Incidentul din Polonia, unde două persoane au murit după ce a căzut o rachetă de fabricație rusească, a stârnit discuții despre activarea articolului 5 al tratatului NATO. Acesta prevede apărarea colectivă a fiecăruia dintre membrii alianței. Ex-ministrul Apărării Vitalie Marinuța susține că activarea acestui articol este puțin probabilă și că partenerii strategici nu vor merge la o escaladare. Totuși, Marinuța spune că în această situație țara noastră ar trebui să facă pași concreți pentru construirea alianțelor cu partenerii noștri strategici. „Noi acum plătim pentru 30 de ani de așa numita neutralitate falsă. Pentru că o țară neutră trebuie să aibă capacități destul de mari de apărare, capacitatea de a se proteja de unul singur”, spune Marinuța.
În acest context, am analizat starea de neutralitate a Republicii Moldova și am tras cu ochiul la alte cinci state care au statut de neutralitate, dar care au investit serios în forțele armate ale țărilor sale.
Moldova: nici statut de neutralitate recunoscut, nici armată puternică
În 1994 Parlamentul de la Chișinău a adoptat Constituția, care prevedea că „Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă”, și că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”.
- Cheltuielile militare ale Republicii Moldova sunt de 40-47 milioane de dolari
- În clasamentul global al puterii militare, Global Firepower, Moldova ocupă locul 94 din 142 de țări.
Deși consfințit în Constituție, statutul de neutralitate permanentă al RM nici până în ziua de astăzi nu a fost recunoscut oficial de niciun un subiect de drept internațional, fie de un stat suveran sau o organizație din care facem parte noi. Recunoașterea acestui statut ar asigura garantarea internațională a acestuia. De ce s-a întâmplat așa? Nicolae Osmochescu, doctor în drept, profesor universitar, precizează că Republica Moldova a dus o activitate nesatisfăcătoare insuficientă pe politca pe arena internațională pentru a demonstra că vrea să devină un stat cu neutralitate permanentă, Totodată, potrivit lui, Moldova nu întrunește toate criteriile care obligă recunoașterea statutului de neutralitate. Potrivit lui, unul din criterii este că statul se obligă să nu permită dislocarea trupelor militare străine pe teritoriul țării sale. „Întrunim acest criteriu astăzi? L-am întrunit noi în perioada de 32 de ani de la declarația independenței RM? Nu. Deci noi nu asigurăm, nu respectăm unul din primele principii ale statutului de neutralitate”, menționează Osmochescu.
Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării al R. Moldova, susține că în R. Moldova nu a fost acordat de niciun guvern o atenție sporită pentru domeniul de apărare. „Unu, pentru că suntem situați într-o zonă geografică care era liniștită. Doi, am moștenit de la fosta URSS destul armament, tehnică, care a fost folosit pe parcursul timpului. Anii s-au dus, iar bani suplimentari nu s-au alocat. Și am ajuns acolo unde suntem.
Tehnica și armamentul sunt învechite, dar pentru procurarea a ceva nou sunt necesari bani mulți”, menționa oficialul.
La începutul anului Armata Națională numără 6500 de militari în termen și pe contract și circa 2 mii de angajați civili.
Citește și: De ce declararea No-Fly Zone de către NATO în Ucraina ar putea extinde războiul. Explicăm
La mijlocul anului, Uniunea Europeană anunțat că va aloca 40 de milioane de euro pentru modernizarea armatei Republicii Moldova. Banii vor fi utilizaţi pentru dezvoltarea sistemului de apărare a atacurilor cibernetice, cumpărarea de drone şi de echipament militar nonletal.
Finlanda
Neutralitatea Finlandei a fost recunoscută atât de Vest, cât și de Est la începutul anilor 1960, când țara a început să practice ceea ce a devenit oficial denumită „o politică activă și pașnică de neutralitate”. La începutul lunii mai, pe fondul preocupărilor de securitate legate de invazia Rusiei în Ucraina, Finlanda a depus cerere oficială de aderare la NATO. Cererea de aderare trebuie aprobată de toți cei 30 de membri NATO.
- Bugetul de apărare al Finlandei pentru 2022 este de aproximativ 5,8 miliarde euro. Proiectul de buget pentru 2023 este de 6,1 miliarde euro.
- În clasamentul global al puterii militare, Global Firepower, Finlanda ocupă locul 53 din 142 posibile
Din punct de vedere al strategiei militare, Finlanda are un dezavantaj – un teritoriul mare, dar o populație redusă. Țara are aproximativ aceeași suprafață ca și cea Germaniei, dar populația Germaniei este de 83 de milioane, iar cea din Finlanda este de 5,5 milioane. În același timp, Finlanda are 1.340 km de graniță terestră cu Rusia. De aceea, spre deosebire de alte state europene, Finlanda a fost specială prin faptul că nu și-a reorientat cheltuielile de apărare spre alte domenii și a menținut înrolarea obligatorie.
În timp de pace, puterea armatei finlandeze este de aproximativ 25 de mii de oameni, dintre care aproximativ 22.000 sunt soldați în serviciu activ. Celor care au făcut serviciul militar li se cer apoi să se întoarcă periodic pentru antrenamente suplimentare și exerciții militare. Astfel, în timp de război, armata poate disloca rapid încă 280.000 de soldați rezerviști.
Citește și: Cum s-ar apăra Finlanda în cazul unui atac din partea „celui mai probabil” inamic din Est
Suedia
Principiul „neparticipării la blocuri în timp de pace pentru a menține neutralitatea în timp de război” a fost proclamat încă de regele suedez Karl XIV Johan în Declarația de neutralitate din 1834. La începutul lunii mai, Suedia a depus cerere oficială de aderare la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Cererea de aderare trebuie aprobată de toți cei 30 de membri NATO.
- Bugetul de apărare al Suediei se ridică la 8,4 miliarde de dolari în 2022.
- În clasamentul global al puterii militare, Global Firepower, Suedia ocupă locul 25 din 142.
În 2010, Ministerul suedez al Apărării a decis să renunțe la recrutarea în armată și să treacă complet la un sistemul contractual în rândurile forțelor armate. În anul 2016 însă autoritățile au constatat că forțele armate duceau lipsă de 7,5 mii de militari – mai mult decât efectivul anual de cinci mii de recruți. Drept urmare, în 2018 Suedia a reintrodus serviciul militar obligatoriu. În prezent, armata sa activă rămâne numără 14.600 de soldați și cu o forță de rezervă de 10.000 de militari, spre deosebire de cei 200.000 rezerviștii în timpul Războiului Rece.
Cu toate acestea, Suedia menține o forță militară avansată, susținută de o industrie consolidată și sofisticată de apărare și de serviciile sale excepționale de informații, care au o lungă istorie de cooperare cu Statele Unite.
Elveția
Neutralitatea permanentă a Elveției a fost proclamată la Congresul de la Viena în 1815. Statutul neutru al Elveției primește recunoaștere juridică internațională.
- Cheltuielile militare elvețiene preconizate la 5,6 miliarde de franci elvețieni (5,7 miliarde de dolari) urmează să crească la aproximativ 7 miliarde de franci.
- În clasamentul global al puterii militare, Global Firepower, Elveția ocupă locul 32 din 142.
„Elveția nu are armată, toată Elveția este armată” este fraza pe care cel mai des o auzi atunci când se vorbește despre forțele armate ale Elveției. Confederația Elvețiană niciodată nu a anulat obligativitatea serviciului în forțele armate, acesta fiind obligatoriu pentru toți tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 21 de an. Durata acestuia este de obicei de 260 de zile,dar poate fi mai mare în funcție Recruții eligibili sunt instruiți în așa-numitele „școli de recrutare” (Rekrutenschule). La sfârșitul școlii, recruții sunt trimiși acasă, dar sunt chemați anual pentru cursuri de perfecționare. Un fapt interesant: la plecarea de acasă, recruții își iau uniformele și armele de serviciu cu ei. Astfel, autoritățile Confederației încearcă să asigure o mobilizare sporită în caz de nevoie. În Elveția, peste 2,5 milioane de arme se află în prezent în mâini private.
Austria
În 1955 Parlamentul austriac a adoptat Constituția, care prevedea neutralitatea țării – neparticiparea Austriei la alianțe militare și interzicerea creării de baze militare străine pe teritoriul său.
- Cheltuielile militare ale Austriei 3,4-3,6 miliarde dolari.
- În clasamentul global al puterii militare, Global Firepower, Austria ocupă locul 59 din 142.
În ianuarie 2013 în Austria a avut loc un referendum cu privire la necesitatea menținerii/anulării obligativității serviciului militar. Plebiscitul a arătat că 60% dintre cetățeni sunt pentru menținerea serviciului militar. Numărul forțelor armate ale Republicii Austria astăzi este ceva mai mult de 50 de mii de oameni, inclusiv 12 mii de recruți anual. Totuși precizăm că resurse de mobilizare includ aproximativ 1.550.000 de rezerviști.
Politica la nivel de stat în domeniul militar în ultimele două decenii a fost îndreptată spre diminuarea bugetului alocat armatei, dar acest sector este unul destul de solid.
Malta
În 1981, guvernul Maltei a aprobat o declarație în care se afirma că „țara este un stat neutru și refuză să participe la blocurile militare”.
- Cheltuielile militare din Malta sunt de așteptat să atingă 60,15 milioane USD.
- Malta nu este inclusă în clasamentul global al puterii militare, Global Firepower.
Forțele armate ale Maltei sunt printre cele mai mici din lume. Potrivit presei oficiale, numărul total de personal al forțelor armate este de aproximativ 2.000 de persoane. Însă în caz de criză, resursele de mobilizare vor ajung la 40.000 de persoane. Țara a început să-și construiască propriile forțe armate din 1979 când acordul anglo-maltez privind utilizarea bazei militare din Malta de către Marea Britanie și NATO a expirat și nu a fost prelungit.
