În fiecare an, în această perioadă, comercianții de flori ies pe trotuare sau pe marginile traseelor naționale cu buchete de flori, multe incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Cel mai des, ghiocei. Am vrut să aflăm dacă și în 2021 se întâmplă același lucru și cum au fost afectate aceste plante și mediul înconjurător de pandemie.
Galina Norocea, șefa Serviciul Informații de Mediu, Educație și Conștientizare Ecologică a Agenției de Mediu este de părere că pandemia este o perioadă de reabilitare pentru mediu: „Întreaga perioadă de pandemie este una benefică pentru mediul înconjurător. Și comercianții sunt mai puțini, precum și cumpărătorii. Nu avem plante de primăvară incluse în Cartea Roșie care au dispărut în ultima perioadă.”
De aceeași părere este și pădurara Anastasia Ciobanu de la Ocolul Silvic Hârjauca, Călărași. Aceasta spune că, în acest an, încă nu a observat oameni care să se plimbe prin pădure în căutarea plantelor. „Dacă anii trecuți mai observam câțiva oameni, în acest an încă nu am văzut niciunul. Cred că acest lucru se datorează pandemiei. Și flori sunt foarte puține, așa că văd acest lucru ca unul benefic”, declară pădurara.
Colectarea și comercializarea plantelor interzise poate fi sancționată până la 3000 de lei. Daunele cauzate mediului ca urmare a colectării şi comercializării speciilor rare se stabileşte de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului conform anexei nr. 3 la Legea regnului vegetal, ceea ce ar însemna 75-125 lei pentru un exemplar.
Turismul local, cel mai mare pericol
Elena Tofan-Dorofeev, de la Laboratorul Flora Spontană și Herbar spune că cel mai mare pericol pentru plantele de primăvară nu sunt comercianții. Ea susține că din cauza faptului că accesul cetățenilor moldoveni a fost limitat în afara hotarelor țării, aceștia au căutat să meargă în locurile pitorești din interiorul țării. „A urmat un dezastru. Când mergeam în teritoriu vedeam toată mizeria lăsată de către oameni. Nu am observat nicio diferență față de anii precedenți. În unele cazuri, poate a fost mai rău” spune ea.
Citește și: Cum ne bucurăm de natură fără a-i dăuna
Pe lângă asta, un aspect foarte important menționat de către Elena Tofan-Dorofeev este faptul că trebuie să cunoaștem speciile de ghiocei incluse în Cartea Roșie. „Ghiocelul cutat și ghiocelul nival sunt specii incluse în Cartea Roșie. El crește în flora spontană, adică fără ca să fie sădit de către om. Eu mă îndoiesc că comercianții merg în pădure și caută și strâng ghiocei ca să facă buchețele și să vândă. În grădinile oamenilor vegetează o altă specie de ghiocei – ghiocelul elvez, ghiocelul de cultură. Este mult mai rezistent și NU este o specie inclusă în Cartea Roșie.” Elena a mai adăugat că această specie este ușor detectabilă de către specialiști: „Dacă ar intra în atribuțiile mele, m-aș apropia de comercianți și aș cumpăra un buchețel de ghiocei. Dacă oamenii vând ghiocelul elvez, se sfârșește discuția. Pot să vândă liniștiți.”
Dispar pădurile, dispar și florile
Cauza includerii speciilor de plante în Cartea Roșie nu sunt doar comercianții. Specialista a explicat că ghiocelul cutat, de exemplu, crește într-un singur loc în toată Moldova „și asta nu e din cauza că a fost colectat de oameni pentru a fi vândut, ci din cauza că pădurile în care el creștea au fost defrișate. Vorbim de un alt nivel de daună.”
„Oamenii mereu au rupt ghioceii. Ei nu dispar din această cauză, ci din cauza că nu mai au unde să crească.”
O soluție pentru limitarea comercializării plantelor vernale incluse în Cartea Roșie este informarea cetățenilor. „Cu părere de rău, la noi autoritățile nu se arată foarte interesate de acest aspect. Oamenii la noi nu cunosc faptul că vânzarea sau cumpărarea unor specii protejate prin lege poate fi sancționată. Informația asta pur și simplu nu ajunge la ei. Oamenilor trebuie de explicat ce specii sunt în pericol, cum arată ele, ce habitate au și nu în ultimul rând, legile care le protejează.”
Soluții din partea statului
O altă soluție ar fi exemplul Tadjikistanului. „Când oamenii au început să colecteze din flora spontană o specie de ceapă din care se gătește o mâncare tradițională la ei, aceasta a devenit tot mai rară. Atunci, autoritățile au distribuit fiecărei gospodării aceste cepe pentru ca oamenii să le cultive la ei în grădină. Curând, ceapa nu mai era pe cale de dispariție și se găsea în grădina fiecărui om.”
„Dacă statul s-ar implica, chiar și cele mai rare specii de plante s-ar putea găsi în grădina fiecărui om. Decât să interzicem, mai bine să ajutăm și să venim cu soluții.”
Foto: Pixabay
