Connect with us
"
"

Opinii

Plictis și conspirație. De ce inventăm minciuni atunci când nu știm adevărul

Publicat

pe

Știrile false și teoriile conspiraționiste au existat și până la această pandemie și chiar până la inventarea Internetului, însă în ultimele luni am asistat la multiplicarea lor fără precedent. Pandemia a adus cu ea frici și incertitudini și ne-a făcut mai vulnerabili ca niciodată la orice informații care par să facă „lumină”, chiar dacă acestea nu au susținere științifică, nu sunt acoperite de dovezi și nici nu provin din surse credibile. 

Deși e un fenomen global, se pare că în unele țări aceste teorii au mai mult succes, atât de mult încât o bună parte din populație ajunge să creadă că virusul nu există. Așa cum oamenii se lasă ușor convinși de ipoteze precum virusul ar fi fost inventat în laborator, oamenii ar lua virusul de la testele infectate, vaccinul de Covid (care nu există încă!) va fi aplicat forțat întregii populații, iar prin el oamenii vor primi un cip, antenele 5G infectează populația cu Covid și alte informații, cel puțin, năstrușnice.

Un sondaj de opinie realizat de WatchDog pe un eșantion de o mie de persoane arată că o treime din respondenți susțin că virusul Covid nu există, iar 40% cred că acesta a fost inventat de Bill Gates. Pe lângă aceste cifre, succesul teoriilor conspirologice e vizibil pe rețelele de socializare, dar și în mediul offline, mai ales că sunt promovate inclusiv de Mitropolia Moldovei, care are o influență majoră în special în rândul bătrânilor. Cei mai înflăcărați susținători ai acestora pe Internet sunt Iurie Roșca, dar și omul de afaceri Ion Varanița, ultimul anunțând recent despre lansarea propriului partid – Moldova Mare. 

Am discutat cu Lilian Negura, sociolog, profesor la Universitatea Ottawa despre acest fenomen. Expertiza sa e și mai valoroasă ținând cont că a profesat atât în Republica Moldova, cât și în Canada și are experiența traiului în ambele societăți. Deși locuiește de mai mulți ani peste ocean, Lilian Negura rămâne conectat la realitățile de acasă și urmărește îndeaproape știrile din Republica Moldova.

Succesul teoriilor conspiraționiste în era Internetului

Aceste teorii au mult succes tocmai că există acces larg la foarte multe surse de informare. Înainte de apariția Internetului, aceste teorii existau, însă ele nu aveau acea difuzare pe care o cunosc astăzi. Ele, de fapt, erau împărtășite de grupuri izolate de persoane care nu aveau mijloacele pentru a putea difuza teoriile lor la scara întregii societați. Editurile, presa scrisă, televiziunile sau radioul aplicau un filtru riguros pentru informațiile pe care le difuzau. Ei verificau calitatea informației înainte de a o publica. Dar chiar și în aceste condiții, unele teorii ale conspirației ajungeau să fie difuzate, nu fără ajutorul unor servicii specializate.

De exemplu, teoria conform căreia la originea bolii SIDA ar fi fost guvernul SUA care a făcut experimente în Africa pe populații defavorizate a avut o răspândire importanta în anii 1980. De fapt, această teorie a fost publicată pentru prima dată într-o revistă anglofonă din India și preluată larg de media internațională. Astăzi însă, în condițiile Internetului, este mult mai ușor să difuzezi orice informație. Oricine poate publica orice fără ca informația să treacă prin prea multe filtre. 

Pandemia a crescut vulnerabilitatea la știrile false 

E adevărat că în anumite perioade lumea este mai dispusă să accepte niște teorii ale complotului sau conspiraționiste. Explicația este că în momente de incertitudine și de pericol, mai ales pentru viață, lumea este sensibilă la orice informație care le diminuează din sentimentul de confuzie în care se află și care le canalizează frustrările și furia spre alte grupuri decât cela la care aparțin. De asta, obiectul acestor teorii sunt persoane sau grupuri de persoane care constituie „alteritatea”: oamenii foarte bogați (Rockefeller, Soros, Bill Gates, etc.) sau, din contra, minoritățile vulnerabile sau mai puțin vulnerabile (evreii, oamenii de culoare, chinezii, etc.). Aceste teorii „demonstrează” și arată exact cine este vinovat de starea lor incertă și fragilă. Aceste teorii fiind „argumentate” cu semi-adevăruri, realități deseori accesibile multor oameni, dar care prin niște procedee logice eronate trag concluzii absolut greșite, permit oamenilor să recapete certitudinea, să-și refacă reperele pierdute și sentimentul încrederii în sine. Astfel, ei încep să „înțeleagă” din nou ce li se întâmplă, lumea lor redevine clară și controlabilă în măsura în care oamenii știu ce se întâmplă și ce trebuie să se facă ca să înceteze suferința lor.

De ce e mai ușor să crezi într-o teorie a conspirației decât într-o explicație științifică

Sunt mai multe cauze de ce aceste teorii sunt mai credibile pentru unii. În primul rând teoriile științifice sunt elaborate de cercetători dintr-un domeniu științific îngust și de multe ori ele nu sunt accesibile decât unui grup restrâns de specialiști în domeniu. Atunci când o teorie ajunge să fie difuzată la publicul larg, ele suferă transformări importante. Aceste transformări sunt de două tipuri. Primul se numește obiectivare, adică conceptele și ideile abstracte sunt transformate în imagini și exemple concrete. Astfel teoria capătă entitate aproape fizică. Ea poate fi manipulată astfel mai ușor în conversațiile cotidiene. Cum spunea Serge Moscovici, un mare psiholog social și pământean de-al nostru, straniul devine astfel familiar. Un alt procedeu este ancorarea, adică teoria se descrie în concepte și realități deja prezente în imaginarul colectiv. Astfel COVID 19 se compară cu gripa sezonieră sau cu alți viruși. Teoriile conspirației sunt elaborate în așa manieră ca să fie ușor înțelese de persoane cu orice pregătire și dau soluții clare unor probleme uneori foarte complexe. 

În al doilea rând e și o problemă de încredere. Multă lume în ultimele decenii a pierdut încrederea în elite, inclusiv în elitele științifice. Curentul postmodernist a contribuit și el la acest fenomen, atunci când a devoalat caracterul relativ al adevărului științific, dar nu cred că el este cauza principală. E vorba mai degrabă de fenomenul discreditării generalizate a instituțiilor peste tot în lume. Lumea în aceste condiții este tentată să creadă în complotul instituțiilor și în teorii care le susțin. Condiția de bază este bineînțeles că aceste teorii să nu vină de la surse asociate acestor instituții discreditate, iar știința este deseori asociată acestor instituții. 

Rolul oamenilor de știință

Nu e simplu să convingi pe cineva care nu are încredere în tine. Totul este legat de încredere, dacă oamenii nu au încredere în instituții, în știință, ei nu vor crede nici celor mai convingătoare argumente logice ale unui om de știință. Asta nu înseamnă însă că trebuie să renunțăm să luptăm contra acestui fenomen. Însă nu doar prin metodele prin care se face acum. Ceea ce auzim astăzi este că trebuie să educăm lumea să discearnă între o sursă credibilă și una îndoielnică. E o formă de infantilizare a oamenilor. În realitate ei știu foarte bine că sursa lor nu e științifică, dar asta nu-i oprește deloc.

Este exact ca și cu fumatul, toate campaniile de luptă contra tabagismului se fondează pe idea că oamenii nu știu că fumatul este dăunător pentru sănătate. În realitate toate sondajele arată că oamenii știu foarte bine asta, dar continue să fumeze pentru că acest lucru le satisface alte nevoi pe care ei dau mai mare importanță decât nevoii de sănătate. În ierarhia valorilor lor sănătatea ocupă un loc mult mai modest decât de exemplu nevoia de a socializa sau sentimentul de bine pe care fumatul le oferă. La fel și cu aceste teorii ale conspirației, atâta timp cât oamenii vor avea sentimentul că sunt nedreptățiți, mințiți, furați, înjosiți, depreciați, nerespectați, etc. într-o societate, cu atât mai multe șanse sunt ca acești oameni să nu creadă în instituțiile acestei societăți și în discursurile pe care aceste instituții le țin și cu atât mai multe șanse sunt ca ei să creadă mai mult în teoriile și informațiile care vin din altă parte.

Cel mai grav este că acest fenomen se accentuează în spirală căci aceste teorii de obicei slăbesc instituțiile, care la rândul lor creează și mai multe incertitudini întărind și mai mult credibilitatea teoriilor conspirației, și așa mai departe până la implozia generalizată a societății. Asta explică interesul mare al unor servicii secrete de a folosi aceste teorii ca armă pentru a distruge societățile adverse.

Teoriile conspiraționiste prind mai ușor în societăți divizate

E adevărat că aceste teorii sunt populare nu doar în anumite perioade, dar și la anumite societăți. Astfel s-a observat că în societățile instabile, inegale, cu încredere mică în instituții există o mai mare tendința să circule teorii deocheate despre tot felul de comploturi. Cu cât o societate este mai fragmentată, mai divizată și suferă schimbări importante, cu atât lumea se simte în mai puțină siguranță, este mai incertă, mai fragilă. Această incertitudine creează un sentiment de disconfort cognitiv, o tensiune care însă este relativ ușor atenuată de aceste teorii care au răspuns clar la întrebările care preocupă oamenii. 

Aceste teorii sunt mai ușor acceptate în societățile totalitare sau cu trecut totalitar, căci aceste societăți au fost sau sunt conduse de oameni care își mențin puterea prin discursuri și ideologii paranoide, foarte aproape ca tip de argumentare de teoriile complotului. Astfel pentru oamenii din aceste societăți totalitare și post-totalitare genul ăsta de argumentare este foarte familiar și mai ușor de asimilat.

Asta nu înseamnă că doar în aceste societăți teoriile acestea sunt răspândite. Un sondaj în SUA, țară care nu a cunoscut până acum un regim totalitar, arată de exemplu că 30% din americani cred că virusul COVID-19 a fost creat în laborator, o teorie considerată conspiraționistă. Atunci însă când o societate trece printr-o perioadă de divizare fără precedent și de inegalități, și de injustiții istorice în contextul unei pandemii prost gestionată, lumea este mai vulnerabilă la acest fenomen.

Cum și cine trebuie să le combată

În condițiile libertății presei și a Internetului nu cred că este posibil de eliminat în totalitate acest fenomen. Poate fi însă diminuat, pe termen lung, întărind autoritatea instituțiilor, a societății civile, diminuând inegalitățile și injustiția, eliminând sărăcia și corupția, iar pe termen scurt prin sensibilizarea oamenilor pentru informația de calitate. Cu toate acestea, teoriile complotului au existat și vor exista tot timpul și în toate societățile. Este ca și cu virușii, va trebui să ne obișnuim să trăim cu ei respectând însă igiena, mai ales în perioade de epidemii. 

Un stat democratic nu are cum să intervină prin metode ușoare cum ar fi lichidarea libertății de expresie sau cenzura. Dimpotrivă, ferma mea convingere este că democratizarea, implicarea oamenilor în decizii, întărirea puterii grupurilor dezavantajate, oferirea tribunei pentru toate punctele de vedere, ascultarea lor, respectul pentru interesele tuturor cetățenilor, indiferent de statutul lor și influența lor în societate, ar putea să dilueze forța distructivă a acestui fenomen negativ.  

Social

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Publicat

pe

De către

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

235 cazuri noi de infectare

235 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova.  Dintre acestea, 4 cazuri sunt de import (Federaţia Rusă-1, Polonia-1, Italia-2). Total teste efectuate în această zi – 1 647. Din numărul total de cazuri din această zi, 15 sunt lucrători medicali.  Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 18 141 cazuri.

Totodată, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a anunțat despre înregistrarea altor cinci decese provocate de COVID-19. Bilanțul victimelor a ajuns la 603. Până la ziua de azi, 11 241  persoane au fost tratate de COVID-19.

Studiu: Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra populației

Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra populației Republicii Moldova. Impactul este
sesizabil până în prezent, la nivel economic, social, dar și psihologic, arată un studiu sociologic prezentat de compania Date Inteligente. Potrivit respondenților, principalele efecte negative ale pandemiei COVID-19 sunt: lipsa de comunicare (33.8%),  limitarea deplasărilor (33.6%), dar și reducerea veniturilor (23%) .  Un procent mare din respondenți (30%) au declarat că nu au observat consecințe negative. Totodată, respondenții au menționat că printre efectele pozitive au fost: petrecerea mai mult timp în familie (45.7%), au reușit să facă anumite economii, datorate reducerii consumului (17.3%) și 14.8% din respondenți au spus că au mai mult timp pentru hobby-urile lor.  Cercetarea a fost făcută pe un eșantion din 1511 persoane, în perioada 20 iunie-4 iulie.

Va fi instituită indemnizația urmașilor personalului medical decedat de COVID-19

Urmașii personalului medical decedat ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu COVID-19 vor primi o indemnizație acordată din bugetul de stat. Comisia de control al finanțelor publice a avizat pozitiv un proiect de lege în acest sens. De dreptul la indemnizație vor beneficia soțul supraviețuitor pentru o perioadă de 5 ani de la data decesului întreținătorului, copiii până la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile în instituții de învățământ de zi (secundar, mediu de specialitate și superior) – până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 23 de ani. În cazul în care nu există urmași din categoria celor menționați mai sus, indemnizația se acordă unuia dintre părinți. Cuantumul indemnizației se stabilește în funcție de categoria de urmași. Astfel, pentru soțul supraviețuitor – în mărime de 50% din baza de calcul; pentru copii – în mărime de 75% pentru fiecare urmaș; pentru părinți – în mărime de 50% din baza de calcul.

Totodată, proiectul prevede că cuantumul indemnizației calculate nu poate fi mai mic de 50% din mărimea salariului mediu lunar din economia națională la data calculării indemnizației.

Air Moldova: Este obligatorie completarea fișelor pentru călatorie

Compania aeriană Air Moldova a anunțat pasagerii că, pentru a putea călători spre mai multe destinații, este obligatorie completarea fișelor solicitate de autoritățile tărilor spre care intenționează să călătorească. Este vorba despre zborurile spre Frankfurt, Paris, Dublin, Lisabona, Istanbul, Federația Rusă, Italia, Londra.

În acest context, compania a rugat călătorii să tipărească și să completeze din timp, declarațiile. Acestea pot fi descărcate și completate AICI. 

De asemenea, pentru toate zborurile spre Republica Moldova, este obligatorie completarea fișei epidemiologice. Fișa epidemiologică trebuie printată și completată din timp de fiecare pasager, înainte de zbor. La aeroport în ziua zborului pasagerii trebuie să prezente fișa completată.

Ședința CMC, amânată. Un consilier municipal a fost testat pozitiv la COVID-19

Ședința Consiliului Municipal Chișinău (CMC), care urma să se desfășoare pe 7 iulie a fost amânată. Decizia a fost luată de Biroul Permanent al CMC, după ce un consilier municipal a fost testat pozitiv la COVID-19.

Totodată, la propunerea primarului general, Ion Ceban, membrii CMC, care au fost în contact cu alesul local la ultima ședință a forului municipal, inclusiv persoane terțe, care au participat la ședințele comisiilor de profil, urmează să fie testate la coronavirus. Următoarea ședință a CMC este planificată pentru joi, 09 iulie 2020, ora 10:00.

29 de pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată. Trei persoane au decedat

391 de pacienți cu COVID-19 sunt în stare gravă, dintre care 29 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1083 sunt în stare de gravitate medie, a anunțat în dimineața zilei Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 din Chișinău, au fost internate 69 persoane cu suspecție la COVID-19. Până la ora actuală, în Republica Moldova au fost confirmate 17 906 cazuri de infecție cu noul Coronavirus. Alte 194 persoane au fost tratate şi externate. În total, 11 241 persoane au fost tratate de COVID-19. Totodată, au fost înregistrate trei decese noi, cauzate de COVID-19. Bilanțul victimelor a ajuns la 598.

Citește mai departe

Social

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

Publicat

pe

De către

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți moldoveni la fel de disperați și nedumeriți ca ei. Au fost duși în locuri neprietenoase, geroase, fiind pedepsiți pentru simplul fapt că au lucrat o viață întreagă și au agonisit bunuri, au studiat și au avut o părere, pe care nu au ținut să o ascundă. A fost un adevărat genocid comis de sovietici, spun istoricii, dar cu toate acestea sunt puțini oameni care știu această istorie, puțini sunt cei care vor să o cunoască și prea mulți care nu vor să audă nimic despre ea. 

Al doilea val al deportărilor din 1949 şi-a lăsat adânc întipărită durerea şi teroarea în vieţile celor care, într-o dimineaţă de vară, au fost duşi departe de casă şi de cei apropiaţi. Potrivit arhivelor istorice, deportările din Basarabia au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autorităţile sovietice. Dezrădăcinarea oamenilor care ocupau funcţii importante şi au contribuit la dezvoltarea satelor şi oraşelor în care locuiau era scopul principal al celor trei valuri de deportări. Cel mai mare val al deportărilor a fost cel din anul 1949, când peste 11.000 de familii, adică peste 35.000 de oameni, au fost duse în Siberia sau Kazahstan. Însă, sursele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă nici pe departe întreaga dimensiune a dramei moldovenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat cu o medie de 3 membri per familie. Se ştie, însă, că au fost ridicate familii cu 7-8 şi chiar 14 copii.

„Собаке-собачья смерть”. Deportați și rămași

Ecoul şi efectele deportărilor din 1949 se resimt şi astăzi în societatea moldovenească. Mii de persoane, fiind pe atunci copii, acum, la apusul vieţii, mai aşteaptă să fie reabilitate, să li se întoarcă măcar o parte din averea confiscată. 

Despre deportări, destine, durere, uitare și nepăsare au discutat pe 3 iulie jurnaliștii de la Europa Liberă împreună cu mai mulți experți și copii ai deportaților în cadrul unei dezbateri online, parte din proiectul multimedia „AntiNostalgia – privind spre viitor”, care face legătura dintre trecutul nu foarte îndepărtat și prezentul pe care îl trăim fiecare chiar în aceste zile. 

Ce au fost și de ce au fost posibile deportările? La șapte decenii distanță, cum au modelat ele destinele celor rupți, peste noapte, de vatră? Anume la aceste întrebări au încercat să răspundă participanții la dialog.

„Generațiile tinere și cele în etate continuă să rămână victime ale neadevărurilor folosite de diferiți actori politici, în pofida faptului că chiar ei sunt copiii deportaților”, susține istoricul și ex-deputatul Ion Vatra. Potrivit lui, în Moldova nu se vorbește despre genocidul la care au fost supuși oamenii. Mai mult, în societatea noastră există încă suficiente voci care găsesc o justificare pentru acele acțiuni – „așa au fost timpurile, la o adică”.

Asumarea trecutului

„Elitele noastre politice suferă de o amnezie crasă și de o nedreptate față de oamenii care nu aveau nicio vină. S-au consumat trei decenii de independență, dar foarte puțini deputați s-au gândit la acești oameni care au fost deportați, lipsiți de bunurile pentru care au lucrat o viață întreagă. Amnezia cumplită și colectivă naște monștri”, susține Ion Vatra. Potrivit lui, anume necunoașterea ne face să propulsăm în fruntea statului clase politice „viciate”.

„Noi învățăm preistoria, antichitatea, istoria modernă, dar de ce nu și ce s-a întâmplat cu trei generații în urmă?”, se întreabă Viorica Olaru-Cemîrtan, cercetătoare științifică superioară și lectoră universitară în Suedia. Esperta susține că foarte mulți ani aceste episoade sumbre erau ascunse, erau subiecte tabu și nu puteai ajunge la arhivele. „Ni s-a ascuns ceea ce li s-a întâmplat părinților și bunicilor noștri”, spune ea. Însă acum, când arhivele au fost deschise, oamenii au început să vorbească, trebuie să recuperăm timpul pierdut. Deşi au trecut 71 de ani de la valul deportărilor, cuvântul „Siberia” continuă să mai provoace amintiri dureroase, lacrimi şi, mai ales, frică. O frică strecurată parcă în fiecare celulă a corpului, de care oamenii care au trecut prin acel calvar nu reuşesc să scape.

„Собаке-собачья смерть”. Durerea celor deportați în Siberia

„Când am ajuns în Siberia, ne mâncau păduchii”, spune Valentina, deportată în Siberia când avea nouă ani. „Toată averea omului era pământul, dar acum stă pârloagă și nu trebuie la nimeni”, concluzionează Ion Botnaru, cel care a trecut prin foamete, acasă, îngrijind de patru frați mai mici.https://reportaje.moldova.org/собаке-собачья-смерть-deportati-si-ramasi/Reportaj de Georgeta Carasiucenco și Louchika Tăut

Geplaatst door Moldova.org op Dinsdag 9 juli 2019

„Geopolitic suntem sub influența Rusiei și acest lucru nu reprezintă un factor care ar stimula procesul de însănătoșire la acest capitol”, subliniază Viorica Olaru-Cemîrtan. 

Deportările au țintit, în special, populația intelectuală şi au avut rolul de a distruge „coloana vertebrală a poporului”, ca să-i determine pe cei rămași acasă să accepte mai ușor colectivizarea și exproprierea de bunuri, susține și Ion Vatra.

Potrivit istoricilor, de obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmaţi şi un lucrător al securităţii (NKVD) bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Oamenilor li se dădea ordin ca într-un sfert de oră să fie gata. Deportaţilor le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană. Apoi, erau urcaţi în camioane sau în căruţe, fiind duşi până la gara de trenuri. În staţiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separaţi în felul următor: bărbații într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici şi bătrânii – aparte. Oamenii erau îmbarcați în vagoanele de marfă, câte 70-100 de persoane, fără apă şi hrană. Cei deportaţi în Siberia sau Kazahstan, de la copil la bătrân, erau repartizaţi la muncă în întreprinderile industriei silvice, în sovhozuri şi în cooperative meşteşugăreşti. Pentru munca depusă nu erau remuneraţi echitabil, ci li se achita doar un minimum necesar pentru trai. 

De la ore la luni: Ce face foametea din om?

Despre toate acestea adesea se trece cu vederea, amintirile se șterg cu radiera, „pentru că politica și prezentul este mai important”, spun unii deputați, care sunt copii ai deportărilor. 

Citește mai departe

Social

3 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT. Încă 12 decese și 295 de cazuri noi de COVID-19

Publicat

pe

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în Moldova.

Îți prezentăm știrile succint și compact, astfel încât să fii corect informat, dar și liniștit.

33 de pacienți în stare gravă

Alte 295 cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 1 în Transnistria. Din numărul total de cazuri, 1 caz este de import (Federația Rusă).

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 17 445 cazuri.

Total teste efectuate în această zi – 1825, dintre care primar – 1320 şi repetat – 505.

Din numărul total de cazuri din această zi, 7 sunt lucrători medicali: medici – 2, asistenți medicali – 3, felceri – 1 personal auxiliar – 1.

În ultimele 24 de ore, în cadrul Centrului COVID-19 din Chișinău, au fost internate 46 persoane cu suspecție la COVID-19.

Starea de sănătate a persoanelor infectate: 437 stare gravă (dintre care 33 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1083- stare de gravitate medie, ceilalţi pacienţi în stare satisfăcătoare.

Alte 247 persoane au fost tratate și externate. În total, 10 093 persoane s-au vindecat de COVID-19.

Astăzi au decedat încă 12 oameni. Numărul deceselor a ajuns la 572.

Burse de la 1000 lei până la 1600 pentru stagiu de practică în instituțiile medicale implicare în lupta cu COVID-19

Medicii și farmaciștii rezidenți, studenții și elevii înmatriculați la studii în învățământul superior, profesional tehnic postsecundar și postsecundar nonterțiar medical și farmaceutic din contul bugetului de stat, precum și în bază de contract de studii cu taxă, care vor efectua pe parcursul anului 2020 un stagiu de practică în instituțiile medico-sanitare publice antrenate în controlul și combaterea infecției COVID-19, beneficiază pentru anul de studii 2020-2021 de bursă de stagiu de practică în cuantumurile bănești stabilite de Guvern, conform anexei la prezenta hotărâre. Bursa de stagiu de practică se va acorda inclusiv pentru anul de studii 2021-2022, în cazul în care persoana, pe parcursul anului 2021, va efectua un stagiu de practică în condiții similare. Proiectul de lege care prevede această măsură a fost votat astăzi, 3 iulie.

Consecințe nefaste pentru sănătatea copiilor

Ombudsmana Copilului este rezervată față de ideea redeschiderii grădinițelor în condițiile epidemiologice actuale și își reiterează ideea privind redirecționarea către părinții care au copii de vârstă preșcolară a mijloacelor prevăzute per copil în sistemul educațional pentru ca să poată îngriji de micuți în perioada epidemiei.

Avocata Poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, e de părere că redeschiderea instituțiilor preșcolare într-o perioadă de constantă creștere a numărului persoanelor infectate cu virusul COVID-19 poate avea consecințe nefaste pentru sănătatea copiilor și părinților acestora. Peste 800 de copii din Republica Moldova s-au îmbolnăvit din luna martie și până joi, 2 iulie, de COVID-19, Totodată, potrivit Ministerului Sănătății, peste 350 de copii testați pozitiv cu COVID-19 se află în prezent în spitale pentru tratament.

Transportul public în Chișinău revine la normal

Primăria Municipiului Chișinău informează că sâmbătă și duminică, 04-05 iulie, a.c., circulația transportului public municipal, troleibuze și autobuze, va fi organizată în regim obișnuit, cu activitate pe parcursul întregii zile.

„Nu pun mâna în foc”

Chicu a declaratla emisiunea „Puterea a patra” de la N4 că cei care au primit amendă de 22 500 de lei în perioada stării de urgență și nu sunt de acord cu ea, ar putea să meargă în instanța de judecată pentru a fi micșorată. „Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională acea limită minimă de 450 unități convenționale. Cei care au achitat amenda, dar nu sunt de acord, au posibilitatea să se adreseze în instanță și să revadă amenda. Dar nu voi pune mâna în foc, nu spun cu siguranță, pentru că sunt detalii juridice și vom reveni cu detalii. Dacă instanța va decide că a fost exagerat și nu trebuia să achite atâta, statul va restitui banii”, a declarat Chicu.

Moldovenii vin și pleacă

În ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 11 760 traversări. Pe sensul de intrare în Republica Moldova s-au înregistrat 5 462 traversări persoane, dintre care 2 460 treceri la frontiera moldo-română, 1 158 treceri la frontiera cu Ucraina și 1 844 treceri aeriene.

În punctele de trecere a frontierei deschise traficului au fost supuse screeningului 11 760 persoane și completate 5 462 fișe epidemiologice individuale. Nicio persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip Covid-19.

Foto simbol: The Moscow Times

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social7 ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment7 ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social12 ore în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EducațieO zi în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

SocialO zi în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social2 zile în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031