De ce protestează agricultorii din Europa? Explicăm

Fermierii germani protestează. Foto:: REUTERS/Fabrizio Bensch Fermierii germani protestează. Foto:: REUTERS/Fabrizio Bensch

Începutul anului 2024 a fost marcat de un val de proteste ale agricultorilor din diferite colțuri ale Europei. Imaginile cu fermierii la faimoasa poartă a Brandenburgului, iar mai apoi cele cu agricultorii francezi care împrăștiau gunoi de grajd prin Paris au devenit virale. Apoi agricultorii din Belgia care s-au alăturat colegilor din Franța și Italia, care își îndreaptă tractoarele spre Roma. 

Care sunt revendicările agricultorilor și de ce tocmai acum au pornit?

În acest articol îți explicăm de ce protestează agricultorii, ce este MERCOSUR și ce impact pot avea obiectivele UE legate de mediu.

Germania

autostrăzi blocate, mitinguri, negocieri cu guvernul

 Fermierii la faimoasa poartă a Brandenburgului. Foto: gettyimages.com
Fermierii la faimoasa poartă a Brandenburgului. Foto: gettyimages.com

Ce se întâmplă

Protestele în masă au început în decembrie 2023. La începutul anului, peste 30 de mii de fermieri cu 5.000 de tractoare s-au mutat în marile orașe, inclusiv Berlin. Ei au blocat cu tractoare intrările pe autostrăzi și au organizat mitinguri. În prezent, protestele poartă un caracter sporadic.

Ce cer fermierii

Fermierii au două mari revendicări: alocarea subvențiilor pentru motorină și scutirea de taxele de transport pentru utilajele folosite în agricultură și silvicultură. Protestele au pornit după ce Guvernul federal s-a pomenit cu o gaură de 17 miliarde de euro în bugetul pentru 2024. Aceasta, după o decizie a Curții Constituțională, care a interzis folosirea banilor din bugetul suplimentar. Drept urmare, în 2024 fermierii urmau să fie lipsiți de subvențiile la motorină și scutirile de taxe.

Ce au obținut

Guvernul a venit aproape imediat la masa de negocieri. În urma acestora, el a decis să păstreze scutirile de taxe pentru echipamente, iar subvențiile pentru motorină să fie anulate treptat pe parcursul a trei ani și nu în totalitate. Totuși, acest lucru nu i-a mulțumit pe fermieri –  ei continuă să ceară guvernului să renunțe complet la reducerea subvențiilor.

Franța

gunoi de grajd pe străzi, „asediul” Parisului, revendicări naționale, dar comunitare

Fermierii francezi au blocat autostrăzile.Foto credit: Christophe Archambault/AFP
Fermierii francezi au blocat autostrăzile. Foto credit: Christophe Archambault/AFP

Ce se întâmplă

Protestele fermierilor din ianuarie 2024 au fost cele mai mari din ultimii ani. Protestatarii au blocat  cu tractoare drumurile naționale, au aruncat demonstrativ gunoi de grajd și paie în orașe, au ars anvelope și snopi de paie. La finele lunii au blocat cu 800 de tractoare marile autostrăzi din jurul Parisului, spunând cu luat în „asediu” orașul.

Ce cer fermierii

Spre deosebire de colegii din Germania, francezii s-au arătat nemulțumiți atât de reducerea subvențiilor, cât și de noile cerințe de mediu ale UE. Ei au cerut ca autoritățile franceze să își asume mai multe obligații pentru a-i proteja de „concurența neloială”, iar Uniunea Europeană să renunțe la obligația impusă fermierilor de a aloca 4% din terenul arabil infrastructurii agroecologice (pentru garduri vii, iazuri). Fermierii au prezentat guvernului o listă cu peste 100 de revendicări. 

Ce au obținut

Guvernul a anunțat că nu va priva fermierii de subvenții pentru motorină. Premierul Gabriel Attal a anunțat un plan din 10 puncte. Acesta prevede crearea unui fond de urgență de 50 de milioane de euro pentru fermieri, o „simplificare masivă” a regulilor agricole și sprijin suplimentar pentru fermieri. Attal a dat asigurări că Franța „va continua să se opună” acordului UE cu asociația economică sud-americană MERCOSUR, care, potrivit fermierilor francezi, va permite importul de carne de vită argentiniană și braziliană mai ieftină în Europa.

UE negociază de mai bine de 20 de ani semnarea unui acord comercial cu blocul de ţări sud-americane Mercosur, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Venezuela. Acordul ar permite sud-americanilor să exporte mai multe produse precum carne de vită şi vin în Europa.

Spania

secetă, pretenții față de agricultorii din afara UE, replici între demnitarii francezi și cei spanioli

Ce se întâmplă

Fermierii din Spania s-au alăturat celor europeni la începutul lui februarie. Ei au blocat traficul pe aproximativ 15 drumuri naționale. O mare coloană de tractoare s-a deplasat spre centrul Barcelonei. Un mare protest în centrul Madridului este planificat pentru sfârșitul lunii februarie.

Ce cer fermierii

Fermierii cer o mai mare flexibilitate legislativă din partea UE și mai mult ajutor guvernamental. În plus, agricultorii spanioli cer înăsprirea controalelor asupra produselor din țări non-UE, cum ar fi Maroc. Spaniolii susțin că fermierii marocani nu sunt supuși acelorași standarde de mediu și sănătate ca producătorii europeni, ceea ce le permite să-și vândă produsele mai ieftin. Situația dificilă a fermierilor spanioli este agravată de seceta ce le afectează recolta.

Protestele fermierilor au generat chiar un schimb de replici între o fostă ministră de mediu din Franța și premierul spaniol. Asta după ce fosta ministră de mediu Ségolène Royal a declarat că roșiile „ecologice” spaniole sunt „produse organice false”. Premierul spaniol  Pedro Sánchez a invitat-o pe Royal să încerce ea însăși roșiile spaniole.

Ce au obținut

Guvernul spaniol deja le-a promis deja fermierilor subvenții suplimentare de 269 de milioane de euro, care vor fi disponibile pentru aproximativ 140 de mii de fermieri.

Belgia, Olanda, Italia

protest la Parlamentul European, azbest incendiat pe șosea și marșul cu tractoare spre Roma

Protestul fermierilor olandezi. Foto credit: Weginspecteur, William @WIS_William_ / X
Protestul fermierilor olandezi. Foto credit: Weginspecteur, William @WIS_William_ / X

Ce se întâmplă

În Belgia protestele au pornit aproximativ în același timp ca și în Franța. La summit-ul UE, ce a avut loc la 1 februarie, cel puțin 1,3 mii de tractoare au blocat cartierul din Bruxelles, unde se află clădirea Parlamentului European. În februarie, fermierii din Olanda au blocat drumurile folosind mașini agricole, au dat foc la snopi de paie și au folosit materiale pirotehnice. Pe una din autostrăzi ei au incendiat azbest. În Italia protestele au cuprins întreaga țară: de la nord la sud. O coloană de tractoare a pornit din Toscana și din alte regiuni pentru „a lua în asediu” Roma.

Ce cer fermierii

Fermierii din Belgia cer încetarea negocierilor dintre UE și asocierea țărilor sud-americane MERCOSUR, renunțarea la noile cerințe de mediu ale UE, dar și eliminarea birocrației „costisitoare” agricole din țară. 

Olandezii protestează împotriva regulilor europene de mediu. Fermierii sunt deosebit de supărați de regulile care îi împiedică să împrăștie gunoi de grajd pe câmpurile lor până pe 14 februarie. 

Italienii se plâng ca și colegii din alte state că produsele lor sunt înlocuite de importurile mai ieftine din țări, cum ar fi, Africa de Nord. Există, de asemenea, nemulțumiri față de impactul măsurilor UE care vizează protecția mediului. Fermierii italieni fac presiuni pentru restabilirea scutirilor fiscale introduse în 2017, pe care guvernul italian le-a abandonat în legea bugetului 2024.

Ce au obținut

Deocamdată, autoritățile belgiene și italiene au făcut declarații în care au spus că UE trebuie să găsească cea mai bună opțiune pentru a echilibra obiectivele dezvoltării durabile și producția intensivă. Autoritățile olandeze au condamnat modul de desfășurarea a protestelor fermierilor.

Nemulțumiri ale agricultorilor în Bulgaria, Polonia, Ungaria, România și Slovacia

Între timp, spre deosebire de agricultorii din Europa de Vest, fermierii din țările din imediata apropiere de Ucraina cer în primul rând să fie protejați de exporturile din Ucraina. Fermierii polonezi au anunțat că vor organiza greve la punctele de control de la granița polono-ucraineană. Asta după ce autoritățile europene au respins propunerea Poloniei de a fi reluate taxele la exporturile agricole din Ucraina. Protestele vor avea loc timp de o lună.  

Miniștrii agriculturii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România și Slovacia au cerut Comisiei Europene să „protejeze” fermierii europeni de exporturile agricole ucrainene și să introducă taxe la cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.

Strategia de mediu a UE a fost catalizatorul protestelor

Revendicările fermierilor europeni sugerează că, cel puțin la prima vedere, simultaneitatea acestora a fost generată în primul de strategia Bruxelles-ului pe termen lung care și-a propus sa atingă neutralitatea climatică până în 2050. Această strategie prevede între altele

  • reducerea utilizării pesticidelor cu 50% până în 2030 și a îngrășămintelor cu 20%;
  • eliberarea terenurilor pentru uz neagricol (de exemplu, prin plantarea de arbori);
  • transferul a 25% din toate terenurile agricole din UE către cultivarea produselor ecologice.

Drept urmare a protestelor, la începutul lunii februarie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus retragerea proiectului de lege care vizează reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor în UE. Totodată, ea nu a exclus ca în viitor să fie lansată o nouă versiune care să fie „mult mai matură, cu participarea părților interesate”.

Pe lângă acestea, lista revendicărilor mai arată că guvernele din fiecare din aceste țări vor trebui să se așeze la masa de negocieri cu agricultorii pentru a discuta principalele probleme invocate de fermieri cum ar fi păstrarea sau majorarea subvențiilor și protejarea piețelor interne.

Fermierii din Republica Moldova protestează de mai mult de un an

În noiembrie 2023 agricultorii și-au adus tehnica agricolă din PMAN.Foto: Tatiana Beghiu
În noiembrie 2023 agricultorii și-au adus tehnica agricolă din PMAN. Foto: Tatiana Begiu

În timp ce protestele europenilor a luat amploare în anul curent, fermierii moldoveni au organizat proteste pe tot parcursul anului 2023. La sfârșitul anului 2023 agricultorii au înaintat trei mari revendicări:

  1. impunerea unui moratoriu băncilor asupra aplicării amenzilor pentru agricultori,
  2. înființarea unei comisii speciale care să analizeze cazurile fermierilor care nu pot să-și plătească datoriile și 
  3. alocarea a 50% din fondurile Agenției Naționale de Plăți pentru Agricultură pentru compensarea pierderilor pentru culturile de floarea-soarelui și porumb în 2023. 

Anul acesta Guvernul a aprobat alocarea a 50 de milioane de lei pentru a reduce din pierderile fermierilor afectați de secetă. 

Cu toate acestea, se pare că protestele fermierilor nu vor înceta nici în anul acesta. Deja la începutul anului curent zeci de fermieri din raionul Cahul au protestat cu tehnica agricolă pe mai multe drumuri naționale. Aceștia sunt disperați și spun că nu au bani pentru a începe lucrările agricole de primăvară.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.