Cum raionul Ialoveni vrea să devină promotor al egalității de gen

Dezbatere despre antreprenoriat în raionul Ialoveni, noiembrie 2022

44,5% din populația cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 ani din raionul Ialoveni declară că este implicată în munci plătite. Ponderea bărbaților antrenați în munci plătite este de 54,3%, iar cea a femeilor ajunge doar la 38,3%. Mai mult, 61,4% din bărbați spun că sunt mulțumiți de statutul lor ocupațional, în timp ce în cazul femeilor ponderea este de 20,3%.

După ce au fost supuse unui audit de gen al politicilor publice, autoritățile raionului spun că mai au de lucrat în acest domeniu, dar declară că raionul Ialoveni vrea să devină un promotor al egalității de gen. Cu sprijinul experților din cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și buna guvernare”, realizat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, Consiliul raional a elaborat un plan concret de acțiuni, pe un termen de trei ani, ce urmează să remedieze situația în acest domeniu.

Bărbații declară de trei ori mai des decât femeile că au venituri suficiente 

Și profilul demografic al raionului arată această discrepanță: 32,5% din bărbați și 12,4% din femei declară că au venituri suficiente. La fel ca în întreaga țară, responsabilitățile casnice sunt văzute ca preponderent ale femeilor. Mai puțin de o treime din respondenți au declarat că acestea sunt responsabilități ai ambilor părinți. Situația femeilor se acutizează și din cauza suprasolicitării grădinițelor și creșelor, lucru care le face să revină mai greu la muncă.

„Până acum nu s-a ținut cont de acest aspect”

Vicepreședinta raionului Ialoveni, Galina Tonu, recunoaște că până în prezent în activitatea consiliul nu s-a ținut cont de principiul egalității de gen. Acum autoritățile își propun ca acest principiu să se regăsească în strategia de dezvoltare a raionului.

Unitate Gender și lideri de opinie locali

„46 de APL au aderat la Carta Europeană a Egalității între Femei și Bărbați în viața locală. Aceasta presupune angajamentul public ca principiul egalității de gen să facă parte din toate activitățile strategice ale raionului și să nu fie ca un element autonom”, afirmă Galina Tonu.

Galina Tonu, vicepreședinta r. Ialoveni, despre elaborarea planului pentru egalitate de gen: 

Planul ambițios de acțiuni își propune să creeze un număr mai mare de femei informate și angajate în câmpul muncii, spații pentru copii create la locul de muncă sau eliminarea tuturor formelor de discriminare în remunerarea femeilor.

Consiliul raional urmează să atragă un expert în egalitate de șanse între femei și bărbați pentru instruirea formatorilor – persoane cu atribuții a egalității de gen în toate instituțiile și autoritățile publice din raion. Și lideri de opinie locali vor fi implicați în proces. Consiliul raional a prevăzut chiar crearea unei mini-biblioteci cu literatură și materiale în domeniul egalității de gen pentru angajați și cetățeni.

Creșe la locul de muncă

Una din cele mai „palpabile” acțiuni prevede amenajarea la locul de muncă a spațiilor pentru activitatea extracurriculară a copiilor angajaților.

„În multe cazuri copiii angajaților vin la părinți la serviciu. Părinții își fac griji ca cei mici să nu fie în condiții de risc sau să-i lase singuri acasă. Dar la locul de muncă nu sunt spații unde acești copii ar putea să se ocupe și să fie alături de părinți”, explică Margareta Tonu, șefa Direcției asistenței sociale. Ea precizează că bani pentru realizarea acestei acțiuni nu sunt prevăzuți în bugetul raional, totuși autoritățile speră să aplice la proiecte și să obțină resurse extrabugetare.

Integrarea femeilor din grupurile vulnerabile în câmpul muncii

O altă problemă în Ialoveni este integrarea femeilor din grupurile vulnerabile pe piața muncii. Pentru început autoritățile își propun să facă o bază de date cu femeile din aceste grupuri, care nu au orientare profesională.

„Ne propunem să identificăm și să atragem aceste femei la training-uri de informare. Cu ajutorul liderilor comunitari, care pot fi asistenți sociali, membri ai echipei multidisciplinare din fiecare localitate, ne propunem să le vorbim despre posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii și de a le ghida cum o pot face”, explică Margareta Tonu. Potrivit ei, astfel de instruiri vor duce la independența financiară a acestor femei.

Iată ce spune Margareta Tonu, șefa Direcției asistenței sociale, despre cum pot fi soluționate provocările prin care trec femeile în zonele rurale:

Perfecționarea calificării femeilor aflate în concediul de îngrijire a copilului

„Sunt mămici care se află în concediul de îngrijire a copilului, care nu doresc să-și piardă calificarea ocupațională sau poate chiar vor să-și schimbe profilul activității. Ne propunem să le implicăm pe acestea într-un proces de instruire”, explică Margareta Tonu.

În urma unor astfel de instruiri, reintegrarea lor în câmpul muncii se va face mai ușor și fără dificultăți. În plus, ar oferi unora șansa să activeze în alte domenii decât până la concediu de îngrijire a copilului.

„Egalitatea de gen se manifestă în lucrurile cotidiene”

Egalitatea de gen se manifestă nu în proiecte complexe, ci în lucrurile cotidiene, spune Aliona Inculeț, președinta Asociației ,,Ghiocel de Cărbuna” (n. red.: Cărbuna este un sat din raionul Ialoveni).

„La luarea deciziilor de obicei se iau în calcul mai multe aspecte, dar nu interesul femeilor. De exemplu, se construiesc drumuri în fiecare localitate, dar nu se ia în considerație că pe aceste străzi merg femeile cu cărucioare. Nu toate mamele care lucrează au posibilitatea să-și ia copii la timp de la grădiniță sau de la școală. De ce nu s-ar crea un spațiu pentru copiii acestor angajate?”, se întreabă retoric Aliona Inculeț.

Asociația pe care o conduce își propune să monitorizeze implementarea la nivel local a acțiunilor ce țin de egalitatea de gen. „Ne propunem să organizăm o conferință raională unde experții vor vorbi despre egalitatea de gen și de ce avem nevoie de un plan local de egalitate de gen”, explică Inculeț.

O altă activitate care a avut succes în trecut este teatrul social. Cu câțiva ani urmă „Ghiocel de Cărbuna” a fost implicată în organizarea unui teatru social pe teme istorice, la care au participat copii din localitate. Apoi a urmat un teatru despre exodul populației. „Sincer am rămas șocată de rezultatul acestora. A fost un impact super frumos”.

Și acum asociația va folosi același instrument, implicând femei din satele raionului, inclusiv refugiate. Asociația speră să obțină un grant pentru asta.

Egalitate de gen pentru tineri

Victor Pletosu este specialist principal în domeniul politicilor de tineret din raionul Ialoveni. Povestește că anul acesta componenta egalității de gen va exista și în cadrul concursului de granturi pentru tineri, desfășurat în Ialoveni. „Până acum, la selectarea proiectelor câștigătoare, nu am pus accent pe asigurarea egalității de gen. Băieții cereau de obicei suport pentru un concurs sportiv, iar fetele pentru activități culturale”, explică Victor Pletosu.

În 2023 vor fi organizate trei runde de granturi, dar și concursul ideilor și planurilor de afaceri pentru tineri și tinere. În cadrul acestora câștigătorilor li se oferă până la 15 mii lei pentru proiecte mici de dezvoltare comunitară în localităților lor. În total pentru cele trei runde de granturi vor fi alocate aproximativ 600 mii de lei.

Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.