Procurorii anticorupție au transmis spre examinare în instanța de judecată cauza penală în privința unui avocat, care ar fi estorcat de la o femeie mijloace bănești în sumă de 6000 euro.

Temei pentru începerea urmăririi penale a servit plângerea unei cetățene, privind acțiunile ilegale ale unui avocat care pretindea de la aceasta 6 000 de euro în scopul influențării judecătorilor din Judecătoria Cahul pentru a emite o decizie favorabilă în privința fostului concubin al acesteia, reținut pentru viol.

Din materialele cauzei penale rezultă că, avocatul și-a recunoscut integral vina în săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Dacă acesta va fi găsit vinovat de către instanță, riscă o pedeapsă cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 u.c. sau închisoare de până la 5 ani.

Procuratura Anticorupție a anunțat astăzi că a transmis în judecată cauza penală privind legalitatea desfășurării licitațiilor de procurare a carnetelor de pașapoarte cu cip integrat, în care este învinuit președintele grupului de lucru inter-ministerial pentru petrecerea licitațiilor respective.

Factorul de decizie este învinuit că, prin admiterea mai multor ilegalități în desfășurarea licitațiilor pentru procurarea carnetelor de pașapoarte cu cip integrat, a favorizat o companie, deși nici un agent economic participant nu corespundea cerințelor tehnice, ce a propus o ofertă cu 1.566.920 euro mai dezavantajoasă comparativ cu ofertele altor agenți economici, aceasta fiind desemnată câștigătoare a licitației.

Prin acțiunile sale intenționate, în participație cu alte persoane, demnitarul a prejudiciat bugetul ÎS „CRIS „Registru” (actualul succesor Agenția Servicii Publice) cu 1.566.920 euro, care potrivit cursului valutar oficial la data semnării contractului valorau 27.354.975,976 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari și reprezintă urmări grave.

Precizăm că, învinuitul se află în arest preventiv, iar dacă instanța îl va găsi vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(3) lit.d) din Codul penal (excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu), acesta riscă o pedeapsă cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 10 la 15 ani.

După aproape un an de la solicitarea ministrului Justiției din România, Klaus Iohannis a revocat-o pe șefa Direcției Naționale Anticorupție a României. Ce stă la baza revocării și cum s-a ajuns la această etapă, aflați în sinteza de mai jos.

La 23 februarie 2018, Guvernul României i-a solicitat Curții Constituționale să soluționeze conflictul juridic dintre ministrul Justiției, alături de Guvern, și Președintele României. Este vorba despre refuzul lui Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, procurora-șefă DNA.

Totuși, acțiuni în această direcție au început încă din noiembrie anul trecut. Atunci, o comisie parlamentară de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009 i-a cerut ministrului Justiției, Tudorel Toader să ia măsuri împotriva șefei DNA. Aceasta era susținută de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE). Șefa DNA era acuzată că și-ar fi încălcat jurământul și ar fi ignorat decizia Curții Constituționale prin care era invitată să participe la ședințele comisiei.

Investigați pentru corupție, voiau să scape de pedeapsă prin modificarea legilor

La începutul lunii februarie 2018, deputați PSDE și ALDE au încercat să modifice sistemul judiciar, care ar fi dus la blocarea activității DNA. O parte dintre deputații care veniseră cu intițiativa legislativă erau investigați pentru corupție, evaziune fiscală și folosire frauduloasă a fondurilor europene. Printre aceștia se numără și Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat. Cu această ocazie, pe 3 februarie, sute de mii de români au ieșit în stradă să protesteze împotriva modificărilor de lege și împotriva deciziei ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a declanșa procedura de revocare a șefei DNA.

Mai mult, chiar și fostul președinte al României, Traian Băsescu, i-a cerut demisia pentru că fiica președintelui, Ioana Băsescu, a fost urmărită penal. Asta chiar dacă tot el, cu mai mult de un an în urmă, declara că Laura Codruța Kovesi ar fi o variantă competitivă pentru Klaus Iohannis, la alegerile prezidențiale din anul 2019, afirmând că nici un partid politic nu are un candidat care ar putea câștiga cursa pentru Cotroceni.

Cu privire la cele întâmplate, procurora-șefă a menționat că românii au asistat la un festival disperat al inculpaților.

Pe 23 februarie anul acesta, ministrul Justiției a anunțat declanșarea procedurilor de revocare a Laurei Codruța Kovesi, prezentând un raport de 36 de pagini cu 20 de puncte care prezintă 20 de „categorii de acte și fapte” din perioada februarie 2017 – februarie 2018, împotriva Kovesi.

Bilanțul activității DNA în 2016:

Peste 1.250 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, dintre care: peste 100 de primari și șefi de consilii județene, 1 șef de Guvern în funcție (Victor Ponta), 5 miniștri, 16 deputați și 5 senatori.

Peste câteva zile, mii de cetățeni au ieșit în stradă și au cerut demisia ministrului Justiției. Totuși, revocarea nu a avut loc pentru că cererea de revocare a șefei DNA a fost respinsă de Consiliul Suprem al Magistraturii.

Revocată pentru că nu s-a prezentat la ședințele unei comisii parlamentare

Pe 30 mai a.c., Curtea Constituțională îl obligă pe președintele Klaus Iohannis să o revoce din fruntea DNA pe Laura Codruța Kovesi. În aceeași zi, oamenii au ieșit iarăși la proteste.

Pe 6 iunie, Kovesi este acuzată de abateri disciplinare de către Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că a refuzat să se prezinte la Comisia parlamentară de anchetă pe tema alegerilor prezidențiale din 2009. Instituția amână decizia.

Peste o lună, sute de susținători ai PSD au protestat în fața Palatului Cotroceni și i-au cerut președintelui să respecte decizia Curții Constituționale și să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA.

Pe 6 iulie, Kovesi declara că nu intenționează să-și prezinte demisia, în condițiile în care majoritatea PSD-ALDE așteaptă un decret de revocare a sa din funcție, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Peste trei zile, pe 6 iulie, președintele Klaus Iohannis semnează decretul de demitere. În aceeași zi, a fost numită noua procuroră-șefă a DNA – Ana Jurma. Anterioar, aceasta a fost şefă a Serviciului de cooperare internațională și programe din Direcția Națională Anticorupție. Ea a fost consiliera Laurei Codruța Kovesi.

„Un mesaj pentru cetățenii români: corupția poate fi învinsă, nu abandonați”, a spus Kovesi în conferința de presă pe care o organizase imediat după ce a fost demisă.

Bilanțul activității DNA în 2017:

3.800 de dosare soluționate, 159.5 mil. euro confiscaţi, 713 condamnări, 1000 inculpați trimiși în judecată. 1/3 dintre acești inculpați au avut funcții de conducere, demnități publice, funcții importante: printre ei se numără 3 miniștri, 5 deputați, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost președinte al Camerei Deputaților, 1 secretar de minister.

Laura Codruța Kovesi a fost procuroră generală a României în perioada 2006-2012, iar din 2013 se afla la conducerea DNA, mandatul său urmând să se încheie în anul 2019.