanele utilizate de fostul procuror anticorupție, Viorel Morari. Acesta, potrivit discursului procurorului, s-ar fi consultat cu Vladimir Gavriliță (consultant pe acea vreme a prim-ministrei Maia Sandu). Asta începând cu noiembrie 2019, chiar în perioada când la Ministerul Justiției se desfășura concursul pentru ocuparea funcției de Procuror General.
Totodată, Stoianoglo a mai spus și despre consultări pe care le-ar fi avut Morari cu Vladislav Gribincea, director CRJM, dar și vicedirector IPRE (între timp, secretar de stat la Ministerul Justiției n.r.).
Un aspect importat menționat de procuror este și pretinsa implicare a fostului ambasador UE la Chișinău, Peter Michalko. „Ambasadorul UE în RM din ultimii patru ani a fost într-o corespondență directă și apropiată cu fostul șef al Procuraturii Anticorupție. Viorel Morari îi raporta orice mișcare și-l „aproviziona” din plin cu materiale de uz intern, acte procesuale în interesele sale și împotriva PG. Consecințele unei asemenea apropieri de conducerea Delegației UE la Chișinău sunt evidente, având în vedere bogata rețea de ONG-uri de media, experți în politici și reforme, care evident sunt finanțați pentru a fi independenți”, a declarat Procurorul General. Într-un final, Stoianoglo a ținut să sugereze că un apel al ambasadorului UE, Peter Michalko, (emis la scurt timp după ce Viorel Morari a fost reținut în arest preventiv), ar fi fost coordonat cu ultimul, dând drept dovadă câteva mesaje dintre aceștia, dar și două print-screen-uri de pe site-urile web ale tv8 și jurnal.md.
Reacțiile conferinței
Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco a declarat într-o postare pe Facebook că procurorul General „a trecut o linie roșie”, „folosind funcția pe care o deține în interes public”.
„Toate acestea sunt suficiente pentru cel puțin inițierea unei proceduri disciplinare. Dar poate și mai mult”, a scris Litivnenco, care a sugerat că Stoianoglo este disperat și încearcă să se victimizeze.
„Dar el nu este victima politicului, aşa cum încearcă să prezinte, dar a incompetenţei şi lipsei de verticalitate de care a dat dovadă. Avem în funcţie un procuror slab, numit ilegal, care a devenit o marionetă în mâinile marilor corupţi şi hoţi, care au furat decenii la rând această ţară”, a scris Litvinenco.
Director executiv IPRE, Iulian Groza a calificat declarațiile lui Stoianoglo drept regretabile și a declarat că acesta ar fi implicat Procuratura în reglări de conturi între grupări cleptocratice.
„Este o ieșire regretabilă și îngrijorătoare împotriva organizațiilor societății civile, centrelor de cercetare și partenerilor de dezvoltare din partea unui demnitar de rang înalt, reprezintând o instituție cheie care ar fi trebuit să vegheze asupra respectării ordinii de drept și a statului de drept în Republica Moldova, dar nu să atace și să intimideze opiniile și recomandările experților independenți”, a scris Iulian Groza.
Președintele CRJM, Vladislav Gribincea a avut o ieșire mai scurtă. „Permiteți să tac cu înțelepciune”, a scris în rusă acesta.
Totodată, Ministrul Afacerilor Externe, Nicu Popescu a punctat că implicarea unui înalt demnitar al UE este inacceptabilă.
„Este un act regretabil și foarte periculos în relația cu partenerii noștri externi. Procesele de investigație urmează să țină cont cu strictețe de prevederile Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice și să evite orice fel de acțiuni care periclitează integritatea comunicării diplomatice sau care ar prejudicia statutul personalului diplomatic acreditat în Republica Moldova. Condamn categoric acestă atitudine, fiind bine cunoscut faptul că reforma justiției și stârpirea corupției face parte din angajamentele noastre solicitate de cetățeni și care se află constant pe ordinea zilei în dialogul cu UE”, a scris Nicu Popescu.
Expertul Dionis Cenușă a scris că lucrurile descifrate de Europol nu sunt o ficțiune.
„Lucrurile descifrate de Europol nu este o ficțiune, ci date concrete și utile pentru cercetare profundă. Acesta este o agenție europeană, cu care cooperează Moldova, indiferent de culoarea politicului aflat la guvernare. Înțeleg că există multă agitație, dar dacă analizăm doar ceea ce a descifrat Europolul, multe lucruri ies la iveală”, a scris acesta.
Todată, acesta sugerează că noua conducere a delegației UE va deveni mai precaută.
„Adițional, orice evaluare a elementelor justiției moldovenești trebuie depolitizată. Iar acest caz trebuie să fie luat în calcul de către cei din noua conducere a Delegației UE, care probabil va deveni extrem de precaută cu privire la ce și cu cine vorbește”, a sugerat Cenușă.
