„Nu vă mai bateți joc de oameni. COVID-ul s-a terminat, dar voi cu vaccinarea și restricții [veniți], lăsați oamenii să respire oxigen liniștiți, mai sănătoși vor fi.” – cam așa arată o bună parte din comentariile lăsate la postările pe Facebook ale Ministerului Sănătății. Deși, ultimele cifre arată că puterea infectării cu COVID-19 scade, specialiștii recomandă să fim atenți. În special, pentru că coronavirusul nu a dispărut și provoacă decese în continuare.
În ultima săptămână, au fost înregistrate 326 de cazuri noi de infectare cu COVID-19. Comparativ cu statistica din această iarnă, când au fost înregistrate și peste șase mii de cazuri și 18 decese într-o singură zi, cifrele de astăzi nu provoacă aceeași îngrijorare. În ultima săptămână au decedat cinci oameni, cu opt decese mai puțin decât săptămâna 2-8 mai. De exemplu, pe 2 mai 2021 am avut 175 de cazuri noi și 12 decese.
Covid-ul în R. Moldova:
518.492 – numărul total de cazuri de coronavirus3.265.729 – numărul total de teste
11.521 – oameni care au decedat
Astăzi, pacienții infectați cu coronavirus sunt internați în 12 spitale: Institutul Mamei și Copilului, Institutul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Spitalul Clinic de Boli Contagioase „Toma Ciorbă”, Spitalul Clinic de Psihiatrie, Spitalul Clinic Bălți, Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii, Maternitatea municipală nr.2, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” și în spitalele raionale din Briceni, Cahul și Bălți.
„Deja primești plăcere când vorbești cu pacientul”
La Spitalul „Toma Ciorbă” în continuare sunt aduși pacienții din toată țara care se află în stare medie și gravă. De la relaxarea restricțiilor, în staționar sunt internați în mediu 30 de pacienți. Galina Chiriacov, șefa secției de terapie intensivă de la Spitalul „Toma Ciorbă”, spune că au revenit la programul normal de până la pandemie, însă mai există secția de Covid. Asta înseamnă că doar o parte din medici și asistenți medicali au renunțat la costumul de protecție și poartă costumul obișnuit de lucru.
„Noi venim așa de dimineață, ne uităm unul la altul și ne întrebăm: «Cum? Intrăm și ieșim așa liber?»”, povestește specialista. „Deja primești plăcere când vorbești cu pacientul și el te vede, că în afară de mască nu mai ai nimic pe tine. Pacienții sunt mai deschiși și comunicarea e altfel”, adaugă șefa secției.
Își amintește că, în ultima jumătate de an, când versiunea Omicron a fost cea mai răspândită, pacienții din secția pe care o conduce erau la fel de stresați ca la începutul pandemiei, chiar dacă mulți dintre ei erau vaccinați. „Pe pacienții care sufereau în acel moment nu îi interesa cu ce fel de coronavirus erau infectați. Nu era ușor de explicat și de liniștit că corpul omului reacționează mai ușor la infecția cu Omicron, că el nu este la fel de agresiv cum a fost Delta, de exemplu”, explică doctora, menționând că, în general, acum oamenii trec mai ușor peste infecție.
Galina Chiriacov a remarcat că oamenii au nevoie de un pic liniște după această perioadă pandemică stresantă. „Pe de-o parte, nu trebuie să ne relaxăm prea mult, Covidul mai este. Totodată, personal, când intrăm și vedem că e liber [nu există restricții], ne simțim mai bine. Lumea are nevoie de asta, puțin să ne distanțăm și să savurăm viața”, spune specialista.
Imunitatea colectivă are termen de valabilitate
În prezent, varianta dominantă în lume este Omicronul cu peste 95% din cazuri, în multiple subvariante: BA.1; BA.1.1; BA.2; BA.3; BA.4;BA.5. Aceste subvariante sunt mai contagioase și mai greu de controlat.
Totuși, potrivit Alei Tocarciuc, expertă în sănătate publică, Omicronul provoacă o formă medie a bolii în majoritatea cazurilor și nu este nevoie de spitalizare.
„Impactul asupra sistemului medical este mai mic. Acesta poate fi mai mare în cazul unei creșteri semnificative de cazuri noi. Cifrele ne spun clar că trebuie să rămânem vigilenți și să monitorizăm situația”, spune experta.
Virusul creează multe variante, ca să treacă de sistemul imun și să rămână în viață în corpul uman. Numărul redus de forme grave de infecție și de decese, însă, se datorează în mare parte imunității colective obținute fie prin cale naturală trecând prin boală sau prin vaccinare. Se consideră că imunitatea activă pentru coronavirus durează până la 180 de zile după boală sau administrarea unei doze de vaccin.
Doar 31,03% din populația Republicii Moldova a fost vaccinată cu schema completă (1.061.845 persoane).
„Imunitatea colectivă nu este o valoare stabilă, ci este fluctuantă și depinde de mulți factori. Anume din aceste considerente putem spune, cu certitudine, că pandemia nu s-a încheiat și vom mai avea valuri pandemice și în Republica Moldova”, spune Tocarciuc.
Acest fapt îl demonstrează și fenomenul care poate fi urmărit în state precum Coreea de Nord sau Japonia. Țările cu un grad înalt de imunitate de grup (de exemplu Moldova) înregistrează acum un număr mic de cazuri noi. Țările cu un grad scăzut de imunitate de grup înregistrează creșteri a numărului de cazuri noi.
În ultimele zile, o creștere considerabilă a numărului de cazuri de infectare cu coronavirus au fost raportate de autoritățile din Coreea de Nord (+262.280), Taiwan (+90.378), Australia (+54.079), Japonia (+41.527), Coreea de Sud (+28.105), Finlanda (+11.485) și altele.
Respectiv, potrivit Alei Tocarciuc, acum, populația Republicii Moldova are un grad înalt de imunitate colectivă cu tendința spre scădere lentă, pentru că procesul de vaccinare a fost unul lent. Deci, imunitatea lent a crescut și lent va scădea. Față de media europeană, care este de 179 cazuri la 100 de mii de persoane, Republica Moldova înregistrează 9 cazuri la o sută de mii de oameni. „Valul Omicron din ianuarie a lăsat o anumită porție de imunitate care va începe să scadă din iunie. Următorul val ar putea începe lent din iunie, cu un presupus apogeu în august-septembrie.”
„Acum e liniște și bine”
Din lipsă de pacienți, secția Covid-19 din Spitalul Raional Edineț a fost închisă la sfârșitul lunii martie. Toți lucrătorii medicali din acea subdiviziune au primit concediu de odihnă timp de o lună. Au revenit la muncă la sfârșitul lunii aprilie. Astăzi, Aliona Botnari, care a fost șefa secției Covid, conduce secția Boli Infecțioase în cadrul SR Edineț. Cu alte cuvinte, a revenit la munca de până la pandemie.
„S-a făcut o lună de când activăm în condiții non-Covid. Acum, după Covid, nouă ni se pare că e rai. Dacă, până la Covid, fetele [asistentele medicale și specialistele din secție] erau stresate, se străduiau mereu ca totul să fie executat, erau pacienți chiar și bebeluși cu infecții intestinale, ele erau foarte concentrate. Pentru ele acum este mai lejer. Uneori, nu înțeleg de ce nu mai au nimic de făcut. Desigur, acum e liniște și bine”, spune Aliona.
Astăzi, în secția Boli Infecțioase în cadrul SR Edineț sunt internați 15 pacienți, iar cinci paturi sunt libere. Până a fi închisă, secția Covid avea capacitatea de 40 de pacienți.
„Când mă uit în urmă mă gândesc: Slavă Domnului că s-a terminat”, a recunoscut doctora despre perioada de Covid prin care a trecut. „Ne-a fost foarte greu. Asta nici nu se discută. Pacienții au fost gravi, au fost multe decese. Tragem nădejde că nu s-a mai repeta chestiile acestea. Asta este.” 
