Pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, atât autoritățile cât și societatea civilă sunt cu ochii pe corupția electorală. De curând, în legislația electorală a fost introdus termenul de „promisiune electorală”, care se referă la sancționarea celor care oferă sau acceptă promisiuni materiale de orice fel în scopul influențării votului alegătorului.
Când este promisiunea electorală un act de corupere?
Conform noilor modificărilor din legislația electorală, „promisiunea” reprezintă orice ofertă de bani, bunuri sau alte foloase materiale făcută unui alegător de către un candidat, un partid sau de către persoane terțe, pentru a influența modul în care acesta urmează să voteze.
Asta înseamnă că este ilegal ca cineva să-ți promită – verbal, în scris sau chiar printr-o aluzie – că îți va oferi bani, cadouri, servicii, privilegii sau avantaje (de orice fel) dacă votezi sau nu într-un anumit fel. Promisiunea poate fi pentru un beneficiu imediat sau viitor și nu trebuie să fie neapărat exact specificată („o sumă anume” sau „un tip de cadou”).
Potrivit șefei echipei de analiză și cercetare Promo-LEX, Mihaela Duca-Anghelici, pentru aplicarea sancțiunilor vor fi necesare dovezi clare despre faptul că promisiunea a fost oferită sau/și acceptată (ex.: mesaje, înregistrări audio/video, etc.).
Cu toate astea, experta Mihaela Duca-Anghelici a mai explicat că punctul slab al autorităților este dovada existenței unei promisiuni electorale:
De obicei, alegătorilor nu li se spune direct pentru cine să voteze sau ce li se va oferi, ceea ce face dificilă sancționarea acestor fapte.
Mihaela Duca-Anghelici a explicat care este diferența între promisiunea ca formă ilicită a corupției electorale și promisiunea electorală, ca formă de agitație electorală:
| Criterii | Promisiunea în sensul corupției electorale- ilegală | Promisiunea electorală- legală |
| Programul electoral | Nu poate face parte din programul electoral- pentru că este ilegală. | Face parte din programul electoral. |
| Caracterul promisiunii | Caracterul promisiunii- este de regulă ascuns, transmis doar la întâlniri personale, grupuri închise. | Caracterul promisiunii- este public. |
| Condiția îndeplinirii promisiunii | Îndeplinirea promisiunii (obținerea remunerației ilicite) este condiționată de exercitarea sau neexercitarea votului (în modul în care a avut loc înțelegerea). | Îndeplinirea promisiunii depinde de accederea la putere- cu un număr suficient de mandate. |
| Controlul votului | Vot controlat- se solicită fotografierea/ filmarea buletinului de vot, prezentarea unei probe etc. | Vot necontrolat. |
| Timpul îndeplinirii promisiunii | Imediat sau în timpul apropiat exercitării votului. | După formarea Parlamentului, Guvernului, includerea în bugetul de stat etc. |
| Proveniența mijloacelor financiare | Sursa remunerației este de regulă ilicită- mijloace financiare cu o proviniență ilegală. | Sursa îndeplinirii promisiunii- este legală, provine din bugetul de stat. |
| Modalitatea transmiterii surselor financiare/ bunurilor | Fizică sau prin intermediul instrumentelor financiare necontrolate de stat. | Prin intermediul instrumentelor financiare controlate de stat- Guvern, CNAS, Primărie (asistența socială), Poșta Moldovei etc. |
| Tipul beneficiului | Personal, și, de regulă, unic. | Colectiv, pentru o categorie anume de persoane, și de regulă permanent. |
| Sancțiune | Atât cel care promite, cât și cel care acceptă promisiunea riscă sancțiune. | Nici candidații și nici alegătorii nu riscă nici o sancțiune. |
Ce riscă cei care vor oferi sau accepta promisiuni electorale în schimbul votului
Persoanele care vor corupe sau vor accepta să fie corupte, vor fi pedepsite conform Codului Penal și cel Contravențional ale Republicii Moldova:
- Dacă ești alegător și accepți o promisiune, un cadou sau orice avantaj pentru a vota într-un anumit fel (sau pentru a nu vota), riști o amendă între 500 și 750 de unități convenționale, adică aproximativ 25.000–37.500 lei. Dacă te autodenunți și ajuți la descoperirea celor implicați, poți fi scutit de sancțiune.
- Dacă oferi sau promiți bani, bunuri, servicii ori alte avantaje pentru a influența votul cuiva, asta e infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani; amendă între 750 și 1150 de unități convenționale, adică 37.000 și 57.500 lei și interdicția de a ocupa funcții publice sau de a desfășura anumite activități timp de până la 5 ani. Dacă ești persoană juridică, amenda poate ajunge la 8000 de unități convenționale, adică până la 400.000 lei sau compania poate fi lichidată.
Totodată, Poliția Republicii Moldova a declarat public că oferirea și acceptarea mijloacelor financiare pentru participarea la manifestații și proteste sunt ilegale și se pedepsesc conform legii. Asta în urma mesajului publicat în mediul online de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare, în care promitea o remunerație de 3.000 de dolari lunar persoanelor care vor participa la protestele antiguvernamentale.
Amintim că, la alegerile parlamentare din 2024, Poliția a documentat mii de cazuri de corupere a alegătorilor. Au fost întocmite 23.560 de procese verbale, iar 6.084 de persoane urmează încă să fie audiate. În instanță se află 2.325 de procese-verbale, iar 4.243 de persoane colaborează în prezent cu Poliția. Până acum, valoarea amenzilor achitate estimează 15.389.000 de lei (cincisprezece milioane trei sute optzeci și nouă de mii de lei).
Recent, președinta Maia Sandu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că Rusia încearcă să influențeze în mod fraudulos alegerile parlamentare din acest an.
Potrivit șefei statului, Consiliului Suprem de Securitate (CSS) a identificat cel puțin 10 instrumente principale de interferență a Rusiei în procesul electoral din această toamnă:
- Coruperea electorală și finanțarea ilegală din surse externe, inclusiv prin criptomonede, rețele de „cărăuși” și spălare de bani, microcreditări. Doar prin criptomonede se planifică finanțări în sumă de circa 100 de milioane de euro.
- Campanii de manipulare informațională, prin minciuni, conținut deepfake, emailuri, scrisori și acte false, menite să știrbească încrederea oamenilor în instituțiile statului, informații false promovate atât în spațiul informațional local, cât și internațional, menite să răspândească frică, neîncredere și ură. Crearea de Campanii de denigrare și atacuri la persoană, inclusiv prin fabricarea de materiale calomnioase la adresa liderilor pro-europeni, jurnaliștilor și altor persoane publice.
- Organizarea protestelor plătite, cu participanți mobilizați în schimbul recompenselor financiare, pentru a crea artificial impresia unei nemulțumiri sociale larg răspândite. Conform prevederilor legale, participarea la acțiuni de protest în schimbul unei remunerații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de până la 7500 lei, corespunzător.
- Atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, inclusiv asupra sistemelor care asigură buna desfășurare a alegerilor dar și celor care asigură furnizarea serviciilor esențiale pentru cetățeni.
- Instrumentalizarea bisericii, prin implicarea unor fundații afiliate Kremlinului și a unor clerici plătiți pentru a manipula opinia publică.
- Utilizarea platformelor online, printre care Telegram, TikTok, Facebook, Instagram, pe care se propagă mesaje anti-UE și antidemocratice din afara țării.
- Implicarea crimei organizate în acțiuni de destabilizare presupune antrenarea reprezentanților lumii interlope în organizarea acțiunilor de destabilizare în instituțiile penitenciare, dar și în afara acestora.
- Sabotarea procesului electoral în diasporă prin acțiuni de compromitere și reducere a participării cetățenilor la vot.
- Influențe de tip hibrid în raport cu electoratul din UTAG și stânga Nistrului – acțiuni de radicalizare a relației Chișinău-Comrat, posibile provocări în Zona de securitate, demonstrații de forță, crize energetice în ajunul zilei alegerilor.
- Mobilizarea și radicalizarea online a cetățenilor, prin intermediul unor influenceri care instigă la extremism, violență și nesupunere civică.
Autoritățile îi îndeamnă pe cetățenii care observă sau sunt martori ai promisiunilor/mitei electorale să raporteze cazurile la Inspectoratul General de Poliție (IGP), Centrul Național Anticorupție (CNA), Comisia Electorală Centrală (CEC) sau, cel mai simplu, la numărul de telefon 112.
