Connect with us
"
"

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

Vlogul lui Dodon. Președintele răspunde, iar politologii comentează

Publicat

pe

PE SCURT

 Deja de trei luni, președintele Igor Dodon comunică cu cetățenii Republicii Moldova prin intermediul unui vlog dinstribuit pe Facebook. În cadrul acestuia, Dodon răspunde la o serie de întrebări care i-ar fi puse de alegători. Analiza celor vorbit de șeful statului a fost făcute cu diferite ocazii de presă, iar drept rezultat au fost depistate diferite falsuri și manipulări. 

Moldova.org a contactat câțiva experți în PR politic, dar majoritatea au refuzat să comenteze vlogul lui Dodon ca instrument de comunicare politică. Totuși, politologul Igor Volnițchi a confirmat că emisiunile video ale președintelui sunt „un instrument de promovare a imaginii în an electoral”, iar Aurelia Peru, fostă consilieră a președintelui Nicolae Timofti, a criticat unele gesturi ale președintelui Dodon. În același timp, politologul Ion Tăbârță a catalogat vlogul drept „un instrument de lustruire a imaginii președintelui”.

PE LUNG

Pe 12 martie 1933, președintele american Franklin Roosevelt s-a adresat pentru prima dată prin radio concetățenilor săi încercând să explice strategia pe care a ales-o în mai multe momente pe parcursul mandatului său. În perioada 1933-1944, el a avut 30 de intervenții de acest gen, în care răspundea la întrebările cetățenilor. A vorbit despre deciziile legate de criza politică, economică, șomaj, război. Acestea au intrat în istorie ca „discuții la gura sobei” și sunt considerate un exemplu al primei comunicări directe a unui înalt oficial cu cetățenii. 

Exemplul lui Roosevelt a fost preluat treptat și cu succes în toată lumea. Unele chiar au atins recorduri (precum conferința de presă a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski care a durat 14 ore). Fără a seta recorduri, și Igor Dodon a ales să comunice cu concetățenii săi la „direct”, prin intermediul vlogului întitulat „Președintele răspunde”, unde acesta răspunde la opt întrebări venite din partea cetățenilor.

Despre ce vorbește Igor Dodon

La 29 noiembrie 2019, președintele Igor Dodon a anunțat pe Facebook că inaugurează o serie de filmulețe, unde va răspunde la câte opt întrebări venite din partea cetățenilor. De atunci vlogul președintelui a avut 12 ediții. Filmulețele sunt difuzate pe pagina oficială de Facebook și canalul de Youtube. 

După o analiză a ultimelor cinci emisiuni cu apariția șefului statului, am observat că circa 70 la sută din întrebările abordate în emisiuni țin nemijlocit de chestiuni sociale și economice. Adică, țin de responsabilitatea Guvernului. De altfel, Igor Dodon nu ratează ocazia să laude Guvernul Chicu, despre care vorbește de bine mai în fiecare emisiune și îl descrie drept „небо и земля” (din rus. cerul și pământul) în raport cu Guvernul trecut.

Astfel, potrivit președintelui, cetățenii întreabă despre ajutorul social, taxele locale, starea spitalelor, incompetenta medicilor, pensii și salarii, costul la căldură. La toate întrebările, șeful statului a avut răspuns sau a promis că vine cu soluții. „Negociem cu Banca Mondială ca să realizăm un proiect pentru revenirea la fermele mari”, „Taxa pentru procedura de moștenire va fi redusă”; „Criteriile pentru persoanele care vor beneficia de ajutor social vor fi simplificate”; „Calitatea produselor va fi verificată intens de ANSA”; „Taxele locale ar trebuie excluse și incluse în acciza pentru benzină și motorină”, ș.a.

De asemenea, oamenii s-ar fi interesat de costurile mari la unele produse, de privatizări și Metalferos, de tăierile ilicite din pădure, de Legea miliardului sau locul de aflare a lui Plahotniuc, ș.a. Și aici Dodon a venit cu răspunsuri. În alte emisiuni, Dodon a amenințat cu demiteri, fie pe ministrul Agriculturii Mediului și Dezvoltării Regionale, Ion Perju pentru tăierea ilicită a pădurilor, fie pe directorul „Termoelectrica”, pentru tarifele la energia termică. Și judecătorii au fost îndemnați să facă „justiție corectă”, altfel să scrie cerere și să plece.

Internauți, promisiuni și declarații false

Tipul întrebărilor citite de Dodon în vlogul său au stârnit dubiile mai multor spectatori. Cu această ocazie jurnaliștii de la Deschide.md a aflat că întrebările citite în ediția din 24 ianuarie au fost publicate de pe conturi de Facebook false. 

Falsă a fost și promisiunea lui Dodon de a ajuta o locuitoare din satul Gura Galbenei din raionul Cimișlia să-și schimbe locuința, în ediția de pe 28 februarie. Ziarul de Gardă a căutat-o pe femeie și a aflat că femeia a fost contactată ulterior de consilierii prezidențiali și i s-a comunicat că nu o pot ajuta.

Jurnaliștii de la Stop Fals au constatat în declarațiile lui Dodon din cadrul vlogului său falsuri și generalizări. De exemplu, declarația că „judecătorii au salarii mult mai mari față de cel al șefului statului și de două ori mai mari decât ale deputaților” este eronată. Afirmația că magistrații primesc salarii duble față de deputați este un fals. Astfel, salariul unui judecător de la instanța de fond este mai mare cu doar circa o mie de lei față de salariul președintelui țării și cu două mii de lei față de salariul lunar brut al unui deputat sau ministru.

Ce este vlogul pentru Dodon? Vorbesc experții

Politologul Igor Volnițchi susține că emisiunile video ale președintelui sunt cu certitudine un instrument de promovare a imaginii în an electoral. „Trebuie să înțelegem că în acțiunile politicienilor noștri, fie e vorba despre Igor Dodon, Maia Sandu sau Andrei Năstase, în an electoral, este numaidecât și substrat electoral. Cu siguranță, președintele mizează că reușitele Guvernului îl vor face mai puternic la alegerile prezidențiale. În același timp, liderii opoziției mizează că eșecurile guvernării vor fi catalogate ca eșecurile personale ale lui Igor Dodon și îi vor diminua șansele. Cu siguranță că și liderii partidelor extraparlamentare iau în calcul toate aspectele respective. Anul 2020 este un an specific și tot ce fac politicieni trebuie trecut și prin sita interesului electoral”, a declarat Igor Volnițchi.  

După ce l-a criticat în 2018 pe Igor Dodon pentru faptul că a transmis mesajul cu prilejul Anului Nou împreună cu soția sa, Aurelia Peru, doctoră în comunicare, fostă consilieră a președintelui Nicolae Timofti, a refuzat să comenteze mesajele transmise de președintele țării în vlogul său. Totuși, ea a precizat că în prezent, toți liderii mondiali comunică în rețelele sociale. „Nu vreau să comentez limbajul și subiectele abordate de președinte”, a menționat ea. Totuși, Aurelia Peru a atenționat la un anumit moment – televiziunea publică a făcut știri din mai multe declarații ale președintelui. „Nu este normal ca în buletinele de noutăți să fie făcute știri din declarațiile lui Igor Dodon despre transport, pensii sau altceva. Trebuia făcută o știre la prima ediție a vlogului , atunci când se anunța despre lansarea acestuia”. Totodată, potrivit ei, știrile ar trebui făcute doar din declarațiile exclusive „bombă” ale șefului statului.

Un alt moment atenționat de ea a fost ediția din 21 februarie, când președintele Dodon și-a început vlogul în momentul când își duce copilul de mână la școala de șah. „La acea școală vin probabil diferiți copii. Acum închipuiți-vă cum se va simți un copil, care poate vine dintr-un mediu vulnerabil, când vede că însuși președintele își duce de mână copilul la școală”, a menționat ea. În acest context, experta a precizat că majoritatea liderilor mondiali preferă să își țină copii departe de lumina reflectoarelor. Am aflat că Barack Obama are două fete doar în discursul de inaugurare, când i-a mulțumit soției sale și celor două fete”, a mai spus Aurelia Peru.

„Este un instrument de lustruire a imaginii președintelui, aceasta în contextul prezidențialelor din anul curent”, este de părere politologul Ion Tăbârță. Desigur nimeni nu îi interzice președintelui crearea unui vlog, mai spune expertul, dar dacă se iau în considerare mesajele transmise de șeful statului (pensii, drumuri, spitale, taxe) putem să vorbim despre o încălcare a atribuțiilor prezidențiale. „Să ne amintim articolul 77 din Constituție: Președintele Republicii Moldova, în calitatea sa de șef al statului, reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării. În același timp, articolul 96 din Legea Supremă spune clar: Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. În exercitarea atribuțiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament”, a menționat Ion Tăbârță.

În această privință, politologul Igor Volnițchi amintește că, în Republica Moldova, președintele este și capul puterii executive. „Atunci când se duce la ședințele Guvern, el are dreptul să le prezideze și atunci premierul se ridică și îi cedează locul. Este un lucru interpretabil. Din punct de vedere legal, impresia mea este că are anumite atribuții în domeniu executiv. Din punct de vedere politic, nu știu. Dacă Guvernul se pretinde că este  tehnocrat, nu știu dacă președintele trebuie să-și afișeze o relație prea apropiată cu Guvernul. Dar iară este vorba despre interpretări diferite”, opinează Volnițchi.

Cum discută președinții cu cetățenii în alte țări

SUA

După Franklin Roosevel, următorii președinți americani au folosit ocazional acest instrument. Totuși, în 1982, Ronald Reagan a introdus în practică adresările prin radio către cetățeni, care aveau loc de obicei în fiecare zi de sâmbătă. Puțin mai târziu el a apelat la televiziune. De atunci, astfel de adresări au devenit în SUA o tradiție, deși judecând după sondaje, popularitatea lor a scăzut de-a lungul anilor. Un nou suflu a fost adus de Barack Obama – în fiecare sâmbătă, adresarea președintelui apărea pe site-ul oficial al Casei Albe și pe canalul său de YouTube în format audio și video. 

Actualul președinte american a apelat la un alt mod de comunicare cu cetățenii – mesajele de pe Twitter. Contul președintelui american Donald Trump este urmărit de aproape 62 de milioane de persoane. Anunțurile făcut publice acolo au fost ironizate sau criticate nu de puține ori, iar drept rezultat criticii lui Trump au fost blocați. În iulie 2019, însă Curtea de Apel a decis că Donald Trump a încălcat Constituția când a blocat mai multe persoane pe contul său de Twitter. Un complet de trei judecători de la Curtea de Apel a SUA a decis că Trump nu poate interzice unor cetățeni americani să îi citească postările sau să între în conversație cu el. 

America Latină

În America de Sud, prioritatea îi aparține fostului lider venezuelean Hugo Chavez. Show-ul „Alo Presidente” („Alo, președinte”) a fost lansat pe 23 mai 1999, iar ultima ediție a fost difuzată pe 29 ianuarie 2012. În toți acești ani, în fiecare duminică, la 11 dimineața, Chavez apărea pe micile ecrane ale venezuelenilor. Durata transmisiei varia de la patru la opt ore. Inițial, el răspundea la întrebările cetățenilor, organiza teleconferințe cu regiunile, asculta rapoartele miniștrilor cu privire la munca pe care au făcut-o. În total au fost difuzate 378 de emisiuni. Cu timpul, însă, formatul s-a schimbat treptat: dacă la început Chavez vorbea cu venezuelenii obișnuiți și monitoriza problemele, calmându-și adversarii nemulțumiți, atunci, în timp, aceste emisiuni s-au transformat în spectacole ale unui singur actor. Recordul absolut a fost de opt ore și șase minute. Atâta a durat emisiunea, când Chavez a vorbit fără pauze.

Hugo Chavez în „Alo Presidente”

În 2014, Nicolas Maduro, care l-a înlocuit pe Hugo Chavez în funcția de șef al statului, a decis că nu este bine să încalce tradiția și a realizat propria emisiune tv. Totuși, ulterior, noul președinte a decis abandoneze televiziunea și și-a lansat propriul program numit „În contact cu Maduro” la radioul național.

În Brazilia, autoritățile au ales modelul american: programul „Café con el Presidente” (din span. Cafea cu președintele) este difuzat acolo în fiecare zi de luni. Începutul tradiției a fost pus de Lula da Silva, care creat tradiția de a relata ce a fost făcut săptămâna trecută și ce mai rămâne de făcut înainte de sfârșitul săptămânii, precum și să explice semnificația principalelor decizii luate de guvern. Un program similar apare în Uruguay – „Habla el Presidente” (din sp. „Președintele vorbește”).

Irlanda

În Irlanda, funcția de șef de stat este una simbolică. Totuși, ca mulți șefi de stat, președintele Irlandei Michael D. Higgins are propriul său site. Pentru comoditate, site-ul are o secțiune unde îi pot fi adresate întrebările. Aici, cetățenii pot afla cum pot să-l contacteze direct pe președinte sau chiar cum să ajungă la o petrecere cu acesta.

Cadru de la petrecerea acestuia în iunie 2019

Apropo, la petrecerea din grădina reședinței președintelui poți primi o invitație foarte ușor. Trebuie doar să trimiți o solicitare ca să fii inclus printre cei 350 de invitați la petrecerea cu președintele (mai multe persoane nu încap). Președintele irlandez folosește acest moment pentru a comunica cu cetățenii.

Ucraina

Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski, care a preluat funcția în aprilie 2019, pe lângă site-ul oficial al președintelui, apelează deseori la rețelele sociale, în special Facebook. Președintele postează mesaje video, în special, în momentele sensibile, făcând declarații oficiale.

Totuși, președintele Zelenski va intra în istorie cu o conferință de presă care a fost susținută în octombrie 2019, care a durat mai mult de 14 ore. Conferința de presă care a început la 10:00 a ținut până după miezul nopții. În acest timp, el a răspuns întrebărilor a peste 300 de jurnaliști și a stabilit un record pentru cea mai lungă comunicare a liderilor mondiali cu reprezentanții mass-media.

Rusia

În Rusia, președintele Vladimir Putin, care are în spate cea mai mare parte a presei rusești, nu simte necesitatea de a apela la rețelele sociale. Totuși, Vladimir Putin are o pagină de Facebook. În context menționăm că, pentru a răspunde la întrebările care vin în adresa Kremlinului, în fața presei de obicei iese purtătorul de cuvânt al președintelui Dmitri Peskov.

Conferința anuală de presă a lui Vladimir Putin

Totuși, președintele rus Vladimir Putin susține, de obicei în luna decembrie, o conferință de presă anuală la care răspunde întrebările jurnaliștilor din mai multe țări. Cea mai lungă conferință de presă a lui Putin a avut loc în 2008 – atunci ea a durat 4 ore 40 de minute. În acest timp, el a răspuns 106 întrebări.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

Publicat

pe

De către

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă. Timp în care unii au reușit să fie nostalgici după timpurile de înainte, alții au continuat să-și apere drepturile și să încerce să dea o mână de ajutor celor care nu se descurcă singuri, iar alții au răscolit prin istorie, ca să descopere ce trebuie să facem pentru a nu greși. Despre nostalgie, politică, politici, propagandă și timp, am discutat cu istoricul Virgil Pâslariuc, care a participat săptămâna trecută la o dezbatere online organizată de cei de la Europa Liberă

Cum vedeți situația de acum, legată de pandemie, cu privire la deciziile luate de către autorități și dacă ați putea compara această criză cu o perioadă relativ similară de înainte?

 Deciziile, mai mult sau mai puţin sincronizate şi similare ale guvernelor, au fost determinate de evoluţia epidemiologică din ultimele decenii şi de conştientizarea riscurilor din partea societăţii. Izolarea, ca formă de combatere a pericolului epidemiologic, a fost determinată de experienţa noastră socială, fiindcă nu este prima pandemie din istorie şi, putem spune cu certitudine, nici ultima. Amintim doar cele mai cunoscute: Marea Ciumă din 1347-1351 şi Gripa spaniolă din 1918-1919.  

 De câte ori a funcționat limitarea drepturilor fundamentale ale omului la soluționarea anumitor probleme economice/politice?

 Deoarece este vorba despre o situaţie de criză, care necesită instrumente suplimentare pentru gestionarea ei, guvernele pot adopta, conform legislaţiei, anumite măsuri care restricţionează funcţionarea „normală” a unor instituţii ale statului, instituind „stare de urgenţă”. De asemenea, acest mecanism prevede, la caz de necesitate, restricţionarea sau chiar suspendarea unor drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie. Totul se face de dragul eficientizării activităţii autorităţilor şi poartă un caracter temporar. Evident, în cazul în care aceste măsuri extraordinare duc la soluţionarea problemelor, starea de urgenţă este justificată. Însă o problemă care se discută activ în spaţiul public este că unele regimuri vor tinde să permanentizeze această stare de urgenţă şi după criză, fapt care ar duce la reculul democraţiei. Mai ales că au fost precedente în istorie, să ne amintim aici doar de faptul că aşa a procedat Hitler la 1933, după ce a preluat puterea în Germania.

 În era când avem tot mai mult acces la informație, cât de bine știm să deosebim fake news-urile și să nu cădem în plasa propagandei?

 Faptul că avem acces la internet, nu înseamnă că suntem mai bine informaţi. Mai mult ca atât, abundenţa de informaţii este chiar o formă de dezinformare în masă, de manipulare, fiindcă în loc să îmbunătăţească înţelegerea noastră a lumii înconjurătoare, a realităţii, face ca această imagine să fie mai neclară şi nesigură. Iar aceasta adânceşte starea de anxietate, nelinişte şi frică generalizată ce domneşte în societate şi perpetuează criza. Mult rău aduce propaganda deliberată a unor ştiri false.

Propaganda nu este doar o minciună. Este mult mai complexă, de aceea este şi mai periculoasă. Ea se bazează pe o selecţie a faptelor, pe fapte rupte din context, care sunt apoi recontextualizate.

Ca să observi şi să dejoci propaganda, trebuie să ai abilităţi formate. De aceea, cel mai bun „vaccin” contra fake-news-urilor şi propagandei este educaţia. Cu cât omul este mai educat, cu atât este mai bine pregătit să trieze corect informaţiile și să fie mai imun la manipulări. Iată de ce, în ziua de azi, educaţia este atât de importantă, iată de ce în ea se investeşte enorm. Nu voi exagera dacă voi spune că anume de educaţie va depinde evoluţia democraţiei şi libertăţilor noastre.  

La dezbaterea de săptămâna trecută la Europa Liberă vorbeați despre elite și marile puteri care s-ar putea folosi de această perioadă de instabilitate. Puteți să dezvoltați și explicați mai mult această idee? La ce anume vă refereați?

Dacă aţi observat, în primele zile şi săptămâni ale crizei primeam informaţii contradictorii despre natura virusului, fapt care agrava panica în rândul populaţiei. Mai mult, mari actori internaţionali utilizau metode sofisticate de propagandă şi dezinformare în masă, cu scopul expres de a adânci criza, nu de a ieşi din ea. Cât înseamnă numai faimoasele sperietori, demne de obscurantismul medieval cu antenele 5G, vaccinele cu microcipuri sau cu „globaliştii satanişti” care ar fi inventat virusul apocaliptic, pentru a distruge omenirea! Cu regret, aceste idei năstruşnice sunt propagate şi de unii lideri de opinie din Republica Moldova. Dar pentru mine personal, mult mai îngrijorător a fost faptul că la noi, comunitatea academică, în loc să combată aceste falsuri şi să se implice activ în informarea corectă a populaţiei despre starea lucrurilor, să explice din punct de vedere ştiinţific natura şi evoluţia epidemiei şi să contribuie la elaborarea şi implementarea măsurilor de depăşire a crizei, a ales fie să stea deoparte, fie să se preocupe de succesiunea la conducerea Academiei! Dar ce să mai vorbim de Academie, dacă guvernarea noastră a fost mai mult interesată de problema perpetuării la putere, decât de combaterea epidemiei…

 Moldova.org lucrează la o serie de materiale despre URSS, în care încercăm să le explicăm tinerilor de acum ce a fost de fapt colhozul, cum a fost educația, ce însemna libertate și adevăr atunci, în perioada sovietică. În timpul documentării ne-am ciocnit de foarte mulți oameni nostalgici, care spuneau că atunci a fost mai bine și parcă au dat uitării ororile prin care au trecut. După părerea dvs. de unde pornește acest sentiment, acest devotament unui trecut pe alocuri foarte dureros și ce putem face cu această nostalgie pe care bunicii și părinții o transmit și copiilor lor?

Nostalgia este un sentiment oarecum natural, este dorul faţă de un trecut imaginat. Atât la nivel individual, cât şi la cel de grup, reconstruirea trecutului în funcţie de experienţa proprie este una din strategiile identitare consacrate. Noi ne (re)construim trecutul în funcţie de valorile la care suntem ataşaţi, iar prin acest trecut imaginat, ne (re)găsim locul în lume. Astfel, memoria colectivă există sub forma unor istorii, unor naraţiuni care ne dau sens existenţei noastre şi ne deosebesc ca fiinţe umane şi sociale. Şi încă un lucru, memoria colectivă se reproduce, se transmite din generaţie în generaţie tocmai fiindcă este un mecanism de formare şi forjare identitară. Memoria colectivă este subiectivă, ea se deosebeşte de Istoria academică, cea care se (re)scrie în conformitate cu nişte rigori ştiinţifice, dar şi faţă de discursul ideologic, care are obiective politice, de legitimare a puterii prin instrumentalizarea trecutului. De aceea, memoria colectivă este adeseori selectivă, fiindcă omul, dar şi grupul, este mai degrabă dispus să reţină momentele importante din viaţă, inclusiv experienţele negative.

Unul din paradoxurile observate de specialişti constă în faptul că nostalgia poate însemna şi „dorul” după perioadele nefaste, impregnate de experienţe negative, dar care s-au imprimat adânc în memoria individului sau colectivităţii.

Iată de ce, oamenii în etate, pot fi mai „nostalgici” pentru vremurile de restrişte, dificile, pline de lipsuri şi suferinţe, dar care au coincis cu tinereţea lor, perioade în care au fost mai activi şi plini de viaţă. La un moment dat, memoria obnubilează elementele negative ale vieţii şi le reţine selectiv, doar pe cele pozitive. De aceea, uneori trebuie să fim mai înţelegători cu bunicii noştri, tocmai din aceste considerente. Şi, evident, trebuie să fim intransigenţi cu politicienii care se folosesc de nostalgii pentru a manipula oamenii. 

De ce cetățenii RM sunt tot mai dezinteresați de politic, de alegeri? Ce a dus la apatia asta? mai ales după ce PCUS în perioada URSS obliga cetățenii să participe la vot? Și unii dintre ei chiar și azi simt un fel de datorie față de stat, dezvoltată în perioada URSS?

 Nu doar cetăţenii Republicii Moldova. Rata de participare la scrutinele electorale este în scădere peste tot în lume. Şi aici există multiple explicaţii, dezamăgirea faţă de politicieni şi politică în general, apatia faţă de treburile publice sau pur şi simplu ignoranţa. În cazul Republicii Moldova este vorba şi de plecarea a unui mare număr de alegători din ţară, chiar dacă avem de-a face cu un paradox – numărul locuitorilor scade în proporţii catastrofale, dar numărul alegătorilor pe lista CEC este în creştere an de an! Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că viaţa lui spre bine sau spre rău depinde anume de această alegere, de oamenii pe care-i aduce în politică prin votul său sau prin lipsa votului său. Vorba americanilor: „Oamenii politici proşti sunt aleşi de electoratul deştept, care nu participă la alegeri”.  

Am văzut cât de mult ne-a ajutat UE înainte, dar și acum, în perioada pandemiei. Am văzut ajutorul din partea României și, cu toate acestea, am văzut și cum au fost primiți și petrecuți de către unele autorități medicii români. Mulți continuă să vină cu discursuri antieuropene, care este scopul acestora și cât de reală este această antipatie, atâta timp cât acceptă cu brațele deschise banii europeni?

Sunt poziţionări politice, iar acest tip de discurs are menirea să deservească un anumit segment de electorat, care are preferinţe (geo)politice ferme şi ostile Occidentului şi valorilor occidentale. În mare parte acest electorat este tributarul propagandei ruseşti, care timp de 30 de ani şi-a păstrat prezenţa în spaţiul mediatic din Republica Moldova, iar în ultimii ani lucrează la turaţii maxime. Politicienii care proliferează asemenea mesaje, se comportă ca adevăraţi agenţi de influenţă ai Federaţiei Ruse şi nici nu ascund acest lucru. Singurul lucru pe care-l ascund şi-l neagă este finanţarea lor din partea Rusiei, deoarece asemenea finanţare este ilegală. Vor putea ascunde şi nega doar până la venirea unui procuror independent.

În contextul în care globalizarea ia amploare, de ce trebuie tinerii de astăzi să știe istoria? 

Tocmai de ce a trebuit să o ştie şi tinerii din generaţiile precedente, fiindcă istoria este depozitarul memoriei experienţei noastre ca societate. Nu poţi inventa în fiecare zi bicicleta. Noi trăim din experienţa şi munca generaţiilor anterioare. Aşa cum spunea un gânditor medieval: „Noi suntem nişte pitici, căţăraţi pe umerii unor giganţi (se referea la filosofii antichităţii), dar tocmai din această cauză vedem mai departe decât ei”. Noi pur şi simplu nu putem exista fără cunoaşterea trecutului, nici la nivel individual, nici la cel comunitar. Bine, putem, dar va trebui să irosim o viaţă pentru a inventa bicicleta. Mai bine să o folosim pentru experienţele (şi greşelile) proprii!

Dacă ați putea face o comparație a clasei politice de astăzi cu una din trecut, care ar fi aceasta? Și care ar fi punctele comune dintre acestea?

Este o întrebare extrem de complexă şi mi-ar fi dificil să mă încadrez în spaţiul acordat unui interviu. Pot spune doar că nici o societate nu poate funcţiona fără elite, ele au existat în toate timpurile şi toate ţările şi vor exista în viitor. Cel puţin, nu cunoaştem societăţii în care ele nu au existat (comunismul primitiv este un mit la fel de primitiv). Deoarece elitele erau mereu responsabile de actul de guvernare, succesul sau colapsul unor state şi civilizaţii, adesea era determinat de calitatea elitelor. În Republica Moldova, aşa cum ştim cu toţii, s-a creat un regim, numit fie hibrid, fie oligarhic, fie cleptocratic în care rolul elitelor politice este unul determinant. Sistemul cleptocratic este o simbioză dintre business şi politică. Mai bine zis, politica se face prin metodele businessului, unde totul se vinde şi se cumpără, inclusiv politicienii şi votul (hrişca şi tuşonka).

Noi adesea personalizăm regimul – Voronin, Plahotniuc, Dodon – , dar esenţa sistemului îl constituie acele grupuri restrânse de oameni, care controlează diverse domenii de activitate din stat. Aceste grupuri privesc politica, nu atât ca pe un domeniu de administrare a statului pentru binele societăţii, a oamenilor, dar mai ales ca pe o sursă de venit şi îmbogăţire, adică pentru satisfacerea propriilor interese. Acest sistem s-a plămădit încă de la începuturile statului Republica Moldova (nu la 1359 mă refer!), în urma redistribuirii (pri(h)vatizării) patrimoniului public, s-a maturizat pe timpul lui Voronin şi a ajuns la apogeu (sau la paroxie, dacă doriţi) pe timpul lui Filat şi Plahotniuc, fiind preluat astăzi de Dodon. Elitele sunt esenţa acestui sistem şi ele sunt extrem de adaptive. De aceea, vedem oamenii din jurul lui Voronin, care fără remuşcări l-au abandonat şi au trecut la Plahotniuc, ca apoi să treacă la Dodon. De aceea, singura modalitate de ieşire din acest sistem corupt este schimbarea elitelor pe cale democratică, prin alegeri libere şi corecte, care să aducă în politică oameni noi, integri şi eliberarea instituţiilor statului, începând cu Preşedinţia.

Care este cea mai mare greșeală a acestor timpuri? Ce ar putea urma?

Timpurile nu fac greşeli. Le fac oamenii. Vor urma timpuri noi, cu siguranţă. Iar cât de bune vor fi ele, depinde tot de noi, de oameni.

Citește mai departe

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

Publicat

pe

PE SCURT

Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană.

  • De mâine se relaxează câteva măsuri restrictive impuse în cadrul stării de urgență declarate ilegal de către așa-zisele autorități transnistrene;
  • Locuitorii din satele limitrofe nu au putut circula și nu au putut primi produse alimentare, întrucât nu a circulat feribotul pe Nistru, din cauza scăderii nivelului apei;
  • Mecanismul de pacificare este blocat, iar partea transnistreană a refuzat să se prezinte la o reuniune a copreședinților Comisiei Unificate de Control cu participarea reprezentanților Ucrainei și Misiunii OSCE în Moldova;
  • Așa-zisul Minister al Afacerilor de Interne din Transnistria anunță că va organiza o tabără de instruiri pentru Forțele Mixte de Pacificare;

PE LUNG

În Transnistria au fost înregistrate 608 cazuri de infecții cu COVID-19. 234 dintre ele au fost tratate. 26 de persoane au decedat.

Vadim Krasnoselski, așa-zisul președinte al Transnistriei, a declarat că decizia cu privire la relaxarea măsurilor de restricție trebuie să fie abordată cu maximă precauție, întrucât situația ar fi instabilă, iar relaxarea ar putea duce la deteriorarea ei.

Așa-zisele autorități au decis să relaxeze, începând de pe 12 mai, unele măsuri. S-a permis ca magazinele din afara centrelor comerciale și a piețelor să fie redeschise. De asemenea, li s-a permis cetățenilor să-și viziteze rudele, utilizând mașina personală. Cu toate acestea, așa-zisele autorități recomandă oamenilor să rămână acasă.

Circulația feribotului care leagă satele de pe ambele maluri ale Nistrului, blocată

Jurnalista Irina Tabaranu, care a fost la fața locului, spune că locuitorii satului Cocieri și comuna Molovata Nouă au fost izolați timp de trei zile de malul drept al Nistrului, din cauza nivelului scăzut al apei.

Enlarge

Irina
Foto: Irina Tabaranu

Astfel, în cazul în care nu circulă feribotul, în satele moldovenești aflate pe partea stângă a Nistrului nu este posibilă livrarea produselor alimentare și de primă necesitate.

Din cauza scăderii nivelului de apă în râul Nistru, Bacul de la Molovata Noua nu circulă. ***Din cauza blocajelor…

Geplaatst door Pavel Cazacu op Zondag 10 mei 2020

În noaptea de vineri spre sâmbătă a fost deversată o cantitate importantă de apă din rezervorul hidrocentralei de la Dubăsari ca să fie posibilă circulația feribotului care face legătura între localitățile Molovata – Molovata Nouă și Cocieri. 

Abia astăzi acesta și-a reluat activitatea, însă până atunci oamenii transportau alimentele de strictă necesitate de sine stătător, cu bărcile.

Nivelul apei în lacul de acumulare al hidrocentralei Dubăsari s-a ridicat cu cca 30 de centimetri.

Și  mecanismul de pacificare a fost blocat

Pe 7 mai urma să aibă loc o reuniune de lucru la nivelul copreședinților Comisiei Unificate de Control cu participarea reprezentanților Ucrainei și Misiunii OSCE în Moldova. 

Pe agenda întâlnirii se regăsea mecanismul de pacificare în contextul stării de urgență în localitățile din Zona de Securitate. Însă, în ajun, partea transnistreană a refuzat să se prezinte, iar ședința nu a mai avut loc.

Activitatea observatorilor militari din cadrul Forțelor Mixte de Pacificare a fost blocată atunci când s-au instalat posturi de control ilegale. Amintim că pe 17 martie 2020 așa-zisul regim din regiunea transnistreană a instaurat starea de urgență, iar ulterior, la sfârșitul lunii martie, au fost instalate posturi de control ilegale în Corjova și Cocieri de așa-zisele autorități din regiunea transnistreană. Astfel, în ultimile luni, locuitorii din aceste două sate au fost blocați. Dacă locuitorii satului Cocieri mai aveau posibilitatea să meargă în Republica Moldova, atunci cei din satul Corjova nu pot merge nici în regiunea transnistreană și nici în Republica Moldova.

Pe drumurile principale, aceste blocaje sunt constituite din reprezentanți ai serviciului de grăniceri”, care circulă liber și monitorizează. Iar pe drumurile adiacente, blocajele sunt formate din blocuri de beton, grămezi de pământ sau alte impedimente create artificial pentru a nu admite circulația. Promo-LEX  a făcut un apel public prin care cere lichidarea posturilor ilegale de control.

Tabără de instruire în Forțele Mixte de Pacificare

În timp ce autoritățile de la Chișinău vorbesc despre blocarea mecanismului de pacificare, așa-zisele autorități de la Tiraspol anunță instruiri pentru Forțele Mixte de Pacificare. Recrutările încep pe 1 iunie și vor dura 90 de zile. Sunt invitați bărbați de până la 50 de ani, cu studii medii și care sunt apți pentru serviciul militar. 

Participanții vor primi o indemnizație de 2500 ruble transnistrene (aprox. 140 euro), haine, mâncare și cazare.

Potrivit unui studiu al IDIS-Viitorul, Forțele Mixte de Pacificare nu sunt un instrument sustenabil, fiind părtinitoare și folosită pentru a escalada conflictul, angajând locuitori ai Transnistriei cu cetățenie rusească.

Așii din mâneca autorităților moldovenești

Andrei Safonov, analist politic din regiunea transnistreană, care declarase săptămâna trecută că „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională a Moldovei”, după ce ultima anulase creditul rusesc, a venit și săptămâna aceasta cu un comentariu.

Acesta menționează că Tiraspolul a invitat anterior Organizația Mondială a Sănătății, scrie agenția de presă PMR Novosti.

Această abordare scoate așii din mâneca autorităților moldovenești, care de câteva săptămâni au acuzat Transnistria că «încalcă drepturile omului pentru a primi îngrijiri medicale» în contextul pandemiei coronavirusului. Chișinăul are acum nevoie urgentă de a distrage atenția organizației medicale internaționale de la sine, deoarece nivelul de infecție cu coronavirus în Republica Moldova este de câteva ori mai mare”, comentează Safonov.

De asemenea, partea transnistreană respinge acuzațiile făcute de Chișinău cu privire la întâlnirea care trebuia să aibă loc pe 7 mai. „Nu a fost niciun acord să se organizeze o reuniune la Chișinău pe 7 mai. Reprezentanții Republicii Moldova au sugerat doar organizarea unei ședințe periodice într-o săptămână, ar fi trebuit să luăm decizia finală luna viitoare”, a declarat copreședintele părții transnistrene a Comisiei Unificate de Control, Oleg Belyakov.

Foto principală: PMR Novosti

Citește mai departe

Politică

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

Publicat

pe

PE SCURT

După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin grija față de transnistreni”, săptămâna aceasta nu s-a schimbat prea mult.

  • A început activitatea laboratorului din Transnistria care testează la coronavirus;
  • Au fost luate niște măsuri de susținere a agenților economici;
  • Centrul de Plasament de la Cocieri pentru persoanele cu dizabilități a devenit un focar de infecție după ce 37 de pacienți și angajați au fost testați pozitiv;
  • Așa-zisul ministru de externe al Transnistriei, Vitali Ignatiev, l-a informat pe Reprezentantul special al Federației Ruse pentru reglementarea conflictului transnistrean despre „provocările existente în relațiile cu Republica Moldova”;
  • UE a donat un lot de echipamente de protecție și consumabile pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului.

PE LUNG

În prima zi de funcționare a laboratorului în care sunt testați oamenii pentru COVID-19, au fost prelevate 63 de probe. Într-o tură de 6-7 ore se procesează trei duzine de probe.

Laboratorul anunță că va lucra și în weekend.

Printre cetățenii verificați se numără locuitorii Transnistriei care au ajuns cu autobuzul de la Moscova și Sankt Petersburg. Au fost testați și cei care s-au întors cu un zbor charter din Moscova pe 23 aprilie. Probele sunt prelevate la așa-zisa „graniță cu Moldova”.

Zilnic, așa-zișii milițieni ai regiunii separatiste verifică cetățenii care se află în carantină. De exemplu, pe 20 aprilie au verificat peste 500 de cetățeni aflați în carantină. 18 persoane au fost trase la răspundere. În total, 464 de persoane au fost sancționate pentru nerespectarea așa-ziselor reguli impuse de autoritățile separatiste.  

Măsuri pentru agenții economici

Așa-zisele autorități ale Transnistriei au elaborat un set de măsuri prin care vor să susțină agenții economici.

Potrivit acestora, proprietarii întreprinderilor mici pot lua un împrumut pentru a plăti salariile angajaților. În același timp, există o condiție prealabilă: numărul de angajați ai întreprinderii este de până la 50 de persoane, iar veniturile pentru anul 2019 nu ar trebui să fie mai mult de 10 milioane de ruble (peste 500 de mii de euro). Dobânda pentru aceste întreprinderi este de 10% și va fi achitată de către așa-zisul „stat”.

De asemenea, ei vor acorda și ajutor de șomaj întreprinzătorilor individuali care au fost nevoiți să-și sisteze activitatea – 1 647 ruble transnistrene (aprox. 95 euro).

386 persoane din Transnistria sunt infectate, dintre care:

28 au fost tratate

18 au decedat

Focar la Cocieri

Până în prezent, au fost depistate 37 de cazuri COVID-19 în Dubăsari și în satele din jur. 32 dintre pacienți sunt în secția de boli infecțioase din Dubăsari.

Așa-zisele autorități ale Transnistriei au declarat că infecția a pornit de la angajații Centrului de Plasament de la Cocieri pentru persoanele cu dizabilități.

Primul caz descoperit în Centru a fost pe 1 aprilie. Este vorba de un medic care lucra și la centrele medicale din satele Coicova și Doibani din regiunea transnistreană.

A avut loc testarea a 58 de beneficiari și 40 de angajați. Au fost depistate 37 cazuri pozitive.

Enlarge

sanat2
Sanatoriul în care sunt cazați medicii
Foto: PMR Novosti

La sfârșitul lunii martie, așa-zisele autorități separatiste au luat decizia de a caza lucrătorii medicali care luptă împotriva coronavirusului să trăiască într-un sanatoriu din zonă.

Prin urmare, presa din regiune a publicat niște fotografii despre condițiile de trai ale lucrătorilor medicali.

Enlarge

sanat1
Foto: PMR Novosti

POLITICA

Așa-zisul ministru de externe al Transnistriei, Vitali Ignatiev, l-a informat pe Reprezentantul special al Federației Ruse pentru reglementarea conflictului transnistrean, Serghei Gubarev, despre „provocările existente în relațiile cu Republica Moldova”.

Ei au discutat despre perspectivele formatului de negociere internațională „5 + 2”. „Interlocutorii au remarcat lipsa unor premise pentru organizarea următoarei reuniuni până la sfârșitul măsurilor de carantină”, se arată în știrea publicată de agenția din zona separatistă Novosti PMR

De asemenea, aceeași „instituție de presă” a publicat opinia unui jurnalist de la Sputnik, considerat „portavocea Kremlinului”. Jurnalistul declară că „Chișinăul ar putea adopta experiența Transnistriei în prevenirea COVID-19”, scrie PMR Novosti.

Pe 20 aprilie, viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a vizitat localitatea Gura Bâcului, situată pe malul Nistrului în Zona de Securitate. Însoțită de consilierul la nivel înalt al UE, Kalman Mizsei, Cristina Lesnic a inspectat condițiile de activitate a posturilor de control ale forțelor comune de pacificare și a discutat situația la zi, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19 și măsurile ce se întreprind pentru respectarea normelor epidemiologice.

În satul Gura Bâcului, Cristina Lesnic s-a întâlnit cu primarul Lilia Brehova, documentându-se despre situația din sat, activitatea agenților economici, în special a fermierilor, efectele negative asupra activității economice inclusiv pentru populația din s. Bâcioc, ca urmare a măsurilor de restricționare a circulației pentru populația din regiunea transnistreană.

Circulația între cele două localități a fost reluată în 2018, după 26 de ani, din momentul în care podul a fost deteriorat în timpul conflictului din 1992, iar acesta urmează a fi reparat cu sprijinul UE. Traseul este parte a drumului internațional M5, care leagă Chișinăul și Odessa, şi coridorul european nr. 9, ce leagă Balcanii cu Odessa, Kievul și cu alte destinații importante.

Pe 22 aprilie, viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a avut o discuție în format video-conferință cu reprezentanții unui șir de ONG-uri, care au semnat săptămâna trecută un apel public către mediatorii și observatorii formatului 5+2.

Aceștia și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că partea transnistreană folosește criza epidemiologică „drept pretext pentru o serie de acțiuni unilaterale care fac dificilă combaterea pandemiei COVID-19. De asemenea, încalcă tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului și care re-tensionează situația în Zona de Securitate”. În context, reprezentanții societății civile au cerut, printre altele, convocarea de urgență a reuniunii formatului de negocieri 5+2 pentru a examina acțiunile unilaterale ale administrației de la Tiraspol în contextul Stării de Urgență.

„Am manifestat deschidere pentru dialog cu partea transnistreană și am reacționat la multiplele sesizări venite de la autoritățile publice locale și ONG-uri. Am vizitat localitățile din Zona de Securitate, am sesizat la rândul nostru partenerii de negocieri și instituțiile relevante pentru apărarea drepturilor omului. În schimb, am primit din partea transnistreană posturi de control noi, instalate ilegal, dezinformare acidă și blocaj informațional”, a spus Cristina Lesnic.

S-a constatat că principala problemă în asigurarea accesului la medicamente compensate și servicii medicale provine din obligația de a intra în carantină pe o perioadă de 14 zile pentru orice persoană care intră în regiune de pe malul drept al Nistrului. Astfel, medicii care lucrează în localitățile din Zona de securitate, dar care locuiesc în stânga Nistrului nu pot veni la serviciu, iar cetățenii din stânga Nistrului arondați la centrele medicale din aceleași localități nu au acces la servicii medicale și medicamente compensate. Părțile au căzut de acord că obligația de a sta în carantină 14 zile poate fi înlocuită cu alte măsuri epidemiologice eficiente.

Printre semnatarii demersului se numără IDIS „Viitorul”, Asociația pentru Politică Externă, Centrul de Investigații Jurnalistice, Transparency International Moldova, Institutul de Politici Publice, Asociația Promo-LEX, Institutul de Politici și Reforme Europene, Amnesty International Moldova, Comunitatea WatchDog.MD.

Pe 24 aprilie, viceprim-ministra pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a participat la ceremonia de transmitere a unui lot de echipamente de protecție și consumabile pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului, donat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului Măsuri de Consolidare a Încrederii.

Lotul de echipamente oferit cuprinde 400 măști, 10.000 de perechi de huse pentru încălțăminte, 400 de uniforme de protecție, 30 de termometre pentru monitorizarea temperaturii la distanță, două spirometre, două electrocardiografe portabile, două sterilizatoare, un concentrator de oxigen și un pulsoximetru portabil pentru măsurarea pulsului și a saturației de oxigen, precum și dezinfectant, achiziționate din fonduri europene și este oferit unor centre medicale de pe ambele maluri ale Nistrului. Asistența a fost oferită în cadrul programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”.

Echipamentul de protecție va ajuta la reducerea riscului de infectare cu care se confruntă zi de zi oamenii din prima linie de contracarare a COVID-19: personal medical, autorităţi publice locale. De ajutor vor beneficia şi voluntarii locali, precum şi persoanele din grupurile vulnerabile.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie3 ore în urmă

Se bate alarma! Râurile sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate

PE SCURT Râurile noastre sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate care sunt deversate în râurile noastre și care...

Social18 ore în urmă

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic...

Istorie24 de ore în urmă

Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia

PE SCURT Panglica Sfântului Gheorghe a fost inventată în 2005 în Federația Rusă și este inspirată din Primul Război Mondial....

LifestyleO zi în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

SocialO zi în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

Economie2 zile în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031