În timp ce deasupra Ucrainei cad bombe, țara se dezvoltă și își construiește viitorul. Ucrainenii repară, construiesc, proiectează orașe ale viitorului și luptă cu oligarhii.
Ucraina fără oligarhi devine o realitate
Bogații pierd influența politică
Până la război, oligarhii jucau un rol important în politica țării. Marele capital influența diverse aspecte ale vieții politice: de la agenda media până la componența Parlamentului. Anul trecut Rada Supremă a adoptat o lege privind oligarhii. Deputații au stabilit criteriile, potrivit cărora o persoană poate fi definită drept „oligarh”. Între acestea figurau influența asupra mass-media, participarea la viața politică, dar și o valoare a activelor de peste 2,2 miliarde grivne.
În baza acestei legi, în iulie curent, Consiliul de Securitate și Apărare a anunțat că a pregătit un registru al oligarhilor. Familiile acestora vor apărea în registru, după ce Consiliul va lua decizii ca persoanele respective sunt recunoscute ca oligarhi. Registrul va conține datele oligarhului, bunurile sale și o listă a politicienilor în activitatea cărora este implicat. Dar, potrivit oficialilor ucraineni, Legea antioligarhică a început deja să lucreze, iar clanurile oligarhice nu au acum nicio influență asupra politicii ucrainene.
Pierderea influenței politice este evidentă mai ales în spectrul politic ucrainean pro-rus. Două cele mai influente partide pro-ruse „Platforma Opoziției – Pentru viață” și „Blocul Opoziției” au fost interzise prin decizii judecătorești.
Liderul primei formațiuni, milionarul Viktor Medvedciuk, a fost acuzat de „înaltă trădare” şi „tentativă de jefuire a resurselor naturale din Crimeea”. După o încercare nereușită de a evada din arestul la domiciliu, a fost reținut de organele de securitate. Oligarhul a rămas fără cea mai mare parte a averii sale, după ce instanța a pus sechestru pe bunurile sale.
Vezi și: Ghici ce politicieni au rămas fără avere!
Un alt oligarh, Dmitri Firtaș, care era unul din finanțatorii aceleiași formațiuni, a părăsit topul oligarhilor. Întreprinderile regionale de distribuție a gazelor, care îi aparțineau, au fost naționalizate de autoritățile ucrainene. Dmitri Firtaș a rămas și fără uzina chimică Azot din Severodonețk, care a fost distrusă de bombardamente. În plus, mai multe companii ale oligarhului au fost acuzate de evaziune fiscală.
Sponsorul principal al celui de-al doilea partid, „Blocul Opoziției”, oligarhul Vadim Novinski, a părăsit în luna iulie politica și chiar a renunțat la mandatul său de deputat. În 2021 averea sa a fost evaluată la 2,4 miliarde de dolari. Din cauza războiului, omul de afaceri a pierdut 1,4 miliarde de dolari. În prezent, Novinski s-a implicat în susținerea Forțelor Armate ale Ucrainei și a persoanelor refugiate.
…și averea lor
Cel mai bogat om din Ucraina, Rinat Ahmetov, a pierdut două dintre principalele sale active metalurgice. Uzina Azovstal Mariupol a fost transformată în ruine, inlcusiv Combinatul siderurgic Ilici din aceeași localitate. Oligarhul a pierdut 80% din terenurile sale agricole din cauza ocupării unei părți a regiunii Donețk. În plus, Ahmetov a anunțat că „Mediagroup Ucraina”, holdingul său media, a transferat statului licențele pentru canalele sale de televiziune și presa scrisă.
Averea personală a altui oligarh Igor Kolomoiski, conform Forbes, s-a redus aproape la jumătate față de anul trecut, la un miliard de dolari. Cea mai mare rafinărie de petrol Kremenciug, deținută de acesta a fost oprită din cauza bombardamentelor. Oligarhul, despre care presa a scris că a fost aproape lipsit de cetățenia ucraineană, a pierdut și dreptul de a opera aeroportul „Dnipro”, fiind acuzat că monopolizează spațiul aerian.
Experții de la Carnegie Endowment for International Peace susțin că dezoligarhizarea Ucrainei, aparent, a devenit un proces ireversibil. „Indiferent cum se termină războiul, nu există premise pentru apariția unei noi clase de superbogați în țară. Economia ucraineană a suferit atât de mult de pe urma războiului, încât noii oligarhi pur și simplu nu vor avea de unde să vină, iar ambițiile foștilor proprietari au fost mult reduse”, susțin experții.
Războiul nu e un obstacol: Țară-candidat, ratificarea Convenției de la Istanbul
La scurt timp după începerea invaziei ruse, Ucraina a depus cererea de aderare la UE. Iar la 23 iunie, liderii celor 27 de țări UE au decis să ofere Ucrainei statut de țară candidată. În ziua deciziei, numeroși oficiali ai UE au recunoscut că, fără acest război, ar fi fost aproape de neconceput ca cererea de aderare a Ucrainei să avanseze atât de rapid. Totuși, potrivit declarațiilor lor, acordarea acestui statut va da un impuls moral extraordinar Ucrainei care luptă împotriva forțelor rusești.
În același timp, Guvernul de la Kyiv declară că războiul nu va deveni un obstacol în calea aderării țările sale la UE. „Luăm inițiativa în propriile mâini. Am inventat deja o anumită formulă prin care ne putem îndeplini obligațiile chiar și în perioada ostilităților”, susține vicepremiera pentru integrarea europeană și euro-atlantică Olha Stefanișina. Potrivit ei, unele acte legislative vor intra în vigoare chiar în perioada legii marțiale, iar unele după încheierea războiului.
Declarațiile pro-europene sunt confirmate prin acțiuni concrete. De exemplu, în iunie, Rada Supremă ratifică Convenția de la Istanbul. Ucraina a aderat la această Convenție încă în 2011, dar ezita să-l ratifice. „Împărtășim valorile europene. Pentru noi, viața și sănătatea umană sunt cea mai mare valoare”, a scris Zelenski în ziua când a semnat decretul de promulgare a legii.
În septembrie, Ucraina și UE semnează cinci acorduri. Acestea prevăd între altele aderarea Ucrainei la programul UE „Europa digitală”, cel de cooperare fiscală Fiscalis. De asemenea aderarea la programul de cooperare în domeniul vamal. Ultimul a permis aderarea Ucrainei, de la 1 octombrie, la Convenția UE privind regimul de tranzit comun. Astfel, procedurile vamale privind transportul de bunuri din Ucraina a fost simplificat ceea ce asigură noi oportunități pentru companiile locale.
Președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuk, a declarat că parlamentul se va strădui să adopte toate legile legate de obligațiile Kyivului de a adera la UE până în 2025.
Ucraina repară drumuri și poduri, proiectează orașe ale viitorului
La începutul lunii noiembrie autoritățile au anunțat că podul de pe autostrada Kyiv-Jitomir, din localitatea Stoianka, a fost reconstruit. Aceasta a fost pus în funcțiune. În februarie acesta a fost aruncat în aer de armata ucraineană, întrucât era principala cale pe care se puteau deplasa rușii „în timpul cuceririi Kyivului”. După eliberarea regiunii Kyiv, două luni mai târziu, pasajul din stânga peste pod a fost refăcut pe rămășițele structurii vechi. Iar, după încă jumătate de an, la începutul lunii noiembrie, autoritățile prezentau fotografiile cu podul refăcut.
Și acesta nu este singurul caz. În octombrie, la intrarea în Cernigov, drumarii au restaurat podul, care se află pe autostrada internațională M-01 Kiev – Cernigov – Novîe Iarilovici. Aceasta după ce în august o echipă de muncitori a început construcția noii structuri. Tot în octombrie, în pofida bombardamentelor, în regiunea Harkov, în preajma localității Balakleia, muncitorii au început să monteze un pod metalic care a fost donat de Republica Cehă.
La finele lunii septembrie, erau distruse 322 de poduri și 25.000 km de drumuri. Peste o mie de kilometri de drumuri au fost reparați și au fost reparate și construite 54 de poduri, dar multe dintre ele sunt temporare (poduri de pontoane, terasamente). Președintele „Ukravtodor”, Andrii Ivko, a precizat că restaurarea infrastructurii distruse va dura aproximativ patru ani, dar infrastructura de bază va fi restaurată într-un an și jumătate.
Arhitecții proiectează orașul viitorului în Ucraina
Irpin, orașul din apropierea Kyivului, a devenit un adevărat simbol al atrocităților armatei ruse. Mihail Sapon, arhitectul șef din Irpin, spune că daunele din localitate au fost contabilizate cu ajutorul dronelor. În total, 885 de clădiri au fost distruse, iar peste 12.000 au fost avariate. „Ne-am dat seama că 70% din localitate a fost distrusă”, explică el. Orașul estimează că are nevoie de cel puțin 50 de milioane de euro pentru a se pregăti de iarnă și de un miliard de euro pentru reconstrucția completă.
Irina Iarmolenko, originară din Irpin și membra Consiliului orașului Bucea, după consultările cu Sapon și autoritățile locale, a lansat un apel către arhitecții și urbaniștii ucraineni ca să vină la Irpin și să dezvolte propuneri pentru reconstrucția orașului. În iulie, Irina a extins apelul și către arhitecții străini. În urma apelului, au fost recepționate proiecte costisitoare, ambițioase, cu un viitor radical diferit de cel ce a fost.
Sapon și Iarmolenko încearcă acum să se asigure că orașul lor culege beneficiile atenției internaționale. Cei doi, împreună cu primarul de Irpin, Oleksandr Markușin conlucrează pentru a selecta proiectele ce vor restabili orașul. Aceasta chiar dacă întreruperile de curent le reamintesc că războiul încă nu a fost câștigat.
Experții în construcții spun că reconstrucția Irpin ar putea servi într-o zi drept un exemplu pentru eventuala reconstrucție a unor orașe mai mari precum Harkiv, Herson și Mariupol.
Orașele europene în ajutorul celor ucrainene
Între timp, Asociația Orașelor Europene Eurocities a încheiat un Memorandum de înțelegere cu autoritățile locale de la Kyiv. Acesta prevede ssusținerea restaurării orașelor ucrainene. Eurocities intenționează să reunească peste 200 de orașe mari europene care să ajute orașele ucrainene în reconstrucția obiectelor distruse sau avariate ca urmare a agresiunii militare ruse.
Primul oraș privat
Vara curentă, un dezvoltator ucrainean a anunțat că intenționează să construiască un oraș privat nou în localitatea Glebovka, din regiunea Kyiv. Evgheni Leskiv, reprezentantul companiei, a spus că proiectul-pilot urmează să fie construit pe o suprafață de 925.000 m2. Acesta va demonstra că afacerile private sunt gata să investească în construcția de locuințe și în domeniul social, infrastructură. 10% din locuințe vor fi alocate refugiaților, familiilor de militari și persoanelor care au suferit de pe urma războiului. În conceptul de privat se va pune accent pe faptul că logistica socială și comunală va fi asigurată de companii private. S-a stabilit deja că pe teritoriul orașului va fi oferit un sistem european unificat de sortare completă a deșeurilor. Proiectul va oferi soluții pentru un bloc de probleme comunale cum ar fi alimentarea cu apă.
Între timp
Kyievul a pregătit un plan pentru restaurarea Ucrainei după război. Planul este conceput pentru 10 ani și are un o valoare de peste 750 miliarde de dolari. Acesta include trei etape cheie.
- Prima etapă include proiectele din timpul războiului. Acestea urmează a fi implementate din 2022. Pentru realizarea lor sunt necesare 60-65 de miliarde dolari.
- A doua etapă presupune refacerea infrastructurii sociale imediat după încheierea războiului. Pentru aceasta sunt necesare peste 300 de miliarde de dolari în perioada 2023-25.
- A treia etapă presupune modernizarea tuturor sferelor vieții, inclusiv a educației, medicinei și complexului militar-industrial. Această etapă va dura din 2026 până în 2032 și presupune aproximativ 400 de miliarde de dolari.
La forumul economic ucrainean-german din Berlin, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a numit refacerea Ucrainei drept „o provocare pentru o întreagă generație”. Potrivit ei, restaurarea Ucrainei este un drum lung, care trebuie să înceapă acum. „Nu putem pierde timpul. Amploarea distrugerii este uluitoare. Banca Mondială estimează pagubele la 350 de miliarde de euro. Aceasta este mult mai mult decât poate oferi o țară sau o uniune. Avem nevoie de absolut toți”, a declarat Ursula von der Leyen.
Șefa Comisiei Europene a spus că de anul viitor UE va aloca până la un miliard și jumătate de euro pe lună pentru aceste scopuri, dar a recunoscut că acest lucru nu va fi suficient.
