Connect with us
"
"

Publicat

pe

Sistemul electoral mixt, adoptat în iulie 2017, încă reprezintă o enigmă pentru mulți dintre locuitorii Chișinăului. La aproape o lună înainte de alegeri, am încercat să aflăm dacă oamenii cunosc circumscripțiile în care vor vota și cine sunt candidații.

Din sectorul Buiucani al Capitalei fac parte circumscripțiile uninominale nr. 26 și nr. 27. La alegerile parlamentare din 24 februarie aici sunt așteptați 111 802 de alegători. Până acum, câte opt persoane și-au anunțat intenția de a candida pe fiecare dintre cele două teritorii electorale.

Mulți dintre cei cu care am vorbit nu au auzit niciodată de circumscripții și nici despre persoanele care și-au anunțat intenția de a candida pe acestea. Majoritatea spun că, pe 24 februarie, vor merge să voteze în secțiile unde au făcut-o și în anii precedenți.

Alți chișinăuieni afirmă că nu vor participa la alegeri, fiind siguri că votul lor nu va schimba nimic.

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Social

Gherman Pântea, primarul de Chișinău, care a reconstruit oraşul Odessa

Publicat

pe

De către

Unul dintre protagoniştii Unirii Basarabiei cu România la 1918, Gherman Pântea, s-a născut pe 13 mai 1894, în comuna Zăicani, județul Bălţi. A fost primar de Chişinău de trei ori, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost edil al orașului Odessa. Potrivit istoricilor, întreaga viaţă şi activitate ale lui Gherman Pântea se caracterizează „printr-o îmbinare permanentă între mit şi realitate”. Destinul său a inclus în mod curios înrolarea în armata ţaristă în primul război mondial, iar apoi votarea Unirii Basarabiei cu România, numirea în calitate de primar de Odessa de către Ion Antonescu și apoi salvarea de la moarte de către un mareșal sovietic.

S-a născut în familia unui avocat. A urmat şcoala medie din Glodeni şi o şcoală cu profil pedagogic la Cetatea-Albă. O perioadă activează în calitate de profesor. În timpul primului război mondial a fost recrutat în Armata Imperială Rusă, unde a fost decorat cu Ordinul Sfântului Gheorghe. În anul 1916, Gherman Pântea îndeplinea funcţia de translator în statul major al armatei IV, la Roman, pe frontul român.

O nouă etapă în viaţa lui începe odată cu revoluţia rusă din februarie 1917. Se întoarce la Chișinău, unde este unul din inițiatorii Congresului Ostaşilor Moldoveni, la care este ales în calitate de membru al Biroului de organizare al Sfatului Ţării – primul parlament basarabean. Interesant este că pentru aprobarea congresului, Pântea pleacă la Petrograd pentru a se întâlni cu Alexandr Kerenski, şeful guvernului provizoriu rus, dar s-a întâlnit şi cu Vladimir Lenin.(Timpul.md).

La 27 martie 1918 a votat pentru unirea Basarabiei cu România. Din partea judeţului Bălţi a fost ales deputat în Sfatul Ţării. În primul guvern al Basarabiei autonome – Consiliul Directorilor Generali al Basarabiei, ocupă funcţia de Şef al Directoratului Militar.

 La începutul anilor 20 îşi continuă studiile la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. După absolvire a făcut parte din Camera Deputaţilor. 

A deţinut de trei ori funcţia de primar al oraşului Chişinău (1923, 1927–1928 și 1932). Pe perioada mandatului său sunt construite mai multe şcoli, iar în aprilie 1928, la împlinirea a 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România, a fost inaugurat monumentul lui Ştefan cel Mare. Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național Mihai Eminescu remarca la un moment dat că în perioada sovietică se spunea că teatrul a fost construit în anii 1953-54 de doi arhitecți sovietici, ceea ce nu e adevărat. Clădirea Teatrului Național din Chișinău era deja ridicată în anii 30, lucru datorat primarului Pântea, care a reușit să convingă Consiliul municipal să aloce 40 de milioane lei pentru construcția acestuia.

După anexarea Basarabiei (iunie 1940) de către autorităţile sovietice Gherman Pântea se refugiază în România.

 În timpul celui de-al doilea război mondial deţine funcţia de primar al oraşului Odessa (1941-1944). A fost numit primar de mareşalul Ion Antonescu în urma unei întâlniri din gara 

Chişinău. Venise într-un oraş care suferise distrugeri mari în urma unui asediu de câteva luni. Istoricul Iurie Colesnic scrie în culegerea „Basarabia necunoscută” că, timp de trei săptămâni, Pântea a reuşit să pună în funcţiune staţia electrică, să pornească uzinele, să reconstruiască edificiile şi parcurile, reparând inclusiv celebrele scări din Odessa, să redeschidă Universitatea şi Opera. „El a ştiut să jongleze foarte abil între militarii români, militarii germani şi partizanii sovietici, fiind o autoritate civilă care a renăscut Odessa din ruine şi în timp de război i-a dat o viaţă mai înfloritoare decât putea să-şi imagineze acest oraş portuar“, menționează autorul (Adevarul.ro). A alocat fonduri importante pentru populaţia săracă a Odessei, fapt pentru care era foarte apreciat de odessiţi, care îl numeau „naş papaşa”. I-a ajutat pe mulţi, inclusiv pe sora mareşalului sovietic Tolbuhin, Elena Rudenko. Aceasta avea nevoie de o intervenție chirurgicală complicată, pe care medicii timpului refuzau să o facă. Atunci, la insistența lui Pântea, renumitul Pavel Ceasovnikov a fost de acord să facă procedura chirurgicală, salvându-i astfel viaţa Elenei Rudenko (Historia.ro).

Din 1944 Pântea se mută la Bucureşti. A fost arestat şi judecat în repetate rânduri, iar în 1946 dosarul lui a fost clasat, la cererea Comisiei Aliate de Control şi, personal, a preşedintelui acesteia – nimeni altul decât mareşalul sovietic Tolbuhin, care i-a mulţumit astfel fostului primar al Odessei pentru că i-a salvat sora de la moarte.

A decedat în circumstanțe misterioase la 1 februarie 1968 la București. Ieşind dintr-un local de lângă casă, pe care îl frecventa adesea, a căzut brusc pe stradă şi a murit.

Citește mai departe

Publicitate

La Chișinău, ca pe malul mării

Publicat

pe

De către

Pandemia a închis frontierele, ți-a anulat călătoriile și te-a impus să uiți pașaportul în dulap pe un termen nedeterminat. Nu-ți rămâne decât să visezi la plajă, la vacanțe și la toate bunătățile lumii. Închizi ochii și te vezi pe străduțele înguste ale Barcelonei, simți mirosul mării, cotești la stânga, apoi mai treci pe lângă niște statui vii și, în sfârșit, ajungi în renumita piață La Boqueria, această mecca gastronomică. Ochii îți fug în toate părțile, iar mirosurile te copleșesc. Piața Boqueria este locul unde poți să guști direct toate fructele de mare și peștele proaspăt pe care ți-l gătesc bucătarii zâmbitori. 

Deschide ochii. Poți să ajungi în Italia, Spania sau Norvegia și să te răsfeți cu cel mai proaspăt pește, creveți și alte fructe de mare. Și nu trebuie să urci în avion pentru asta. Noul magazin Ocean Fish a amenajat în inima capitalei (str. Miorița 1) un loc spațios, luminos și frumos, unde găsești cele mai bune și proaspete produse de mare și ocean. 

În cel de-al 5-lea magazin Ocean Fish am ajuns dis-de-dimineață, când în spatele geamurilor acoperite cu imagini frumoase din Norvegia, angajații Ocean Fish roiau prin magazin – peste câteva ore urma să aibă loc deschiderea oficială. Două angajate termină să lustruiască încă o dată vitrinele și ușile frigiderelor pline cu tot felul de produse la care te-ai gândit, ai căutat, dar nu ai găsit, sau chiar și cele despre care nici măcar nu ai auzit. Un bărbat urmărește cum pâinea și plăcintele cu brânză și spanac prind crustă în cuptor și împrăștie prin magazin mirosul cald de casă și grija părintească. Pe fundal se aud șoapte și pași grăbiți, în timp ce un tânăr aranjează concetrat peștele proaspăt pe un pat de gheață mărunțită. Mișcările calculate, privirea țintită în timpul acestui ritual parcă te hipnotizează și e un lucru la care poți să te uiți ore în șir. 

Aici, simți că produsele de mare au o importanță aparte, pe care o vei putea descoperi doar când intri în această lume a produselor proaspete, refrigerate din care poți găti tot ce-ți poftește inima. Orezul pentru sushi este pus la fiert. Legumele proaspete sunt tăiate julienne, iar somonul este tăiat în panglici perfecte ca să ți se topească în gură. Au mai rămas doar câteva clipe până ușile noului magazin vor fi deschise pentru toți locuitorii și vizitatorii capitalei. În aer plutește un nor de încordare și suspans. Toți s-au echipat cu mănuși și măști, iar liniștea se așterne. Urmează un sunet de claxon lung și anunțul ușor emoționat al managerului: ușile se deschid. „Suntem gata!”

Magazinul care te aduce mai aproape de mare

Poți să ajungi în Italia, Spania sau Norvegia și să te răsfeți cu cel mai proaspăt pește, creveți și alte fructe de mare. Și nu trebuie să urci în avion pentru asta. Noul magazin Ocean Fish Moldova a amenajat în inima capitalei (str. Miorița 1) un loc spațios, luminos și frumos, unde găsești cele mai bune și proaspete produse de mare și ocean.(P)

Geplaatst door Moldova.org op Zaterdag 6 juni 2020

Ocean Fish este locul care te poate plimba prin Italia fierbinte, cu fructe de mare ușor sărate, completate cu legume coapte, scăldate în ulei de măsline extravirgin. Tot aici poți gusta și bucate spaniole. Crevetele în cuib de cartof îți amintește de mare și orele lungi în care te-ai copt pe plajele nisipoase. Piciorușele de broscuțe, crocante și potrivit condimentate îți organizează și un rendez-vous imaginar prin Franța. 

„Propunem peste 30 specii de pește și fructe de mare refrigerate, adică prinse, răcite cu gheață, pentru a-și menține prospețimea și temperatura și pentru a fi gătite și consumate timp de 14 zile”, povestește Alexandru Mâță, director executiv al companiei Ocean Fish Moldova.  

O bucată roz-oranj de somon mi-a atras privirea și m-a dus cu gândul flămând spre un somon în foietaj cu spanac sote cu smântână și un sos bun, bun de muștar. Îmi mai plimb privirea printre rândurile cu produse și mi se face poftă și de o doradă fină cu sos aioli, după care, mă cucerește un morman de creveți care se răcoresc pe un pat de gheață. Lucrul care face Ocean Fish special, motiv pentru care am ajuns aici, pe lângă sortimentul bogat de pește și sushi delicioase, este că poți alege orice produs proaspăt și bucătarul îl va găti în fața ta, în doar șapte minute. Ți-e poftă de creveți? Un bucătar cu mișcări calculate ia talgerul cu creveți proaspeți, toarnă puțin ulei pe tigaia încinsă și începe magia. Când uleiul începe să sfârâie, toarnă creveții fragezi, îi întoarce pe toate părțile, cu grijă, timp de trei minute. Apoi creveții rumeniți fac o baie de sos picant într-un bol și ajung la tine. Îi poți lua acasă și savura alături de cei dragi. Sau poți să te bucuri de ei în compania unui pahar de vin bun. E ok dacă nu vrei să-i împarți cu nimeni, că e doar clipa ta de răsfăț gastronomic la care ai visat de mai mult timp.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie7 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social12 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social2 zile în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031