Țările europene reiau vaccinarea cu AstraZeneca. Explicăm

După ce mai multe țări europene au oprit distribuția vaccinului AstraZeneca/Oxford din cauza îngrijorărilor legate de cheaguri de sânge, autoritatea de reglementare farmaceutică de top a Uniunii Europene a concluzionat joi că vaccinul este „sigur și eficient. Beneficiile sale în protejarea persoanelor de Covid-19 cu riscurile asociate de decese și spitalizări depășesc posibilele riscuri”, a declarat Emer Cooke, director executiv al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA).

„Comitetul a concluzionat, de asemenea, că vaccinul nu este asociat cu o creștere a riscului general de evenimente tromboembolice sau cheaguri de sânge”. Recomandarea autorității confirmă și afirmațiile OMS: „beneficiile vaccinului AstraZeneca [Covid-19] sunt mai mari decât riscurile sale”.

Până în prezent au fost raportate 7 cazuri de coagulare a mai multor vase sangvine și 18 cazuri de tromboză venoasă cerebrală la cele aproape 20 de milioane de beneficiari ai vaccinului din Marea Britanie și UE.

Cum se explică reacțiile adverse?

AstraZeneca a raportat că, pe baza rapoartelor primite până la 8 martie, au existat doar 15 cazuri de tromboză venoasă profundă și 22 de cazuri de embolie pulmonară în rândul celor 17 milioane de persoane care au primit vaccinul în UE și Marea Britanie. AstraZeneca a remarcat, de asemenea, că nu a existat o creștere a unor reacții cum ar fi sângerarea la cele peste 60.000 de persoane care au participat la studiile sale clinice. 

Cheagurile de sânge sunt destul de frecvente la populația generală, deci în unele cazuri s-ar putea să fi apărut întâmplător după vaccinare. Potrivit OMS, tromboza venoasă profundă este a treia cea mai frecventă boală cardiovasculară la nivel global. Se estimează că tromboza venoasă profundă și embolia pulmonară afectează între unul și doi adulți la 1.000 de persoane în fiecare an în SUA. 

Țările europene reiau vaccinarea cu AstraZeneca

După declarațiile EMA și OMS, cele mai multe țări au reluat vaccinarea cu AstraZeneca.  Totuși, în Franța vaccinul nu va fi oferit persoanelor de peste 55 de ani, iar Lituania va permite cetățenilor să-și aleagă propriul vaccin, în măsura posibilităților, scrie Euronews.  

Europa nu este singurul loc care a oprit administrarea acestui vaccin. Africa de Sud a oprit distribuția vaccinului AstraZeneca/Oxford luna trecută, după ce oficialii din domeniul sănătății au constatat că inocularea oferea puțină protecție împotriva variantei sud-africane a vaccinului.

Între timp, Statele Unite încă nu au aprobat vaccinul AstraZeneca/Oxford, în ciuda faptului că au achiziționat deja milioane de doze. O autorizație de utilizare de urgență a vaccinului în SUA ar putea fi aprobată în aprilie, după revizuirea unui studiu clinic de trei faze din SUA.

Riscuri periculoase de coagulare a sângelui în caz de Covid-19

Dacă un vaccin care ajută organismul să producă un fragment al virusului poate declanșa o tulburare de coagulare a sângelui, este logic ca întregul virus să prezinte un risc și mai mare. Oamenii de știință au găsit suficiente dovezi că Covid-19 poate avea efecte periculoase asupra sistemului cardiovascular, inclusiv formarea cheagurilor de sânge. 

Deci, având în vedere răspândirea rapidă a Covid-19, prevenirea bolii prin inoculare cu vaccinul AstraZeneca ar fi un pas mult mai eficient spre reducerea ratei cheagurilor de sânge și a tulburărilor cardiovasculare conexe decât întreruperea accesului la vaccin.

Efecte secundare în context

În Marea Britanie, lista reacțiilor adverse auto-raportate după inocularea cu vaccinul AstraZeneca/Oxford a inclus „plânsul”, „arsurile solare” și „accidentul rutier”. Dar efectele secundare mai grave, chiar și rare, merită a fi analizate, astfel încât experții din sănătate să poată lua măsuri pentru a le atenua.

În ceea ce privește presupusele efecte secundare, este important să ținem cont de context. Atunci când un vaccin este distribuit către milioane și potențial miliarde de oameni, în mod obligatoriu apar evenimente fără legătură, care să fie grupate drept consecințe ale vaccinului. 

Și chiar și cu necunoscutele sale, daunele cunoscute de la Covid-19 sunt mult, mult mai mari – și vor continua să crească dacă virusul nu este localizat. 

Pfizer/BioNTech și Moderna – testate clinic în mare parte în SUA, AstraZeneca și Johnson&Johnson – în mai multe țări 

Scopul vaccinurilor împotriva virusul Covid-19 nu este de a proteja persoanele de infectare, ci de a preveni mortalitatea și de a evita formele mai grave. Iar la acest capitol toate vaccinurile create până acum sunt bune. Eficacitatea vaccinurilor pentru virusul Covid-19 a fost calculată la fel, însă testarea lor a fost efectuată pe eșantioane diferite. Pfizer/BioNTech și Moderna au fost testate clinic în mare parte în SUA, pe când AstraZeneca și Johnson&Johnson – în mai multe țări, cum ar fi Brazilia și Africa de Sud. Perioada acestor calcule a fost și ea diferită. Primele au fost testate în perioada verii – începutul toamnei, când numărul cazurilor era scăzut și nu existau alte forme ale virusului, pe când AstraZeneca și Johnson&Johnson și-au efectuat calculele din toamna anului trecut până la începutul lunii februarie a anului curent, când numărul de îmbolnăviri a atins noi recorduri, iar virusul a evoluat în noi forme.

Numerele redate de eficacitatea vaccinurilor nu ne arată dacă acesta are efect sau nu, ci care este șansa de infectare în cazul expunerii la virus.

Poate deveni clar că pauza vaccinului AstraZeneca / Oxford în Europa este o reacție excesivă, dar întrebări similare privind recompensarea riscului vor continua să apară pe măsură ce pandemia continuă. Deocamdată, vaccinul AstraZeneca / Oxford continuă să fie un instrument important pentru combaterea pandemiei. 

Sursa: Vox.com

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.