În primăvara 2023, Irina, o femei transgen e în troleibuzul 25. Patru adolescenți se apropie de ea și încep să o tragă de păr și să o insulte: „Îți place părul lung? Ești fetiță? Pozorăști (n.red.: din rusă – faci de rușine) demnitatea bărbătească.” Adolescenții continuă să o înjure cu toate cuvintele imaginabile și inimaginabile.
Ceilalți pasageri se uită, dar nimeni nu reacționează. Irina coboară imediat cum troleibuzul se oprește la stație, iar cei patru coboară după ea și o urmăresc. Chiar dacă i-a amenințat cu poliția, cei patru au ajuns-o din urmă. I-au pus spumă poliuretanică în păr și au fugit.
Acasă, Irina încearcă să scoată spuma din păr, dar e tare și nu poate fi spălată. Tatăl Irinei îi taie părul, foarte scurt. A doua zi, Irina scrie o plângere la poliție, însă ofițerul îi dă un răspuns evaziv și îi spune că nu există informații pentru identificarea și pedepsirea agresorilor.
Aceeași politicieni care promovează discursul de ură
Cazul a fost relatat în raportul despre situația drepturilor persoanelor LGBT+ în Moldova pentru anul 2023. Raportul scoate în evidență faptul că unii politicieni, în special susținătorii Federației Ruse și ai bisericii, în continuare promovează mesaje de ură împotriva persoanelor LGBT+. Printre ei se numără, tradițional deja, Igor Dodon, Renato Usatîi, Alexandr Nesterovschi, Ion Ceban, Bogdan Țîrdea, Vasile Bolea, Ion Chicu și alții.
Totuși, alegerile generale locale din 2023 au creat spațiu pentru și mai multe mesaje de ură împotriva comunității LGBT+. În cadrul dezbaterilor, candidatul Maxim Moroșan de la Bălți, întrebat dacă va permite desfășurarea unui marș al comunității la Bălți, a sugerat că „îi va întâlni”. „Ca să intre o dată, să primească ceea ce au venit să caute, astfel încât să nu mai apară aici.”
De asemenea, în ziarele electorale ale socialiștilor au existat texte precum „Interzicerea paradelor gay și a propagandei LGBT în școli” și altele.
Distanța socială
Un studiu publicat în februarie 2023 arată că minoritatea cel mai puțin acceptată de către moldoveni sunt persoanele LGBT+, indexul distanței sociale față de acest grup fiind în Chișinău – 1,5 (între prieten și vecin). Acesta este totuși un rezultat bun, comparativ cu indicele 5,7 pe întreg teritoriul Republicii Moldova (între vizitator și excludere din țară).
21% dintre intervievați au declarat că au în cercul său de prieteni sau cunoscuți o persoană LGBT+. 56% dintre respondenții care au o părere pozitivă despre persoanele LGBT+ au declarat că au prieteni și cunoscuți membri ai comunității LGBT+. În comparație cu un studiu asemănător făcut în 2020, aproximativ 45% au declarat că atitudinea față de comunitatea LGBT+ este pozitivă sau neutră.
53% din respondenți consideră acceptabil ca doi bărbați să se îmbrățișeze în public, iar 37% – să se sărute prietenesc pe obraz.
Investigația incidentelor și violențelor motivate de prejudecată
Angela Frolov, coordonatoare a Centrul GENDERDOC-M spune că, la un an distanță de la modificarea unor acte normative cu privire la crimele și discursul motivate de prejudecată în care s-a introdus criteriul protejat „orientare sexuală și identitate de gen”, „există o mare problemă cu implementarea legii și cu investigația acestor crime”.
Strategia pe care a abordat-o organizația care apără drepturile persoanelor LGBT+ a fost să susțină juridic și psihologic persoanele care au suferit și să depună plângeri la poliție și cereri de chemare în judecată.
Un exemplu este cel al lui Marin Pavlescu, băiatul care a făcut coming out în timp ce era în armată. În 2022, el era sunat insistent de un necunoscut. Marin a răspuns la apel și a înregistrat discuția. Bărbatul l-a înjurat și l-a amenințat să-i „taie picioarele” și că „îl ucide, că e pederast”.
Marin a depus plângere la Inspectoratul de Poliție Ciocana. Polițistul de serviciu, observând în plângere mențiunea „orientarea sexuală”, a chemat alți trei colegi, le-a arătat plângerea și au început să râdă. Când Marin i-a întrebat de ce râd și a insistat să-i fie înregistrată plângerea, aceștia au refuzat să o facă.
Atunci avocata lui Marin, contactată la telefon, le-a spus că sunt obligați să înregistreze cererea. Cererea a fost înregistrată doar după ce un superior a auzit gălăgia și a cerut colaboratorilor de poliție să fie tratat cu profesionalism. A fost deschisă o cauză penală pentru „Amenințare cu omor și vătămare gravă din motive de prejudecată”.
Agresorul a fost dat în căutare, fiind localizat în Italia. Bărbatul a fost reținut la frontieră în august 2023, când a intrat în țară. Agresorul s-a arătat surprins de acuzațiile aduse, spunând că nu se aștepta și „regretă” că nu a anticipat consecințele.
