COVID-19 în Transnistria/ 18 posturi de control ilegale și 95 de medici nu-și pot exercita atribuțiile. Tiraspolul: „isterie publică ipocrită”

PE SCURT

  • În Transnistria sunt infectate 114 persoane, dintre care 6 au decedat, iar o persoană a fost tratată. Autoritățile separatiste planifică să spitalizeze cei infectați cu COVID în spitalul din Râbnița cu o capacitate de 350 de paturi și vor activiza alte spitale din orașele de pe partea stângă a Nistrului dacă spitalul din Slobozia va fi plin. De asemenea, așa-zisele autorități verifică acasă persoanele aflate în carantină și continuă să pună amenzi.
  • Locuitorii cu carduri VISA, Mastercard sau rusești sunt trasportați organizat în satul Varnița, aflat în carantină, ca să scoată bani de la băncile moldovenești.
  • În această săptămână au fost eliberați cei doi șoferi din Molovata Nouă reținuți de autoritățile separatiste sub pretextul că au încălcat regulile de circulație în timpul pandemiei de COVID-19 și condamnați la 15 zile de detenție.
  • De asemenea, săptămâna aceasta s-a cerut convocarea formatului 5+2 pentru găsirea unor soluții în situația de criză epidemiologică și lipsă de deschidere a Tiraspolului pentru gestionarea comună a crizei. Autoritățile de la Chișinău vorbesc despre faptul că instalarea a 18 posturi de control ilegale încălcă toate înțelegerile anterioare, limitând libera circulație a persoanelor și încălcând drepturile fundamentale ale omului. Astfel, 95 de medici din Zona de securitate au sesizat Biroul Politici de Reintegrare că nu-și pot exercita atribuțiile din cauza carantinei impuse de către partea transnistreană.
  • Iar așa-zisele autorități de la Tiraspol acuză Chișinăul de „isterie publică ipocrită care acoperă incapacitatea de a rezolva probleme reale”.

PE LUNG

Locuitorii din Transnistria se plâng că nu pot achita cu alte carduri decât cu cele transnistrene și sunt nevoiți să meargă în satul Varnița, aflat în carantină de pe 21 martie pentru a scoate bani din băncile și bancomatele moldovenești.

https://www.facebook.com/siroja/videos/2558849161023329/

Din septembrie 2019, în Transnistria este imposibil să plătești ceva folosind cardurile bancare Visa și Mastercard sau cu cardurile rusești (pe care mulți locuitori ai Transnistriei primesc pensia din Federația Rusă).

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, „sistemele internaționale de plată Visa și Mastercard au notificat BNM că au detectat cazuri de plată prin carduri de credit Visa și Mastercard emise de băncile autorizate din Moldova prin intermediul terminalelor POS instalate de o bancă rusă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.” De asemenea, conform BNM, sistemele de plată VISA și Mastercard au raportat că „astfel de tranzacții sunt contrare regulilor lor, de aceea au fost suspendate”. Banca Națională a precizat că plata cu cardurile Visa și Mastercard în Transnistria sunt posibile, dar numai dacă plățile vor fi efectuate prin intermediul terminalelor POS ale băncilor licențiate în Moldova, scrie Newsmaker.md.

Prin urmare, oamenii nu mai pot scoate bani din băncile transnistrene și acum cei mai mulți sunt nevoiți să meargă în satul Varnița, aflat sub jurisdicția Chișinăului, acolo unde mai multe bănci comerciale din Republica Moldova au filiale. Pentru ei sunt organizate săptămânal autobuze însoțite de polițiștii regiunii separatiste. 

Citește și sinteza săptămânii 22-29 martie în Transnistria: Transnistria/ Doi soți, pedepsiți pentru că nu au stat în carantină după ce au fost „peste hotare” în Moldova

Alte puncte de tratare a coronavirusului în Transnistria

În Transnistria vor fi organizate „baze locale” pentru tratarea coronavirusului. Pacienții vor fi trimiși în aceste baze dacă toate cele 200 de locuri din Spitalul Raional din Slobozia vor fi ocupate. Dacă numărul pacienților va depăși 200, spitalul din Slobozia va accepta doar locuitorii Sloboziei. Deocamdată, numărul celor care sunt spitalizați acum în acest spital este de 107.

Potrivit autorităților separatiste, cel mai mare centru COVID-19 în Transnsitria va fi în Râbnița (cu o capacitate de 350 de locuri). Ei planifică să spitalizeze și pacienți din Dubăsari și Grigoriopol. De asemenea, sunt pregătite secțiile de boli infecțioase ale spitalelor și din orașele mai mici.

Viața în carantină

Pe 9 aprilie, poliția din regiunea separatistă a amendat un bărbat de 36 de ani din satul Caragaș, pentru că nu a respectat regimul de carantină.

Pe 3 aprilie, bărbatul s-a întors din Cehia și trebuia să stea în carantină până pe 17 aprilie. Totuși, când poliția a mers acasă să-l verifice, bărbatul era dus la farmacie. Acesta a primit o amendă de 700 ruble transnistrene (aprox. 41 euro).

O femeie din Grigoriopol riscă o amendă de 64 de mii de ruble transnitrene (peste 3500 de euro) sau până la 5 ani de închisoare după ce a distribuit pe rețelele sociale „material” în care îndemna cetățenii să nu deschidă ușile medicilor și poliției, să refuze testarea la infecții. 

Autoritățile separatiste analizează posibilitatea deschiderii unui dosar penal pentru „apeluri publice la agresiune”. În acest context, ei solicită oamenilor să nu răspândească zvonuri sau informații false.

Citește ce s-a întâmplat în săptămâna 29 martie-5 aprilie în Transnistria. 

Transnistria va deschide un laborator propriu de testare pentru COVID-19

În cadrul Centrului pentru Prevenirea și Controlul SIDA și Bolilor Infecțioase din zona separatistă a existat un laborator care acum va fi reconstruit pentru testarea pentru COVID-19.

Acum are loc reparația laboratorului, unde, de asemenea, vor fi instalate filtre speciale. Cinci mii de teste au fost furnizate de Rusia regiunii separatiste.

În prezent, testarea locuitorilor regiunii transnistrene are loc la Chișinău. Probele sunt prelevate la Tiraspol și apoi expediate la laboratorul ANSP.

De asemenea, a fost înregistrat săptămâna aceasta primul caz de COVID-19 tratat în Transnistria, pe 10 aprilie. Este o femeie de 60 de ani din Bender. Ea este una dintre primii pacienți ai Spitalului din Slobozia. Înainte de a ajunge la spital, femeia a fost în Ștefan Vodă, în unul dintre focarele de coronavirus.

Pe 21 martie ea a fost confirmată cu coronavirus, cu pneumonie. Medicii au efectuat terapie antivirală și antibacteriană.

La spital, rămân fiica și cei doi nepoți de 12 și 15 ani, și ei cu COVID-19.

***

Peste 200 de transnistreni s-au întors în zona separatistă de când au fost impuse restricțiile legate de pandemia COVID-19 din Rusia, Ucraina, Belarus, Republica Cehă, Emiratele Arabe Unite, Lituania, Franța, Polonia, Germania, Italia, Portugalia și alte țări. 

Citește și: Mecanism de repatriere cu întârziere. Și mecanismul, și repatrierea. Ce fac alte state

Ajutoare financiare celor infectați cu COVID-19

Așa-zisul președinte al regiunii Transnistrene Vadim Krasnosleski a pus în discuție subiectul achitării unor ajutoare financiare angajaților infectați cu COVID-19. În acest fel, se dorește încurajarea angajaților serviciilor comunale implicați în dezinfectarea centralizată a zonelor publice, lucrătorilor medicali, angajați ai așa-zisului Minister al Afacerilor Interne și ai altor servicii care au fost infectați în timpul luptei cu coronavirusului. De asemenea, ei planifică să acorde ajutoare financiare persoanelor infectate cu un venit mic.

***

În spitalul din Slobozia sunt internate 107 persoane, dintre care 5 sunt minore. În reanimare se află 8 persoane. 

În Transnistria au fost confirmate până astăzi, 12 aprilie, 114 cazuri de COVID-19. 107 sunt spitalizați, o femeie a fost tratată, o femeie se află într-un spital din Chișinău, iar 6 persoane au decedat. 

Pe 17 martie, din cauza pandemiei coronavirusului, în Transnistria a fost introdusă stare de urgență care va dura până la 1 mai. Autoritățile separatiste au impus restricții privind circulația oamenilor și comerțul. Locuitorilor li se recomandă să stea acasă și să iasă în stradă numai în cazuri excepționale.

„Ipocrizie” la Chișinău și drepturile omului la Tiraspol

Săptămâna trecută, doi șoferi de ambulanță, locuitori ai s. Molovata Nouă au fost reținuți de autoritățile separatiste sub pretextul că au încălcat regulile de circulație în timpul pandemiei de COVID-19 și condamnați la 15 zile de detenție.

Locuitorii din Molovata Nouă își desfășurau activitățile la „așa numitele servicii ale ambulanță din or. Dubăsari”, parte necontrolată efectiv de către autoritățile constituționale. Pe 9 aprilie cei doi șoferi au fost eliberați.

Pe 10 aprilie, viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a anunțat că cere convocarea formatului 5+2 pentru găsirea unor soluții în situația de criză epidemiologică și lipsă de deschidere a Tiraspolului pentru gestionarea comună a crizei. 

Cristina Lesnic

Potrivit autorităților de la Chișinău, așa-numita autoizolare a structurilor din stânga Nistrului nu se încadrează în dimensiunea legală a drepturilor omului, iar celor 320 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova ce locuiesc în regiunea transnistreană le este îngrădit accesul la medicamente compensate și servicii medicale. În acest sens, au fost sesizate Organizația Mondială a Sănătății, partenerii de dezvoltare a Republicii Moldova, avocatul poporului, ONG-uri de specialitate.

Timp de o săptămână au fost depuse eforturi pentru convocarea Grupului de lucru în domeniul sănătății, însă partea transnistreană nu a onorat invitația Chișinăului. 

O altă problemă gravă și cu posibil impact pe termen lung raportată de către autoritățile de la Chișinău este instalarea a 18 posturi de control ilegale, încălcând toate înțelegerile anterioare, limitând libera circulație a persoanelor și încălcând drepturile fundamentale ale omului. Astfel, 95 de medici din Zona de securitate au sesizat Biroul Politici de Reintegrare că nu-și pot exercita atribuțiile din cauza carantinei impuse de către partea transnistreană.

În același context, au fost examinate mai multe soluții, inclusiv transportarea organizată sau cazarea temporară, benevolă, cu sprijinul Uniunii Europene, a medicilor ce locuiesc pe malul stâng al Nistrului, dar lucrează în localitățile din partea dreaptă. De asemenea, a fost extins programul de funcționare a bacului de la Molovata, s-a asigurat procedura de achitare a salariilor pentru toți profesorii din școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, etc.

Însă, toate acestea sunt doar soluții provizorii, iar Chișinăul dorește identificarea unor soluții cuprinzătoare pentru a preveni răspândirea epidemiei de COVID-19 în toată țara.

Enlarge

052052052053054
Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski

Pe 10 aprilie și agenția de presă PMR Novosti a regiunii separatiste a publicat un articol în care acuză guvernarea de la Chișinău de faptul că „isteria publică ipocrită acoperă incapacitatea de a rezolva probleme reale”.

În știre se menționează că viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic ar fi spus că „Transnistria ar fi impus auto-izolare fictivă ceea ce împiedică accesul personalului medical”. 

Așa-zisul Minister de Externe al regiunii separatiste notează că „în absența unor argumente convingătoare, partea moldovenească demonstrează o scădere critică a nivelului său profesional, care afectează negativ calitatea dialogului și împiedică progresul în soluționare. Atacurile la adresa posturilor pe frontiera de stat au o evidentă natură speculativă, deoarece această zonă aparține zonei de securitate și nu poate fi discutată în formatul 5 + 2. Declarațiile părții moldovenești au drept scop deturnarea atenției partenerilor internaționali și publicului larg de la probleme reale, atât în ​​cadrul pachetului Berlin+, cât și al celor asociate cu răspândirea coronavirusului”.

Pachetul Berlin+ este protocolul semnat la Berlin, în cadrul negocierilor în formatul 5+2 pentru soluționarea diferendului transnistrean.

Scopul negocierilor în formatul „5+2” este de a elabora principiile unei reglementări cuprinzătoare bazate pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional, cu statut special pentru Transnistria în cadrul Moldovei, așa cum este reconfirmat anual în declarațiile Consiliului Ministerial de toate cele 57 state participante.

„În cazul unei pandemii, blocajul bancar organizat de Moldova duce la faptul că nu numai cetățenii Rusiei cu vârsta de pensionare care trăiesc în Transnistria, ci și angajații instituțiilor moldovenești sunt nevoiți să-și riște propria sănătate. După cum vedem, chiar și o situație de urgență nu stă la baza părții moldovenești de a revedea abordarea politică inumană, iar isteria publică ipocrită acoperă incapacitatea de a rezolva probleme reale. În legătură cu cele de mai sus, îndemnăm partea moldoveană să pună capăt tuturor formelor de blocaje și șantaj față de Transnistria, să revină imediat la un dialog profesional și să-și îndeplinească pe deplin toate obligațiile sale acceptate oficial în procesul de negociere internațională cu Transnistria”, se arată în articolul publicat pe PMR Novosti.

După încetarea ostilităților în 1992, de-a lungul râului Nistru a fost instituită Zona de Securitate, cu lungimea de 225 km și lățimea de 12-20 km, din care trebuiau să fie retrase forțele militare și militarizate, obiectiv realizat de autoritățile din Chișinău și nerealizat de administrația de la Tiraspol. Aceasta menține în Zona de Securitate forțe militare considerabile, inclusiv trei din cele patru brigăzi de infanterie motorizată și alte unități militare cu un număr total de efectiv de circa 3.500 persoane.

În Zona de Securitate activează Forțele Mixte de Menținere a Păcii (FMMP), compuse din trei contingente: al Forțelor Armate ale Federației Ruse, Forțelor Armate ale organelor constituționale ale R. Moldova și a administrației de la Tiraspol. Unitățile militare ale Republicii Moldova sunt dislocate la Cocieri, Coșnița și Varnița.

***

Ieri, 11 martie, un tânăr, cetățean al Republicii Moldova de 19 ani, a fost împușcat în cap de către colegul său, în urma descărcării unui pistol automat AK-47. Tânărul a decedat pe loc. Incidentul a avut loc în stânga Nistrului.

Biroul Politici de Reintegrare solicită organelor de aplicare a legii să investigheze acest incident în regim de urgență și atrage atenția Avocatului poporului și partenerilor internaționali asupra necesității de a monitoriza investigarea acestui caz în regim prioritar.

FOTO: PMR Novosti

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.