Descrierea realităţii de pe ambele maluri ale Nistrului este imperativă în contextul promovării măsurilor de încredere între cele două maluri ale rîului. La fel, este important să se cunoască cum decurg negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol, dar şi problematica discutată în cadrul Grupurilor de Lucru, eficienţa negocierilor în formatul oficial 5+2. În acest context, IDIS „Viitorul” şi-a propus lansarea lunară a buletinului „Realităţi nistrene” – o sinteză a acţiunilor întreprinse de guvernul de la Chişinău şi autorităţile din regiunea transnistreană, comentarii referitoare la soluţiile propuse de forurile internaţionale pentru menţinerea unui dialog constructiv. De asemenea, urmează ca grupurile de experţi de pe ambele maluri ale Nistrului să elaboreze studii sectoriale complexe.
Primul număr, al lunii iulie, conţine editorialul „Socializarea reglementării conflictului transnistrean sau momentul societăţii civile”, semnat de analistul politic IDIS „Viitorul” Eduard Ţugui. Autorul comentează cele mai importante acţiuni pe parcursul a aproape 2 ani de la relansarea negocierilor oficiale, dar şi întrevederile dintre prim-ministrul Republicii Moldova şi liderul de la Tiraspol, întâlnirile dintre negoiciatorii şefi de pe ambele maluri ale Nistrulu mediate de OSCE. Or, impactul acestora nu este palpabil, ba mai mult decât atât „după 2 ani de negocieri, situaţia a devenit tensionată în Zona de Securitate” – menţionează autorul. Un alt aspect vizează activitatea Grupurilor de Lucru, considerate de expert nefuncţionale, explicând că „ultimele evenimente trădează nesustenabilitatea cadrului de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean, în timp ce societatea civilă este practic scoasă din „cărţile reintegrării”. În aces sens, Eduard Ţugui concluzionează „ …După ce politicienii au adus negocierile în impas, în jurul cărora au creat un mare mister, este momentul ca societatea civilă să fie auzită, este momentul societăţii civile”.
Un alt compartiment al buletinului „Realităţi nistrene” îl constituie aprecierile negocierilor oficiale şi proiectelor societăţi civile exprimate de coordonatorul de programe, IDIS „Viitorul”, Corneliu Ciurea şi Directorul Centrului de Resurse Informaţionale „Common Home” din Tiraspol, Dmitri Gavrilov. Expertul de la Chişinău constată că „negocierile au intrat în impas şi acest fapt se datorează unei politizări excesive a procesului de negocieri care se desfăşoară doar într-un cerc îngust de oameni. De foarte mult timp se vorbeşte despre activizarea palierelor 2 şi 3 – societate civilă, lideri de opinie, tineri şi oameni de afaceri, dar contactele sunt foarte rare. În plus, sunt neclare şi finanţările de peste hotare”.
La rîndul său, Dmitri Gavrilov menţionează că „ … Sunt din ce în ce mai multe bariere între Chişinău şi Tiraspol. Procesul de negocieri între cele două maluri ale Nistrului se desfăşoară într-o formă foarte specifică, în care rolul societăţii civile este unul pur declarativ. Reprezentanţii societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului tot mai rar găsesc tangenţe şi sunt tot mai puţin interesaţi de implementarea proiectelor comune”.
Referitor la rolul socităţi civile în soluţionarea conflictului transnistrean, Corneliu Ciurea este de părerea că „ar putea fi mai activă pe toate palierele. Contactele dintre oameni sunt extrem de rare şi aces fapt afectează procesul de negocieri pentru că nu există deocamdată un trend pozitiv care să impulsioneze politicienii în vederea indentificării unor soluţii”. Ca o sugestie, expertul enunţă oportunitatea organizării unei conferinţe internaţionale la care să participe negociatorii şi experţii societăţii civile. De aceeaşi părere este şi Directorul Centrului „Common Home” care declară „La nivelul societăţii civile conceptul „conflictul transnistrean” este puţin aplicabil. Parteneriatul dintre organizaţiile moldoveneşti şi transnistrene, în 95% din cazuri au un caracter forţat şi sunt prvocate de concursul aplicaţiilor de fiinanţare şi nu de dorinţa de a soluţiona probleme concrete ale cetăţenilor”. În acest sens este extrem de important să se încurajeze dezvoltarea potenţialului tinerilor experţi care sunt dispuşi să contribuie la găsirea unei soluţii la problema complexă de normalizare a relaţiilor dintre cele două maluri frăţeşti ale unui râu… – concluzionează expertul de la Tiraspol.
Buletinul „Realităţi nistrene” mai conţine şi cronica evenimentelor ce au premers şi succedat a 8-a rundă de negocieri 5+2 care a avut loc la Odesa. Sunt comentate subiectele întrevederii reprezentanţilor Chişinăului şi Tiraspolului la sediul Misiunii OSCE de la Chişinău, Legea cu privire la „frontiera de stat a republicii moldoveneşti nistrene”, Declaraţia Guvernului Republicii Moldova privind Legea cu referire la „frontiera de stat a republicii moldoveneşti nistrene” „Regulamentul cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat a republicii moldoveneşti nistrene”, Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova privind situaţia din Transnistria, precum şi declaraţiile făcute de mai multi oficiali străini, îngrijoraţi de decizia Tiraspolului privind „frontiera de stat” – Preşedintele în exerciţiu al OSCE, Leonid Cojara, Înaltul Reprezentant al UE, Catherine Asthon, Ambasada SUA în Republica Moldova.
În cadrul lansării buletinului, s-a comentat şi runda de negocieri care a avut loc la Viena în perioada 16-17 iulie.
