Pianista Ecaterina Baranov ne-a dus faima în lume, cucerind mii de francezi pasionaţi de muzica clasică. Dorul de casă o face să revină în Moldova, după zece ani petrecuți în Franța, pentru a lansa un proiect muzical. Alături de o echipă de muzicieni europeni, a înființat proiectul ARC muzical – istoric, care pune în valoare patrimoniul muzical clasic și folcloric din Moldova.

Pianista a înregistrat un discul muzical cu partiturile compozitorilor basarabeni care au emigrat în Germania, Israel, Canada sau SUA. Printre aceștia sunt și Arcadie Luxemburg, David Fedov, Gheorghe Neaga, Vasile Zagorschi, Solomon Lobel, Max Fishmab, Ștefan Neaga, Alexei Stârcea, Gheorghe Mustea și Vladimir Beleaev. Ecaterina a organizat șapte concerte de muzică clasică semnată de compozitori autohtoni. Turul a început în satul Palanca, r. Călărași, și s-a încheiat la Chișinău.

Mai multe detalii despre desfășurarea concertelor din timpul turneului și despre provocările pe care le-au avut artiștii, ne povestește Ecaterina Baranov, autoarea proiectului:

Ecaterina, de cât timp studiați pianul?

– Toată viața am studiat și continui să studiez pianul. Cred că toți care fac muzică s-au gândit la un moment dat să facă și altceva, dar sunt doar niște momente de cumpănă și momentul în care ele trec și găsești alte activități legate de pian, te satisfac și ești mulțumit de ceea ce faci. Să studiez pianul nu a fost un scop, așa a fost soarta mea, așa a vrut Dumnezeu. Am avut o profesoară care a insistat dat să fac pianul profesionist. Atunci, cred că eram prea tânără să aleg conștient ce să fac. Respectiv, am acceptat și asta a fost să fie mereu.

– Ce v-a motivat să te întorci în țară și să înființezi proiectul ARC muzical – istoric?

– Proiectul nostru unește Republica Moldova cu trecutul. Mai mult, în diverse țări este interpretată muzica noastră, doar în acest context poate exista proiectul. Fiind în Moldova, nu am avut această posibilitate, era mult mai dificil. Muzicienii europeni cu plăcere au descoperit ceea ce nu ne interesează pe noi. Astfel, am tradus în franceză versurile, am primit acordul de interpretare din partea compozitorilor care mai sunt în viață și am creat o bibliotecă muzicală online pe un site gratuit.

– CD-ul lansat în cadrul proiectului este întitulat „Lelița Franța joacă sârba moldovenească”. De unde vine această denumire?

– Am vrut inițial să fie un titlu atractiv. Astfel încât am oferit concerte în mediul rural, ne-am gândit că participanților le-ar fi interesant să vină, dacă titlu le va vorbi despre cultura basarabeană și despre patrimoniul nostru cultural.

– În cadrul proiectului ați lansat și un disc muzical cu elemente artizanale. Ce îl face deosebit pe piața muzicală?

– Primul CD ARC muzical-istoric conține piese muzicale compuse de muzicieni autohtoni din toate vremurile. Acestea au fost interpretate de 10 muzicieni de diferite origini, care activează în Franța. Ceea ce facem noi este din pură curiozitate, bunăvoință și străduință, chiar și insistență personală. Pentru ca să publici un disc este nevoie de un mic capital, noi nu am avut nicio finanțare. De aceea am solicitat ajutorul artiștilor plastici Cristina Elinesco, Eugen Gorean, Valeria Barbas, Anda Ciobanu Brașoveanu. Aceștia au realizat picturi unice pe fiecare copertă de CD. Înregistrarea am făcut-o cu un prieten, inginer de sunet și compozitor, în condiții de casă. Astfel, pe 1 august, alături de colegii din Franţa, am lansat cu succes, la Chişinău, primul disc de muzică al compozitorilor cu origini basarabene.

– Cum se vede muzica clasică moldovenească în Franța și ce părere au avut francezii despre satele vizitate în timpul turneului?

– Francezii sunt și vor fi în continuare cu adevărat interesați de proiectul nostru, pentru că le place muzică noastră clasicistă, cu un limbaj mai puțin experimental.

Cât despre sate – au fost șocați, au avut sentimentele complexe când au văzut Republica Moldova. Cu toate acestea, a fost o călătorie bogată în informații și emoții. E adevărat că ei au fost și impresionați, văzând un popor atât de chinuit.

– Care a fost reacția publicului?

– Diferită. Dar s-a simțit că le-a plăcut muzica noastră. Eu cred că în fiecare sat trebuie de organizat minim câte un concert în fiecare lună. Numai așa lucrurile se vor schimba spre bine și nu vom uita istoria poporului nostru. Merită să luptăm pentru cei cărora le pasă mai puțin de muzica clasică, de patrimoniul țării. Concertele fiind diferit organizate, am reușit să ajungem la sufletul oamenilor, interpretând melodiile noastre basarabene. Nu putem schimba nimic în Moldova atâta timp cât nu le oferim alte posibilități și opțiuni diferite. Trebuie să luptăm, pentru că doar așa se va schimba mentalitatea oamenilor de la noi.

– Vă amintiți o istorie interesantă din timpul turneului?

– O amintire amuzantă, dar și tristă s-a întâmplat într-un sat, când nu puteam să găsesc un pian. Mi-au spus că este într-o școală de muzică, dar într-un sat vecin. Atunci, am trimis câțiva dintre muzicienii noștri să verifice dacă putem găsi un pian. Când am ajuns acolo, am găsit mai multe piane, dar defectate. Unul era fără o pedală internă, altul era prost acordat. A fost foarte stresant, dar la un moment dat, a venit organizatorul și am găsit un pian bun. A fost dificultăți foarte mari, dar programul fiind stabilit am trecut cu bine peste toate momentele de stres și grijă pentru concert și oameni.

– Ce urmează pentru ARC muzica – istoric, după acest turneu?

– Acest turneu a fost cu adevărat dificil, dar sigur avem în plan și alte proiecte pe care le vom realiza în viitor.

– Care credeți că este viitorul muzicii clasice, mai ales că în secolul XXI, tinerii aleg aparențele, ci nu calitatea?

– Cred că cei care vor consuma doar muzica bună vor exista întotdeauna, la fel și cei cărora nu le pasă de ea. Da, este foarte dificil pentru cei care fac muzică clasică, deoarece din punct de vedere financiar este la fel greu. Dar dacă iubești ceea ce faci, oricum vei continua.

– Vă mulțumesc pentru interviu!

Interviul a fost realizat de Daniela Juratu, stagiară Moldova.org