Ministerul Apărării anunță pe 22 martie că planifică desfășurarea exercițiilor cu rezerviștii Forțelor Armate, așa cum au avut loc și în anii precedenți. Totuși, în contextul războiului, subiectul Armatei Naționale a reapărut strident în spațiul public. De la regrete că am investit puțin în apărare în anii de independență, până la îngrijorări legate de donații de echipament, Armata a devenit una dintre cele mai atractive ținte pentru dezbateri și știri false. Iar cea mai acută întrebare: dacă ne vom putea apăra în fața unui atac rusesc, rămâne suspendată în aer.
Am discutat cu experți militari și am făcut o retrospectivă a exercițiilor, pentru o radiografie a Armatei Republicii Moldova în ultimii 30 de ani.
Câți militari avem și la ce exerciții participă
Potrivit ministerului Apărării, Armata Națională are 6500 de militari în termen și pe contract și 2 mii de angajați civili. Soldații iau parte la antrenamente internaționale în diferite state. Anul trecut, soldații au participat la 14 exerciții peste hotare. Au fost instruiți în Germania, România și Georgia. Totodată, în 2022, trei exerciții internaționale s-au desfășurat în țara noastră, la care s-au înscris și militari din România, SUA, Regatul Unit.
„Din cauza războiului din Ucraina, anul trecut au fost organizate mai puține exerciții. Dar în general, accentul, la momentul actual, este pus pe organizarea cât mai multor exerciții internaționale, pentru a atinge operabilitatea și a spori măsurile de încredere între parteneri”, declară Valeriu Mija, Secretar de Stat în domeniul politicii de apărare, planificării apărării naționale și interoperabilității militare a Armatei Naționale.
Republica Moldova participă în misiuni internaționale de menținere a păcii din anul 2003. În prezent, 87 militari sunt antrenați în astfel de misiuni în Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Kosovo și Liban. Până în prezent, Republica Moldova a detașat în misiuni și operații internaționale de menținere a păcii aproximativ o mie de ofițeri, sergenți și soldați ai Armatei Naționale.
Exerciții multifuncționale cu scandal
În anul 2017, președintele de atunci, Igor Dodon, s-a opus cu vehemență ca un grup de 57 de militari din țara noastră să participe la exercițiul multinațional „Rapid Trident”, desfășurat de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord în Ucraina. După ce Igor Dodon a respins această inițiativă, Guvernul condus de Pavel Filip a adoptat o hotărâre care le permitea militarilor să meargă în Ucraina. Ulterior, șeful statului a suspendat decizia Guvernului. Cu toate acestea, dispoziția emisă de Dodon a fost ignorată de conducerea Armatei Naționale, iar militarii au mers în cele din urmă în Ucraina.
Scandalul a ajuns până la urechile senatorilor americani. John McCain, președintele Comisiei pentru serviciile armate din Senatul american, a declarat atunci că este dezamăgit de faptul „că președintele Moldovei blochează participarea militarilor la exerciții militare sub egida NATO”.
Marin Butuc, Directorul Școlii Doctorale „Științe militare și securitate națională” declară că exercițiul din 2017 a fost planificat cu câțiva ani înainte și făcea parte dintr-un proces de cooperare mult mai amplu.
„Interesul personajului politic a fost de a deplasa subiectul profesionalizării de rutină a instituției militare într-un context al manipulărilor. A fost o pregătire de rutină, nimic neordinar, bazată pe cooperări, pe acte, tratate semnate și valorificate din anii 90 și până în 2017. Ceea ce desigur nu a fost în beneficiul instituției pentru că a apărut o gravă carență de comunicare instituțională în ochii opiniei mondiale și acest lucru, la acea perioadă, a fost o particularitate mai puțin onorabilă, referențială Armatei, dar și statului per ansamblu”, susține Marin Butuc.
Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Valeriu Mija, susține că astfel de exerciții nu contravin principiilor de neutralitate ale țării noastre.
„Sunt niște exerciții tradiționale și noi ne ghidăm inclusiv și de aspectele constituționale de neutralitate. Personal cred că noi nu încălcăm nicio prevedere constituțională a neutralității. Din contra, noi vedem în aceste exerciții o modalitate de îmbunătățire a profesionalismului și a parteneriatelor între țara noastră și restul comunităților internaționale”, spune Valeriu Mija.
Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, susține că „după Vladimir Voronin, Igor Dodon este al doilea președinte care a adus cele mai multe prejudicii Armatei Naționale și capacității de apărare a Republicii Moldova. După părerea mea, aceasta se echivalează cu trădarea. El a interzis toate plecările și activitățile comune cu armatele europene, ucraineană. Și în toamna lui 2017, ambasada SUA a trimis o scrisoare la Guvern prin care informa că se întrerupe orice sprijin acordat Armatei Naționale, orice finanțare a proiectelor care erau în curs de derulare”, subliniază Șalaru.
Reforme stagnate
Autoritățile susțin că reformele de modernizare a sectorului de apărare și securitate au început în 1998 și au continuat în 2006 și 2014. De fiecare dată, procesul nu a fost dus până la capăt.
„Intenția și concepția au fost corecte, dar resursele financiare nu au fost suficiente. Din punct de vedere tehnic, Armata este ușor de reformat, dar din punct de vedere financiar, este mai scump. Tehnica și echipamentele sunt net superior mai scumpe”, afirmă Valeriu Mija, Secretarul de Stat al Ministerului Apărării.
Citește și: 5 țări neutre, dar cu armate consolidate. Ce înseamnă neutralitatea pentru Moldova?
Marin Butuc declară că instituția militară a fost trecută cu vederea și chiar exclusă din lista priorităților de stat. El consideră că a existat constant o nepăsare politică față de interesele de modernizare, instruire și perfecționare a sistemului de apărare.
„Două tendințe evidente se băteau cap în cap: nepăsarea politicului, dar interesul instituției de perfecționare. Orice interes de modernizare al unei instituții militare trebuie să dispună de o susținere politică pe măsură”, mai adaugă Marin Butuc.
Armament sovietic
Armata Națională are în dotare echipament și utilaj sovietic, moștenit din perioada URSS. Experții susțin că la acest capitol stăm mai prost decât în anii 90. Dacă cu 30 de ani în urmă, tehnica pe care o aveam rămasă din Uniunea Sovietică avea 20-25 ani, acum are 40-60 de ani.
„Republica Moldova nu este dotată cu echipament modern occidental, nu s-a produs interoperabilitatea cu armatele membre NATO. Noi avem tehnică militară sovietică, armament sovietic, muniție sovietică, artilerie sovietică și toate ajutoarele pe care le-am primit de la țările membre NATO nu au fost arme letale, nu au fost armament”, susține fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru.
Republica Moldova a semnat Tratatul Forțelor Convenționale în Europa, adoptat în 1999 la Istanbul. Potrivit lui Valeriu Mija, conform acestui document, noi avem dreptul să avem până la 210 tancuri, 210 mașini blindate și până la 180 sisteme de artilerie. Plus, putem să avem în dotare până la 50 de avioane și 50 de elicoptere de luptă.
„Cifrele exacte nu pot fi divulgate public, deoarece sunt considerate date secrete. În ultimii 10-15 ani, am colaborat cu partenerii și o parte din echipament a fost modernizată, dar se referă mai mult la echipament ușor, de tip armament, cum ar fi platformele de mișcare, mașinile blindate”, susține Valeriu Mija, Secretarul de Stat în domeniul politicii de apărare, planificării apărării naționale și interoperabilității militare a Armatei Naționale.
Utilizarea echipamentelor vechi poate fi riscantă pentru militari. „Operarea cu aceste echipamente implică anumite riscuri pentru securitatea soldaților. Sunt greu de reparat și foarte costisitoare la întreținere”, susține Marin Butuc, Directorul Școlii Doctorale „Științe militare și securitate națională”.
Armata își propune ca în următorii zece ani să modernizeze tot echipamentul și armamentul pe care-l are în dotare.
„Ne propunem să fie unul de producție nouă, ușor, mobil și cost-eficient pentru o Armată cum are Republica Moldova. Procesul de modernizare a început în 2020 și este coordonat prealabil cu Parlamentul și aprobat prin decretul președintelui”, mai adaugă Valeriu Mija.
Marin Butuc, Directorul Școlii Doctorale „Științe militare și securitate națională” declară că modernizarea forțelor armate nu presupune majorarea plafonului de personal sau al tehnicii și armamentelor letale. „Vorbim de o elementară și simplă modernizare în ceea ce privește înlocuirea vechiului cu nou, a depășitului cu modernul. Sunt niște tendințe care reprezintă o fază de început a unui proces foarte complex și foarte amplu pe care Armata Națională trebuie să-l realizeze neapărat”, susține Butuc.
Poate Armata Națională să ne asigure securitatea?
Reprezentanții Ministerului Apărării spun că Armata Națională poate să ne asigure securitatea.
„Noi nu avem dubii că Armata Națională este capabilă și pentru aceasta noi și facem antrenamente și participăm la diferite exerciții. Diferența dintre Armata Națională și alte structuri ale sectorului de securitate este că noi ne pregătim către anumite situații care potențial se pot întâmpla”, declară Valeriu Mija.
„Instituția își are deplin asumată misiunea de apărare a suveranității și integrității Republicii Moldova. Este o misiune conștientizată și asumată. Instituția e responsabilă de această misiune, în primul rând”, susține Marin Butuc.
Experții sunt însă de altă părere. Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, spune că Armata ar putea riposta unui eventual dușman, dar nu ar putea ține piept unui inamic cum este Federația Rusă.
„De aceea, am insistat că noi trebuie să dezvoltăm o cooperare foarte aprofundată inițial, iar ulterior să optăm pentru a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice. Fiindcă, o țară mică, cu economie slabă, cu o societate dezbinată, așa cum este țara noastră, cu instituții slabe, cu un nivel de corupție înalt, nu poate să-și asigure securitatea nici într-un fel de una singură. Nu are nici capacitate instituțională, nici capacitate financiară”, susține Vitalie Marinuța.
Unul din cele mai mici bugete pentru Armată
În acest an, din cauza războiului din Ucraina, Guvernul a majorat bugetul de la Apărare cu aproximativ 70%, comparativ cu 2022. În prezent, suma este de aproximativ 1,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 0,55% din Produsul Intern Brut al țării. Până în 2023, Armatei îi revenea 0,33 din PIB.
„Avem progrese, avem cea mai bună susținere din istoria Republicii Moldova. Evident că ar fi bine să fie alocate mai multe resurse, dar noi cu înțelepciune privim la toată situația cauzată de criza energetică și de cea economică”, afirmă Valeriu Mija.
Marin Butuc, Directorul Școlii Doctorale „Științe militare și securitate națională” susține că Armata Națională deține unul dintre cele mai mici bugete din lume. „Timp de aproximativ 15 ani, Armatei Naționale i-a fost alocat un buget care varia între 0,38%-0,40% din PIB, unul dintre cele mai mici bugete militare din lume. Acest lucru a fost doar în detrimentul instituției de apărare. În viziunea experților militari, tendința actuală de suplimentare este salutabilă, binevenită, dar prea puțin suficientă pentru întregul spectru de necesități a instituției de apărare. Tendințele armatelor este de a-și asigura un buget de 2%”, susține Butuc.
În 2021, România a cheltuit 2,04% din PIB pe Armată, sau aproape 5 miliarde de euro. Potrivit clasamentului celor mai puternice armate din lume „Global firepower” pentru anul 2023, Republica Moldova ocupă locul 143 din cele 145 de țări ale lumii analizate, între Somalia și Benin.
