Bombele cu fosfor sunt arme incendiare și extrem de periculoase pentru oameni. Odată ce ating pielea, particulele de fosfor încep să o „devoreze”, până străbat osul. De asemenea, acestea ajung în sânge prin răni și afectează rinichii, inima și alte organe vitale. Iar dacă nu este complet înlăturat, fosforul se aprinde din nou, când are acces la oxigen. Anume de aceea, folosirea bombelor cu fosfor este categoric interzisă în localități sau în apropierea acestora, dar sunt permise pe câmpul de luptă pentru a bulversa inamicii. Dar haideți să le luăm pe rând.
Bombe cu fosfor, aruncate peste localitățile din Ucraina
La sfârșitul lunii martie, Ucraina acuza Rusia că ar fi folosit bombe cu fosfor alb în orașul Kramatorsk, Luțk și Popasna. Ca răspuns la aceste acuzații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a spus că: „Rusia nu a încălcat niciodată nicio convenție internațională”.
Iar la o lună distanță, la 27 aprilie, Ucraina vine în mod repetat cu aceste acuzații. De această dată, însă, bombe cu fosfor au fost aruncate asupra orașului Mariupol și Avdiivka, relatează presa ucraineană. „Rușii au lovit Avdiivka de două ori cu obuze de fosfor. În urma acestor atacuri, în oraș s-au aprins mai multe incendii. Cel puțin o persoană a fost rănită”, se arată într-un comunicat oficial al regiunii.
Reprezentanții NATO au declarat nu o singură dată că sunt cu ochii pe acțiunile militarilor ruși în Ucraina, iar folosirea armelor chimice asupra localităților sunt „adevărate crime de război”.
Cum funcționează bombele cu fosfor?
Fosforul alb este o substanță chimică asemănătoare cu ceara, adesea gălbuie sau incoloră, despre care experții spun că miroase a usturoi. Această substanță toxică are câteva caracteristici neplăcute:
- Când începe să ardă, se înmoaie, se întinde pe suprafața cu care contactează și se lipește de aceasta;
- Se aprinde când are acces la oxigen, dar și în grăsimi și este greu de stins;
- Este bine absorbită în sânge, după care afectează rinichii, ficatul, sistemul circulator, dar și inima. O doză letală pentru oameni este de numai 0,05 – 0,15 grame.
Bombele cu fosfor sunt arme incendiare. Acestea se aprind odată ce au contactul cu aerul. În timpul exploziei, răspândesc o substanță cu o temperatură de ardere de peste 1200 de grade Celsius pe o suprafață mare de până la câteva sute de metri pătrați. Acestea ard până se consumă toată substanța sau accesul la oxigen este oprit.
Astfel de arme sunt extrem de periculoase pentru oameni, pentru că provoacă răni și daune mai grave decât alte muniții, fiind interzise de dreptul internațional.
Fosforul alb poate provoca arsuri profunde și se poate reaprinde dacă nu este complet înlăturat. „Armele incendiare provoacă arsuri devastatoare și în moduri mult mai rele decât oricare dintre arsurile standard prin opărire sau foc”, susține Rola Hallam, un doctoră care a tratat victimele armelor incendiare în Siria, într-un raport al Human Rights Watch, organizație care se ocupă cu investigarea și apărarea drepturilor omului.
Fosforul alb se aprinde la contactul cu oxigenul și este foarte solubil în grăsimi. Asta înseamnă că arde puternic pielea și carnea umană, mai spun cei de la Human Rights Watch. De asemenea, acesta creează un fum otrăvitor care poate ucide ușor o persoană.
Cum putem acorda ajutor persoanei rănite cu fosfor
De multe ori, persoana afectată de schijele bombelor cu fosfor au tendința să înlăture cu mâinile goale cioburile, ceea ce rănește pielea și îi permite substanței să nimerească și în alte zone.
De aceea, pentru oprirea arderii trebuie să se folosească apă, o cârpă umedă sau noroi, izolând fragmentul de bombă de oxigen, ca apoi să-l puteți înlătura. Forțele militare folosesc de obicei o baionetă sau un cuțit acolo unde este posibil.
Soluția de bicarbonat se aplică pe rană pentru a neutraliza orice acumulare de acid fosforic, urmată de îndepărtarea oricăror fragmente vizibile rămase: acestea sunt ușor de observat în întuneric, deoarece sunt luminescente.
Ulterior, tratamentul este efectuat ca în cazul unei arsuri termice.
De ce nu sunt interzise
Deși utilizarea fosforului este interzisă în zonele civile, acesta nu este considerat o armă chimică în conformitate cu Convenția privind armele chimice din 1979.
Nici Convenția din 1983 privind anumite arme convenționale nu a catalogat fosforul drept armă chimică. Aceasta restricționează armele de foc, fără a interzice cu totul folosirea acestora. Atât Rusia, cât și Ucraina sunt semnatare ale acestei Convenții, ca părți din fosta Uniune Sovietică.
Convenția spune că este „interzisă în toate împrejurările” folosirea dispozitivelor incendiare împotriva civililor și a țintelor non-militare, precum și desfășurarea acestora împotriva țintelor militare în apropierea civililor.
Tratatul permite folosirea fosforului pentru iluminarea câmpului de luptă în timpul nopții sau pentru crearea unei cortine de fum în timpul zilei. Cortina le-ar permite militarilor să se deplaseze și să se regrupeze fără a putea fi observați de inamici. Însă, funcția principală a fosforului utilizat în muniții este de a arde, rapid și luminos și de a fi extrem de greu de stins.
Organizația Human Rights Watch a cerut liderilor mondiali să interzică astfel de arme, însă puțini au fost cei care au acceptat.
Aceste arme au fost folosite frecvent și înainte
Fosforul alb în arme a fost folosit încă în Primul Război Mondial, începând cu anul 1916, iar această practică a fost aplicată și în luptele care au urmat.
Studiile prezentate de Human Rights Watch arată că munițiile cu fosfor alb au fost utilizate pe scară largă de către SUA în Coreea, Vietnam, în special în tunelurile unde se ascundeau soldații, scopul fiind ca munițiile cu fosfor să ardă tot oxigenul, iar soldații să se sufoce. Mai târziu, astfel de bombe erau folosite de Rusia în războaiele din Cecenia, când fiecare al cincilea obuz de artilerie sau mortar rusesc lansat conținea fosfor.
Soldații britanici au folosit grenade de fosfor în timpul conflictului din Falkland pentru a distruge pozițiile argentiniene, în timpul conflictului israeliano-libanez.
Au existat și cazuri în care două partide opuse foloseau arme cu fosfor alb, cum ar fi în Afganistan.
Organizația care apără drepturile omului afirmă că munițiile care conțin fosfor alb au fost folosite în ultimii 15 ani, inclusiv de către forțele americane și britanice în Irak.
Este vorba de forțele coaliției conduse de americani împotriva militanților grupării teroriste Stat Islamic în Irak și Siria în 2017. Utilizarea bombelor cu fosfor a fost înregistrată și la armata israeliană în Gaza în 2008-2009.
Forțele siriene (cu sprijinul Rusiei) au folosit fosforul alb pentru a incendia orașe și sate, spune Human Rights Watch. De asemenea, munițiile cu fosfor alb au fost folosite de forțele coaliției conduse de Arabia Saudită în Yemen în 2016.
Sursa foto: AFP
