Doi polițiști din raionul Glodeni ar fi bruscat și hărțuit-o pe Gita Preida și pe fiica ei, ambele de etnie romă. Locuința lor a fost supusă și perchezițiilor, calificate mai târziu drept bazate pe prejudecăți față de romi. Acesta este ultimul caz documentat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, care arată cum sunt discriminați romii din Republica Moldova.
Începând cu 2007, statul nostru a inițiat 3 planuri de acțiune locală. Totuși implementarea acestora nu a satisfăcut comunitatea și organizațiile de romi. Potrivit lui Ion Duminică, reprezentant al Coaliției „Vocea Romilor”, unul dintre motive era faptul că Agenția Relații Interetnice, responsabilă de implementarea planurilor anterioare de acțiune, nu avea resurse financiare și instituționale. „Nu avea nici pârghii administrative, adică persoane în teritoriu care să fie responsabile de implementarea lor.”
După doi ani de pauză de la încheierea ultimului plan de acțiuni, Guvernul a creat un program cu indicatori de performanță și propune să susțină populația de etnie romă. Deși sună optimist, apărătorii drepturilor omului, care monitorizează politicile publice, au arătat cu degetul unde mai trebuie de lucrat.
Schimbările mult așteptate
La începutul lunii august 2022, Guvernul a declarat că vrea să schimbe situația și a aprobat programul de susținere a populației de etnie romă. E pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când autoritățile își schimbă abordarea și propun să facă mai mult decât un plan de acțiuni. Cele trei planuri implementate până 2020, potrivit lui Ion Duminică, membru al secretariatului Coaliției „Vocea Romilor”, au fost îndeplinite în proporție de 5-10%.
Citește și: „Am fost o zi voluntară la Manej. Am găsit rasism, intoxicații și sărăcie”
Astăzi, așteptările populației rome sunt mari, spune Duminică, doctor în științe politice și cercetător la Institutul Patrimoniului Cultural despre problemele cu care se confruntă comunitatea romă din Moldova.
Două cele mai importante schimbări care ar face o diferență vizibilă sunt:
1. Crearea unui birou pentru persoanele de etnie romă
„Biroul pentru persoanele de etnie romă va fi o instituție la nivelul administrației publice centrale. Misiunea lui va fi implementarea acestui program. Până acum, nu a existat o instituție care să facă asta, a fost o restanță sau o disfuncționalitate instituțională”, explică Duminică. Biroul va fi creat după ce va fi făcut un studiu analitic despre necesitatea lui. Acesta este planificat pentru al patrulea trimestru din 2022.
- Angajarea a peste 40 de mediatori comunitari în 63 de comunități dens populate de romi
Un mediator comunitar este o persoană de etnie romă care contribuie, prin mediere și sprijin, la asigurarea comunității rome cu servicii de asistență în toate domeniile necesare. Potrivit lui Duminică, în total, este nevoie de 82 de mediatori comunitari.
„În unele localități, avem nevoie de doi-trei mediatori comunitari. Programul național prevede crearea planurilor locale de acțiune. Avem un plan deja aprobat la Călărași și încă unul urmează să fie aprobat la Drochia. Ele au fost făcute de către comunitatea romă și încearcă să rezolve probleme în educație, accesul pe piața muncii, la asistența socială și altele.”
Reportaj publicat pe 1 august 2019
Cercul vicios al sărăciei
Problemele romilor sunt diverse și intersectoriale. Pentru a fi rezolvată una dintre ele, e nevoie de implicarea mai multor instituții. „Dacă o persoană de etnie romă nu are o locuință stabilă, ea nu poate să-și găsească un serviciu stabil. Fără serviciu stabil nu are acces la servicii de sănătate. În aceste condiții, persoana este în căutare de lucru în diferite localități. Respectiv, avem populația de etnie romă care migrează în interiorul țării și cu ei migrează și copiii. Procesul influențează negativ asupra accesul copiilor la educație”, explică reprezentantul Coaliției „Vocea Romilor”.
Populația de etnie romă este considerată drept un grup vulnerabil al populației, care cere o atenție sporită din partea Guvernului Republicii Moldova. Cercul vicios al sărăciei, al șomajului și al accesului limitat la serviciile publice a expus populația de etnie romă la o vulnerabilitate și marginalizare mult mai pronunțată în contextul crizei pandemice COVID-19.
Sursa: Programul național de susținere a populației de etnie romă
Programul național la care a contribuit semnificativ și Coaliția își propune următoarele obiective până în 2025:
- 100% de cazuri de discriminare a romilor investigate eficient, iar autorii faptelor de discriminare să fie sancționați corespunzător;
- 100% de copii romi școlarizați în sistemul de învățământ obligatoriu, inclusiv copii cu dizabilități;
- 100% rata de absolvire a învățământului primar, inclusiv copii cu dizabilități;
- 100% rata de absolvire a învățământului gimnazial, dezagregat pe sexe, inclusiv copii cu dizabilități;
- 65% din romi cu statut de persoană asigurată în sistemul de asigurare medicală obligatorie de stat;
- 40% din gospodăriile de romi beneficiari de programele de asistență socială;
- 10% creștere de mediatizări în mass-media a subiectelor legate de populația de etnie romă;
- 20% din romi plasați în câmpul muncii din totalul de romi înregistrați cu statut de șomer la STOFM, dintre care 12% femei și altele.
Indicatori modești
Totuși, organizațiile de profil au avut un cuvânt de spus despre program.
Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a venit cu recomandări când a fost elaborat programul, măsuri de care s-a ținut cont în mare sau în mică măsură. Una dintre acestea a fost introducerea indicatorilor de impact.
Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a venit cu o opinie separată față de acesta. Potrivit Nataliei Covrig, analistă de politici publice în cadrul Centrului, un asemenea program este crucial. „Au abordat principalele dimensiuni în care populația de etnie romă se confruntă cu dificultăți: educație, sănătate, piața muncii. Anume în aceste domenii se înregistrează cele mai mari inechități cu care se confruntă populația de etnie romă”, spune Natalia Covrig.
Centrul a analizat indicatorii de impact. Analista a remarcat că indicatorii sunt relativ modești și mai puțin racordați la necesitățile și la amploarea problemei în fiecare domeniu aparte. De exemplu, indicatorul de „20% din romi plasați în câmpul muncii din totalul de romi înregistrați cu statut de șomer”. Potrivit analistei, problema e în numărul de romi înregistrați ca șomeri – un număr foarte mic. „Având în vedere că este un program național de incluziune, ar fi fost mai potrivit ca ținta să se raporteze la populația de etnie romă aptă de muncă, care este un număr mai mare”, explică Natalia Covrig. Specialista spune că, o alternativă ar fi introducerea a doi indicatori:
- cel care se regăsește acum în program și vizează strict beneficiarii ANOFM;
- altul care vizează încadrarea pe piața muncii și a altor categorii din grupul Roma.
Și Consiliul, ca în cazul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, vede loc de îmbunătățire în domeniul angajării în câmpul de muncă. Acesta consideră că este nevoie de impulsionarea angajării în câmpul muncii, dar și în cadrul autorităților publice locale și centrale, în special în localitățile intens populate de romi. În așa mod se vor da exemple pozitive, fapt ce va încuraja populația să meargă la muncă.
„E nevoie de măsuri hard”
„Concluzia generală e legată de nivelul de ambiție”, spune Natalia Covrig de la CPD, sugerând că acesta ar fi relativ modest. Aici se mai adaugă și măsurile prevăzute în program – măsuri soft – potrivit specialistei, care necesită și niște măsuri hard.
Iată câteva recomandări oferite de analista Natalia Covrig:
- Introducerea mecanismelor prin care să fie asigurată integrarea copiilor de etnie romă în educație;
- Introducerea unui mecanism de cooperare între mediatorii comunitari, între ANOFM pentru a fi dezvoltat un modul de outreach (asemenea model se practică de către organizațiile specializate în lupta cu drogurile – lucrătorii outreach stabilesc și mențin contactul cu utilizatorii de droguri în locurile pe care le frecventează);
- Introducerea programelor de granturi pentru organizațiile create de romi, granturi la nivel local, programe de bugetare participativă
- Introducerea în politicile publice a unor măsuri de luptă împotriva violenței față de femei. „Rata violenței domestice este mai mare în rândul grupurilor vulnerabile în care se include și grupul etnic Roma. Ar fi fost relevant să se regăsească măsuri care ar spori accesul populației de etnie romă, în special al femeilor rome, la pachetul de servicii adresate victimelor violenței domestice, dar și la măsuri de contracarare a fenomenului.”
În schimb, potrivit analistei, partea bună a capitolului despre nediscriminare este că au fost prevăzute măsuri de conștientizare, sensibilizare a comunității, inclusiv orientate către funcționarii publici, administrația publică, judecătorii.
