Majoritatea presei independente activează în bună parte din granturi externe. Presa afiliată politic sau structurile cu interese în business nu au o independență editorială. Cea mai mare parte a instituțiilor de presă dau prioritate agendei politice și nu celei publice. Iar fenomenul „copy-paste” capătă tot mai mult teren. Acestea sunt câteva observații pe care le-au făcut experții în cadrul Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) în anul 2022.
Cu toate acestea, valoarea indicelui a crescut cu aproape cinci puncte față de anul trecut, mișcând situația presei de la una „gravă” la „este marcată de probleme grave”. Dar progresul înregistrat nu poate fi calificat drept tendință stabilă, spun experții. Și asta pentru că suntem abia la mijlocul clasamentului și avem mult de lucru pentru a ajunge la o situație mai bună.
În continuare îți povestim despre observațiile și concluziile experților cu privire la situația actuală a presei din Moldova.
1. Contextul legislativ
Potrivit experților, la nivel național, cadrul juridic de reglementare a presei a fost completat. Dar asta nu este suficient pentru domeniile ce vizează accesul la informațiile de interes public, prevenirea și contracararea practicilor anticoncurențiale, precum și combaterea dezinformării.
La nivel regional se bate alarma. În Găgăuzia, legile ce reglementează activitatea presei sunt depășite de noile realități, sunt contrare normelor naționale și standardelor convenționale. Iar în regiunea transnistreană nu există nici măcar așa-zise legi care să reglementeze libertatea de exprimare sau să protejeze drepturile jurnaliștilor.
2. Mediul economic
Majoritatea presei independente activează din granturi externe, chiar dacă încearcă să-și diversifice sursele de finanțare, se arată în documentul ISPM. Granturile externe au constituit cel puțin jumătate din bugetele redacționale anuale.
Asta în timp ce presa finanțată politic nu are parte de o independență editorială. În aceeași situație se află și presa finanțară de stat, în special cea din Găgăuzia și regiunea transnistreană, dar și structurile cu interese în business.
Experții vin și cu un sfat pentru managerii media: independența editorială ar câștiga mai mult teren și mai rapid, dacă ar înțelege că sponsorizarea sau publicitatea comercială este o monedă de schimb. Mass-media poate oferi acces la audiență, iar reclama poate ajunge la mai mulți oameni. „Este un motiv bun ca între furnizori de publicitate să apară o relație de piață ca între doi parteneri economici egali”, se arată în document.
3. Mediul profesional
Experții susțin că se atestă o neconcordanță între ceea ce studiază viitorii jurnaliști în instituțiile de învățământ și cererea reală a pieței muncii jurnalistice. Potrivit lor, sistemul de învățământ nu se adaptează suficient la cerințele zilnice dictate de tehnologiile informaționale. În așa mod, instituțiile care formează jurnaliștii rămân a fi „veriga slabă” în lanțul procesului de profesionalizare.
Situația presei se agravează și pentru că interesul față de facultățile de jurnalism scade drastic în ultimii ani. Iar cei care totuși ajung la aceste facultăți, într-un număr tot mai mic, se angajează în presă și rămân să profeseze. Studenții preferă domenii mai plătite, precum IT, relații publice sau pleacă din țară.
În consecință, există o luptă acerbă pentru specialiștii buni și asta cauzează o mare fluctuație de cadre. Jurnaliștii buni aleg instituții capabile să le achite salarii mai bune. Totuși, în ultima vreme însă, observă experții, cu greu se găsesc și jurnaliștii buni cu o remunerare bună. Asta, pentru că, jurnaliștii buni abandonează la rândul lor profesia. „Acesta este un semnal alarmant pentru domeniu”, constată experții.
4. Calitatea jurnalismului
Calitatea jurnalismului este afectată și pentru că cele mai multe instituții de presă dau prioritate agendei politice și nu celei publice. Iar fenomenul „copy-paste” este în continuă crește.
În concluzie despre calitatea jurnalismului din Moldova, experții au constatat o lipsă a unui echilibru relativ al tuturor tipurilor de presă. Iar repartizarea geografică neuniformă a acestora, diversitatea redusă a produselor media, preluarea masivă a conținutului străin și alterarea conținuturilor cu mesaje partinice menține pluralismul mediatic extern și intern în stare de stagnare.
Despre ISPM
Metodologia Indicele pentru Situația Presei din Moldova este un instrument prin care se stabilește un diagnostic pentru presă în ansamblu. Acesta stabilește cinci stări:
- 60-50 – situația mass-mediei este bună
- 49-39 – situația mass-mediei este relativ bună
- 38-28 – situația mass-mediei este marcată de probleme grave
- 27-17 – situația mass-mediei este gravă
- 16 – 0 – situația mass-mediei este extrem de gravă
În anul 2022, indicele a ajuns la 28,86 de puncte. Anul 2021 a obținut 23,9 de puncte. „Dar progresul înregistrat nu poate fi calificat drept tendință stabilă”, spune autorul documentului, expertul media Ion Bunduchi. Pentru că abia suntem la jumătate de drum până să avem „o situație bună”.
