„Noi facem ceea ce am văzut acasă”. Inga Savca și elevii ei învață despre egalitatea de gen la Bălți

Inga Savca este profesoară de limba și literatura română, dar și directoarea adjunctă pentru instruire și educație a Colegiului de Industrie Ușoară din Bălți. Din 2017, Inga îmbină activitatea didactică cu cea de coordonatoare de proiecte, în care sunt implicați și elevii ei. Anul acesta, 20 de tineri din Bălți au învățat să confrunte discriminarea, dar și să promoveze egalitatea de gen.

Investiția în elevi

Cu Inga Savca ne-am la Chișinău, în cadrul unui eveniment dedicat metodelor eficiente de combatere a violenței de gen. Înaltă și cu ochi mari, cu mișcări sigure și dicția bine pusă la punct, este prototipul unei profesoare dedicate.

Și-a dedicat viața educației de 17 ani, dar a înțeles că poate face mai multe după un stagiu în România, acum șase ani, unde a interacționat cu alți profesori și a văzut alte viziuni. Atunci a înțeles că transmiterea de cunoștințe nu se face doar de la catedră. „Am înțeles că profesorul poate să nu rămână doar în școală. El poate să aducă progresul în instituția în care activează”, spune ea. După această experiență Inga Savca a început să colaboreze cu mai multe ONG-uri din municipiul Bălți și să implice cât mai mulți tinerii în proiecte de educație civică.

„În 2017, după stagiul din România, unde am interacționat cu alți profesori și am văzut alte viziuni, am înțeles că se poate activa altfel”, spune Inga.

Spune că investiția în elevi este, de fapt, o investiție în societate și în generațiile care urmează. „Eu am avantajul să am elevi care vin din spațiul rural, acolo unde cam greu ajung oportunitățile de dezvoltare. Și ei sunt foarte deschiși să se implice în proiecte noi. Eu încep să zic: «va trebui să facem…» și deja la masa mea sunt vreo patru-cinci tineri care întreabă: «ce să facem?»”, adaugă râzând..

20 tineri și tinere, instruiți să nu tolereze discriminarea pe gen

„Ideea proiectului privind promovarea egalității de gen, în care au fost implicați cei 20 tineri din Bălți, este a mea și a Vioricăi Bugulean, directoare executivă a Asociației Obștești Nord Press Club – Bălți, care care gestionează portalul de știri TV Nord. Eu colaborez cu această echipă de mai mult timp și, când a apărut acest apel de proiecte, Viorica m-a întrebat dacă am vrea să aplicăm”, povestește ea. Astfel, proiectul și-a propus să realizeze mai multe produse media despre egalitatea de gen, cu implicarea tinerilor în procesul de documentare și realizare a acestora.

„Capacitarea tinerilor și tinerelor din municipiul Bălți pentru promovarea egalității de gen în câmpul muncii” a fost susținut de „Institutum Virtutes Civilis” și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert” în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare.

Când vorbește despre proiect, ochii Ingăi încep a străluci, iar vocea îi sună mai sonor. Ea precizează că proiectul a avut două componente: în cadrul primei, jurnaliștii de TV Nord au realizat cinci reportaje și trei emisiuni despre egalitatea de gen.

„Emisiunile cred că au fost mai ușor de realizat, pentru că au fost cu cei/cele care cunosc domeniul și de la care te mai poți și informa. Am aflat și noi foarte multe lucruri de la invitații și invitatele pe care le-am avut”, spune Inga.

Tinerii au fost împărțiți în echipe și au ajutat jurnaliștii la documentarea subiectelor de reportaj.

O provocare au fost însă reportajele, în special scrierea textelor. „Am vrut să realizăm niște texte scrise corect, cu date și statistici corecte, cu informații obiective. Și dacă în mod obișnuit un reportaj de acest fel ar fi realizat în 2-3 zile, acum tot procesul a durat cam o săptămână”, explică ea.

Proiectul a avut și cea de-a doua componentă, în cadrul căreia a avut loc instruirea în domeniul egalității de gen a celor 20 de tinere și tineri din municipiul Bălți. La această sesiune de formare au participat tinerii din școli profesionale, colegii, licee, Consiliul municipal de tineret și alte organizații nonguvernamentale.

La sesiunea de formare tinerii au fost instruiți unde, cum și când să raporteze cazurile de discriminare pe criteriul de gen.

„Sunt tineri care urmează să se integreze în câmpul de muncă și am considerat că este foarte important ca ei să cunoască că se pot ciocni cu acest fenomen, cu discriminarea. Ei au fost instruiți cum și unde să sesizeze o problemă privind egalitatea de gen, cum să intervină în situația când un coleg sau o colegă este discriminată”, povestește ea.

Cei 11 băieți și nouă fete au fost împărțiți în cinci echipe și au ajutat jurnaliștii la documentarea celor cinci subiecte de reportaje. Inga își aduce aminte și povestește zâmbind că tinerii au fost foarte activi: trimiteau informații despre eventuali eroi de reportaje, în ce localități ar putea fi realizate interviurile. Echipele de filmare i-au luat cu ei, ca ei să vadă cum sunt realizate aceste materiale video și ce înseamnă munca de teren. „Deși nu erau jurnaliști, o făceau pentru dezvoltarea personală”, mai spune ea.

„A fost ceva wow”

 „Cel mai surprinzător pentru noi a fost că unii dintre acești tineri au vrut să transmită mai departe informația acumulată în cadrul proiectului nostru”, spune ea. Tinerii au pus la cale o masă rotundă cu tema „Drepturile și onoarea femeii contemporane”, unde au invitat colegi din alte instituții pentru a valorifica informația pe care ei au primit-o în cadrul instruirii proiectului. Pentru că tinerii vin din diferite instituții și organizații, cercul lor de prieteni este mai larg decât cel pe care l-a putut acoperi ei inițial în cadrul proiectului. „Înțelegem că ajungem, de fapt, la o arie mult mai largă de tineri”, declară Inga Savca.

„A fost ceva de wow, deși nu le-am cerut asta, ei s-au implicat și-au făcut”, râde ea. Potrivit ei, tinerii continuă să participe la alte instruiri care presupun tema egalității de gen.

Mai mult, la finele activității de instruire, cei 20 de tineri au completat chestionare, iar răspunsurile acestora ar putea constitui subiectul altor proiecte în acest domeniu.

„Egalitatea de gen nu este doar acasă”

Acum, Inga își propune să lucreze mult la proiecte ce țin de educarea tineretului direct în familie, astfel se va forma o societate care respectă principiile egalității de gen. Dar pentru aceasta, spune ea, trebuie de lucrat la modul în care sunt educați fetele și băieții „acasă”.

„Egalitate de gen nu este doar la școală, nu este doar acasă, dar este peste tot în societate”.

„Nouă ne scapă multe în educația în familie – noi nu învățăm copiii să interacționeze. Nu avem cultura de a-i forma pentru viitoarea familie. Cred că în majoritatea familiilor mamele nu își învață fiicele și tații nu își învață feciorii cum ar trebuie să fie. Poate nici ei nu știu. Și drept urmare, deseori acțiunile noastre sunt o replicare a acțiunilor lor. Noi facem ceea ce am văzut acasă”, explică ea.

Drept exemplu, Inga aduce aminte de propriul caz. Pentru că a crescut într-o familie în care a existat mai multă situații tensionate, a trecut și ea, la rândul ei, printr-o căsnicie nereușită, care a durat 16 ani. „Eu am replicat, de fapt, destinul mamei, doar că într-o altă formă”, spune ea.

Cu o tărie în voce care aduce aminte de vocea profesoarei de la catedră, Inga zice că noile generații trebuie să înțeleagă că egalitatea de gen nu este doar la școală, nu este doar acasă, ci peste tot în societate.

„În grupurile de elevi, care au participat la proiecte, nu mai apar probleme de discriminare”, povestește Inga.

Conștientizează că situația la acest capitol nu se va schimba peste noapte. Potrivit ei, circa 40% din familiile formate din părinți cu vârsta de 35 de ani și mai mult acceptă ideea de egalitate de gen, pentru că mulți dintre ei au fost peste hotare, au lucrat, au revenit, au văzut realitățile din altă parte. Acolo, însă, unde familiile sunt cu niște rădăcini mai adânci în URSS, „munca de desțelenire”, spune Inga, va fi mai grea.

„Dar cred că noi o să vedem reflectarea egalității de gen în societate deja ca produs, ca rezultat, atunci când tinerii de astăzi vor avea familii deja și vor putea să valorifice ceea ce punem noi în ei, în familiile și în activitatea lor”, încheie Inga Savca.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.