„Dreptul la deconectare” va deveni drept fundamental în UE. Explicăm

Parlamentul European a cerut joi, 21 ianuarie, un act legislativ al Uniunii Europene care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

De la izbucnirea pandemiei de Covid-19, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30%. Se preconizează că cifra va rămâne ridicată sau chiar va crește pe viitor.



Conform cercetărilor Eurofound aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că lucrează și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou.

Deputații Parlamentului European au votat cu cu 472 voturi „pentru”, 126 „împotrivă”  și 83 „abțineri” un raport care va recomanda Comisiei Europene să propună o directivă în acest sens. Aceasta va obliga statele membre să implementeze o legislație care va permite persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru.

  • Obiceiul de a fi mereu conectați duce la un risc crescut de depresie, anxietate și epuizare profesională (burnout);

  • Viitoarea legislație a Uniunii va defini cerințele minime pentru munca la distanță;

  • Nu vor exista repercusiuni negative pentru lucrătorii care-și exercită „dreptul de a se deconecta”.


Eurodeputații au menționat că lucrătorii care își desfășoară activitatea de acasă nu mai au un echilibru dintre viața profesională și cea privată. Un program de lucru prelungit și exigențele mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală ale angajaților. Aceștia și-au propus să combată cultura de a fi „conectați în permanență”.

Raportorul Alex Agius Saliba (S&D, Malta) a declarat în urma votului: „Nu putem abandona milioane de lucrători europeni care sunt epuizați de presiunea de a fi mereu disponibili și de ore de lucru prea lungi. […] Este timpul să actualizăm drepturile lucrătorilor astfel încât să corespundă noilor realități ale erei digitale.” 

Studentă la jurnalism în Cluj, a înțeles că mai bună învățătură decât practica nu există și nici mai bună redacție decât Moldova.org nu-i. Și da, chiar o cheamă Eugenia Wetz și are origini poloneze.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.