SexEd pentru adulți. Ce faci când nu mai vrei copii deloc

Valeria este o tânără mamă a doi băieți. Se consideră o mamă împlinită, chiar dacă mulți o întreabă când vor face o fată. Anul acesta a decis anul că ar vrea să facă „legarea trompelor”, adică sterilizarea feminină. Însă medicul ginecolog cu specializare în chirurgie la care s-a adresat a refuzat-o, zicându-i că „așa e legea” și „pentru că nu are încă 30 de ani, nu are nici trei copii”. 

„Copilul este o responsabilitate. Pe lângă necesități fiziologice, ei au nevoie de timp, atenție, răbdare, părinți întregi la minte. Eu vreau celor doi copii să le ofer o copilărie frumoasă, dar și să am timp pentru mine, timp pentru mine și soțul. Nu vreau peste câțiva ani iar scutece, iar alăptări. Vreau să putem călători cu familia. Cu bebe este dificil. Și vreau să trăim pentru noi”, povestește femeia care încă nu a împlinit 30 de ani. Zice că acum nu e ca pe timpuri când cuplurile făceau câte șase copii care se creșteau unii pe alții. 

Ce faci când nu mai vrei copii deloc

 

Sterilizarea feminină reprezintă contracepție permanentă pentru femeile care nu doresc copii. Acționează prin faptul că trompele uterine sunt blocate sau tăiate. Ovulele eliberate din ovare nu se pot deplasa de-a lungul trompelor şi, astfel, este împiedicată fecundarea. 

Citește și: SexEd pentru adulți. Vasectomia – populară în multe țări, deloc folosită în Republica Moldova

Silvia Agop, ginecologă-obstreticiană, spune că orice femeie, de orice vârstă poate face această procedură. „Nu este nevoie de acordul soțului, partenerului sau familiei. Singura condiție este ca femeia să fie sănătoasa din punct de vedere fizic și psiho-emoțional”, explică specialista. Ea a observat că în ultima perioadă se observă o tendință chiar și în Republica Moldova ca femeile tinere să fie child-free. „Procedura este oficială, legală, stipulată atât în ghidurile naționale, cât și în ghidurile internaționale ale Organizației Mondiale a Sănătății care spune foarte clar: orice femeie care dorește sterilizarea chirurgicală poate să beneficieze de ea”, concretizează Silvia Agop.

 

Criteriile de eligibilitate medicală: 

  • Nu au născut sau au puțini copii 
  • Nu sunt căsătorite 
  • Nu au permisiunea soțului 
  • Sunt tinere 
  • Tocmai au născut (în ultimele 7 zile) 
  • Alăptează 
  • Sunt infectate cu HIV, indiferent dacă utilizează sau nu terapie antiretrovirală. 

O procedură simplă

Sterilizarea feminină este o procedură simplă și este imperativ să fie realizată de medici ginecologi, specializați în chirurgie. „Este vorba de această incizie cu trei găurele, endoscopic, neinvazivă unde pacienta rămâne cu câteva cicatrici inestetice care practic nici nu se văd. Se intră în burtă și se ligaturează. E o procedură de 10 minute. Dar evident că are anumite riscuri ca orice intervenție chirurgicală: din cauza anesteziei. Dar se întâlnesc foarte rar. Practic, pacientele pot merge acasă și a doua zi”, explică Silvia Agop.

Sursa foto: Facebook/Silvia Agop

Înainte de a face sterilizarea feminină, o procedură ireversibilă, medicul care urmează să-i facă operația, este obligat să informeze și să consilieze pacienta. „Femeii trebuie de explicat într-un limbaj accesibil ce înseamnă metodă ireversibilă, că nu poate să vină altădată ca să dezlege trompele. De asemenea, există mituri precum că dacă leagă trompele atunci nu va putea produce hormoni, că îi va fi afectată calitatea vieții. Nu e adevărat. Femeia trebuie informată că trompele nu îndeplinesc o funcție vitală, ci reprezintă niște conducte prin care trec spermatozoizii și zigoții. Trompele nu produc hormoni și, în mare parte, noi nu avem nevoie de ele. Din contra, în urma sterilizării feminine, crește calitatea vieții intime și femeia se simte mai sigură pe ea”, concretizează Silvia Agop.

Recomandarea specialistei este ca femeile care vor să recurgă la această metodă de contracepție să se adreseze direct medicilor care fac asemenea operații. Medicul specializat o va consilia detaliat despre proces. În Chișinău, poți să te adresezi Spitalului Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”, Institutului Mamei și Copilului sau clinicilor private pentru a efectua operația.

 

Sterilizarea feminină este una din cele mai eficiente metode, cu risc mic de eșec: 

Mai puțin de 1 sarcină la 100 de femei în timpul primului an după efectuarea procedurii de sterilizare (5 sarcini la 1.000 de femei). 

Mai mult de 10 ani de utilizare: Aproximativ 2 sarcini la 100 de femei (18 până la 19 sarcini la 1.000 de femei). 

Restabilirea

 

După prima naștere, Valeria a avut o hemoragie severă. Recent a născut al doilea copil, iar medicul obstetrician i-a recomandat să facă o pauză de 4-5 ani până la următoarea naștere. Corpul ei are nevoie de timp să se restabilească.  

Totuși, femeia a preferat să facă procedura de sterilizare, iar medicul la care s-a adresat, a încercat să-i influențeze decizia, invocând „legea” și că nu ar avea încă 30 de ani sau trei copii. 

De fapt, „legea” nu are interdicții nici măcar pentru femeile care nu au copii și care sunt tinere. Protocolul privind sterilizarea feminină prevede că „dacă nu există motive medicale pentru amânare, femeii i se poate efectua procedura de sterilizare feminină oricând dorește ea”. 

„Eu știu bine metodele de contracepție, am făcut colegiu de medicină. Știu prea bine dezavantajele preparatelor hormonale, steriletului și am vrut o metodă care să nu aibă consecințe asupra organismului. Mai mult, mama și-a făcut ligaturarea trompelor când a avut o sarcină extrauterină. Dar la 35 de ani începuse viața cu alt partener și doreau un copil comun. Respectiv, au recurs la fertilizarea in vitro. Deci, eu știam toate avantajele și dezavantajele și eram încrezută că doresc această procedură”, explică Valeria.  

Femeia intenționează să se adreseze altui medic ginecolog pentru a-și face sterilizarea feminină.

Citește și: Fertilizarea in vitro – cum poți să rămâi însărcinată cu ajutorul medicinei moderne

*Numele femeii a fost schimbat.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.