Pe 2 martie 1992 a izbucnit războiul de pe Nistru, după ce așa-numita republică moldovenească nistreană și-a declarat independența. Luptele s-au încheiat, însă conflictul nu a fost rezolvat complet. Zona din stânga Nistrului se află în afara controlului autorităților de la Chișinău și nu este recunoscută de niciun stat membru ONU, iar în regiune încă sunt prezenți militari uși.
La 34 de ani de la începerea războiului de pe Nistru, iată opt lucruri de știut despre regiunea transnistreană.
98% din locuitorii regiunii dețin cetățenia Republicii Moldova
Aproximativ 98% din locuitorii din stânga Nistrului dețin cetățenia Republicii Moldova. Potrivit datelor de la Guvernul Republicii Moldova, din cele 365 de mii de persoane domiciliate în localitățile din stânga Nistrului și municipiul Bender, circa 357 de mii sunt cetățeni moldoveni: 298 de mii dețin acte de identitate de uz intern, iar peste 337 de mii – pașaport moldovenesc.
La nouă oficiali de la Tiraspol li s-a retras cetățenia moldovenească
Pentru prima dată în ultimii 34 de ani, la finele lunii februarie curent, la așa-ziși nouă oficiali de rang înalt din regiunea transnistreană le-a fost retrasă cetățenia Republicii Moldova, conform unui decret semnat de președinta Maia Sandu. A fost prima dată când Chișinăul a folosit acest instrument la scară politică înaltă. Potrivit expertului de la WatchDog, Andrei Curăraru, includerea celor nouă persoane în acest decret nu este una întâmplătoare, întrucât două dintre acestea au tras cu arma în soldații moldoveni, în conflictul din 1992, iar restul au avut și continuă să dețină funcții în cadrul entităților neconstituționale de pe partea stângă a Nistrului.
Aproape 14 mii de locuitori din stânga Nistrului lucrează pe malul drept
La începutul acestui an, 13.810 persoane cu domiciliu în regiunea transnistreană erau angajați oficial pe malul drept al Nistrului, potrivit Serviciului Fiscal de Stat. Circa 80% lucrează în Chișinău și provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și alte localități din proximitatea acestora. Acestea sunt antrenate în comerțul cu amănuntul, transporturi, construcții, învățământul secundar general, activități de asistență medicală și farmaceutică și fabricarea diferitor articole. Doar în 2025, cei aproape 14 mii de angajați originari din regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale în valoare totală de peste 138 de milioane de lei, achitate din bugetul național al asigurărilor sociale de stat, adică cu peste 40% mai mult față de 2024.
Circa 850 de tineri din regiunea transnistreană studiază gratuit în dreapta Nistrului
În prezent, 856 de tineri din regiunea transnistreană sunt înmatriculați la studii pe malul stâng al Nistrului, iar toți beneficiază de locuri bugetare, finanțate din bugetul de stat al Republicii Moldova. Dintre aceștia, 511 învață la universități, iar alți 345 – în centre de excelență și școli profesionale, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării.
De asemenea, alți 270 de tineri sunt înscriși în anul de studii compensator – un program special pentru absolvenții de 11 clase ale școlilor din regiunea transnistreană, care încă învață conform sistemului educațional rusesc.
Peste 2.000 de elevi învață la cele opt școli românești din regiunea transnistreană
În regiunea transnistreană există opt școli în care procesul de studii are loc în limba română, și nu în cea rusă, instituțiile fiind subordonate Ministerului Educației de la Chișinău. Deși activitatea acestora continuă să fie intimidată de autoritățile separatiste de la Tiraspol, cele opt școli românești au înregistrat în 2025 o creștere de 5,4% a numărului de elevi, depășind pentru prima dată în ultimii 15 ani pragul de 2.000 de copii, arată datele din raportul anual al Asociației Promo-LEX privind drepturile omului în regiunea transnistreană. Experții Promo-LEX atenționează că aceste instituții se confruntă în continuare cu probleme „cronice” de infrastructură și campanii de denigrare. De exemplu, tariful la gaze naturale pentru școlile românești este de circa patru ori mai mare decât la cele controlate de Tiraspol.
Agenții economici din regiunea transnistreană nu vor mai avea scutiri fiscale
Autoritățile de la Chișinău au anunțat că, începând cu acest an, vor fi eliminate treptat scutirile fiscale pentru agenții economici din stânga Nistrului, de care beneficiau din anul 2000. Vor fi eliminate scutirile de TVA pentru energia electrică, dar și cele pentru gazele naturale livrate de Moldovagaz către Tiraspoltransgaz. Astfel, toate livrările vor fi supuse cotei reduse de 8%, așa cum este aplicată și pe malul drept, în conformitate cu legislația națională.
În prezent, la Agenția Servicii Publice sunt înregistrați aproape 2.500 de agenți economici cu sediul în regiunea transnistreană, care până acum erau scutiți de TVA și accize.
Uniunea Europeană, principala piață de export pentru regiunea transnistreană
71% din exporturile efectuate de agenții economici din regiunea transnistreană sunt către Uniunea Europeană, preponderent în țări precum România, Polonia și Italia, potrivit datelor furnizate de Serviciul Vamal. Datele privind volumul real al exporturilor din regiunea transnistreană au devenit cunoscute începând cu anul 2022, când Rusia a invadat Ucraina. De atunci, toate operațiunile de import-export efectuate de companiile din stânga Nistrului au început să se efectueze doar prin punctele de control gestionate de autoritățile de la Chișinău.
Între timp: Tiraspolul insistă pe „poporul transnistrean” și exclude Limba română
În toate școlile din regiunea transnistreană, în afară de cele opt școli românești, limba română este predată ca „limba moldovenească”, cu grafie chirilică. În 2026, autoritățile de la Chișinău au propus ca, începând cu 1 septembrie, toți elevii din stânga Nistrului să studieze limba română în grafie latină. Drept răspuns, reprezentantul politic al Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană, Vitali Ignatiev, a refuzat propunerea Chișinăului, declarând că școlile sunt „moldovenești”, respectiv și limba ar fi „moldovenească”. Totodată, în școli a fost impusă utilizarea exclusivă a termenului „popor transnistrean”, precum și organizarea trimestrială a lecțiilor tematice despre „identitatea” și „statalitatea” transnistreană. „Aceste măsuri urmăresc consolidarea unei identități artificiale, prezentate ca distinctă de cea a restului Republicii Moldova”, spun autorii raportului.
Ziua de 2 martie este comemorată în Republica Moldova ca Ziua Memoriei și Recunoștinței pentru cei căzuți în conflictul armat pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova. În războiul din 1992, și-au pierdut viața circa 400 de cetățeni, iar aproximativ 1.200 au fost răniți și traumatizați. Conflictul s-a soldat și cu persoane dispărute, inclusiv din rândul populației civile.
„Războiul de pe Nistru nu a fost un conflict spontan sau unul etnic, ci rezultatul eforturilor Federației Ruse de a-și menține influența asupra fostelor republici sovietice. Regiunea transnistreană a fost transformată într-un instrument de presiune politică, menit să împiedice consolidarea statului moldovean independent și orientarea sa spre Europa sau spre o eventuală reunificare cu România”, spune Artur Leșco, doctor în istorie și expert WatchDog.
