La o săptămână de la începerea războiului, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE) a stabilit noi reguli pentru furnizorii și distribuitorii de servicii media. Printre acestea:
- suspendarea retransmiterii pe teritoriul Republicii Moldova a tuturor programelor care au fost inițial produse în state care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră (printre care Federația Rusă);
- Consiliul Audiovizualului (CA) poate sancționa cu o amendă de la 40 de mii de lei până la 70 de mii de lei distribuitorii de servicii media care încalcă prevederea de mai sus;
- suspendarea autorizației de retransmisiune pe perioada stării de urgență a furnizorilor de servicii media care încălcă repetat prevederile.
Totuși, decizia CSE nu a oferit CA instrumente noi pentru a lupta cu conținutul fals sau propagandă produsă de redacțiile TV din Republica Moldova.
„Se produce o mare confuzie. Pentru că multe voci spun că ni s-au dat împuterniciri, ne întreabă de ce nu închidem posturile, dar aceste împuterniciri sunt legate de conținuturile retransmise, nu de conținutul local produs de echipele de aici.”
Astfel, instrumentele de care dispune CA astăzi sunt stipulate în Codul Serviciilor Media audiovizuale. Articolele și prevederile relevante sunt:
1. Articolele 11, 12 și 13, care practic prevăd că posturile radio și TV trebuie să respecte Codul Deontologic al Jurnalistului, să nu distribuie fake-news sau să nu genereze ură rasială, xenofobie etc.;
2. Articolul 17, care spune, printre altele, că în spațiul audiovizual național este interzis discursul care incită la ură și interzice retransmiterea conținutului creat în Rusia, iar acest fapt este asigurat prin monitorizarea CA;
3. Articolul 22, care obligă posturile de radio și TV să informeze despre starea de urgență, de asediu și de război în țară oferite de autoritățile publice;
4. Articolul 84, care prevede că CA poate:
- face avertizări publice în cazul celor care se află la prima încălcare a mai multor articole, printre care și cele menționate mai sus;
- amenda cu 5.000-10.000 de lei pentru încălcarea Articolelor 11-13;
- amenda cu 15.000-20.000 de lei pentru retransmiterea conținutului interzis pe teritoriul RM sau care încalcă repetat Articolele 11-13;
- amenda cu 40.000-70.000 de lei pentru încălcarea a Art.11 și 17, iar dacă se repetă încălcarea – amenda poate crește la 100.000 de lei.
5. Articolul 27, care permite retragerea licenței de emisie dacă sunt încălcate prevederile menționate mai sus, abia după ce au fost gradual aplicate sancțiunile din Articolul 84.
De la începutul războiului, postul NTV Moldova a fost sancționat de patru ori, „Primul în Moldova” de două ori și „RTR Moldova” de două ori, de fiecare dată pentru încălcarea Articolului 13.
Cum s-a organizat CA de la începutul războiului
De la începutul războiului, cele 7 persoane din cadrul CA responsabile de supravegherea posturilor radio și TV au realizat patru monitorizări. Pe 25 februarie, a doua zi a războiului, CA stabilit că va prioritiza monitorizarea conținutului despre război. „În perioada aceasta vom trece pe planul doi alte petiții și sesizări. După prima ședință de după instalarea stării de urgență în țară, membrii CA mi-au delegat dreptul să dispun monitorizări din oficiu. Un prim ordin al meu a fost să dispun monitorizarea pe 24-25-26-27 pe Primul, NTV și RTR, pentru că sunt posturi cu o pondere foarte mare în cota de audiență și de piață în formarea opiniilor”, explică președinta CA, Liliana Vițu-Eșanu.
În urma primei runde de monitorizări, s-a observat că posturile TV luate la evidență au exclus programele retransmise din proprie inițiativă până la impunerea acestui fapt de către CSE, respectiv, odată cu începerea războiului. „Dar să nu uităm: sunt 14 furnizori naționali acum. Vom avea și mai mulți după ce vom adopta un nou clasificator. Trebuie să monitorizezi toată lumea asta. Să ceri înregistrările, să ai capacitățile tale de a stoca înregistrările lor. Pentru că foarte mulți s-au învățat să șmecherească cumva și să nu ne dea înregistrările, și să evite cumva o sancțiune mai mare. Și atunci ei au o sancțiune mai mică – de 5-10 mii de lei pentru neprezentare, decât să ia o sancțiune mai mare pentru încălcarea repetată”, explică Liliana Vițu-Eșanu.
Randamentul celor 7 monitori ar fi mult mai mare dacă CA ar dispune de un soft care să transcrie toate înregistrările. Deocamdată, metoda după care lucrează ei este una foarte tradiționalistă și presupune ascultarea și transcrierea cuvânt cu cuvânt a tot ce se spune, a numelor vorbitorilor și a altor detalii relevante.
Softul care le-ar simplifica munca monitorilor din cadrul CA ar costa 150 de mii de euro, iar președinta Consiliului spune că este în proces de negociere cu donatorii pentru a-l putea achiziționa, precum și de a procura servere ca să poată stoca conținutul audiovizual.
O nouă lege „anti-propagandă”?
Cu o săptămână înainte de începerea războiului, în cadrul unei emisiuni TV, președintele Parlamentului, Igor Grosu, anunța că PAS pregătește un proiect de lege prin care instituțiile media care răspândesc știri false, manipulează, nu asigură principiul pluralismului de opinii vor fi sancționate. Totuși, până la înregistrarea propriu-zisă pentru lectura I și mai departe, mai este de lucru.
„Noi ne propunem să intervenim pe mai multe legi. Nu doar pe Codul serviciilor media audiovizuale, dar și pe alte legi așa încât să vizăm și activități care țin de domeniul online. De asemenea, vom modifica și alte articole care definesc dezinformarea. Vom introduce și sancțiuni pentru activitate care implică dezinformare. De asemenea, vor fi introduse prevederi pentru Codul Contravențional.”
Amintim că, în 2017, Parlamentul a votat Legea „anti-propagandă” prin care retransmisia emisiunilor analitice și militare rusești a fost interzisă. Consiliul urma să aplice sancțiuni graduale – de la amendă în valoare de 40 de mii de lei, până la retragerea licenței de activitate. Legea a fost anulată în 2020, de către majoritatea parlamentară socialistă.
Editare: Ana Gherciu
Sursa foto principală: euvdisinfo.eu
