Connect with us
"
"

Ecologie

Ni se pare că e stricată și o aruncăm. Cercetătorii caută o soluție pentru risipa de mâncare

Publicat

pe

PE SCURT

Cercetători din Belgia și Franța colaborează pentru a găsi o soluție la o problemă serioasă a timpului nostru – risipa de alimente. În Uniunea Europeană, în fiecare an, sunt aruncate 90 de miliarde de kilograme de alimente pentru că nu se știe dacă aceste produse sunt potrivite pentru consum după ce le-a expirat valabilitatea. Dar dacă ar exista un senzor capabil să le „miroase” fără a deschide pachetul și să stabilească dacă s-au deteriorat sau nu aceste alimente?

Lotta Kuuliala, Microbiolog, Universitatea din Gand spune că ei folosesc metode microbiologice pentru a studia creșterea microbilor din alimente, metode chimice pentru a determina concentrația compușilor volatili și evaluarea senzorială a mirosurilor pentru a obține informațiile necesare.

Acest senzor este dezvoltat ca parte a unui proiect inovator. Sarcina sa este de a detecta compușii volatili produși de alimente. Cercetătorii implicați în acesta lucrează la cipuri mici care să facă posibilă această tehnologie, scrie euronews

PE LUNG

Proiectul numit TERAFOOD a inclus parteneri din patru orașe din nordul Franței și din Belgia și se va desfășurat timp de patru ani. Investiția totală s-a ridicat la 2 milioane de euro, din care jumătate au fost alocate prin Programul de politică regională al UE.

Pentru a miniaturiza senzorul, cercetătorii din Lille folosesc siliciu, un material accesibil și ieftin. Acum acest microcip poate fi citit doar cu ajutorul unei mașini complexe și scumpe, dar oamenii de știință au planuri mari

Mark Faucher, co-fondator al Vmicro: „După finalizarea dezvoltării tehnologice a acestui microsistem, acesta va conține propria sa metodă de detectare și va fi citit de la distanță, ceea ce îi va permite să fie utilizat în teren fără resurse mari de laborator.”

Va fi nevoie de timp pentru a dezvolta un senzor care poate „mirosi” orice tip de produs, dar coordonatorul proiectului spune că această tehnologie, bazată pe radiații de terahertz, care nu a fost niciodată testată până acum, a avut deja succes.

Cercetătorii realizează deja primele teste care simulează imersiunea senzorului în celule care repetă compoziția ambalajelor alimentare reale. Matthias Vanvollegem, coordonator de proiect, crede că prima demonstrație a viabilității acestei noi tehnologii va putea fi realizată până în vara anului 2020.

Astfel, primele dispozitive ar putea apărea pe piață pentru uz industrial în cinci ani. Iar consumatorii obișnuiți vor trebui să aștepte mai mult pentru a se putea asigura că somonul lor nu s-a deteriorat și este încă potrivit pentru a face sushi. Acesta dispozitiv va funcționa prin intermediul unei aplicații pe smartphone.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Ecologie

Cum Franța a devenit lider mondial în limitarea risipei alimentare

Publicat

pe

De către

PE SCURT 

În anii când rafturile din magazine sunt pline cu tot ce ne dorim, adesea uităm de limite și cumpărăm mai mult decât consumăm, ceea ce duce, ulterior, la o risipă alimentară în proporții foarte mari. Însă, se pare că francezii au găsit o soluție, pentru a împiedica această risipă. Astfel, o nouă legislație a contribuit la catapultarea Franței în topul Indexului Durabilității Alimentare.

Astfel de politici sunt absolut necesare, susțin experții, pentru că în caz contrat ne vom sufoca în deșeurile alimentare pe care le producem.

PE LUNG

În februarie 2016, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis, prin legislație, supermarketurilor să arunce mâncare neutilizată. Acum, supermarketurile de o anumită dimensiune trebuie să doneze mâncare neutilizată sau în caz contrar vor fi impuși să plătească amenzi usturătoare. De asemenea, proiectul de lege impune școlile să învețe copiii despre sustenabilitatea alimentelor, companiile să raporteze statisticile privind deșeurile alimentare în rapoartele de mediu și restaurantele să ofere clienților pungi în care să își poată lua mâncarea acasă, în cazul în care nu a consumat întreaga porție. 

„Aceste legi fac ca să se facă din timp anumite calcule, pentru a reduce risipa”, spune Marie Mourad, doctorandă în sociologie la Sciences Po din Paris, care a scris mai multe rapoarte despre deșeurile alimentare franceze. „Franța nu este țara care face cea mai mică risipă de alimente, însă, ea este țara care cel mai activ încearcă să soluționeze această problemă și să devină un model bun de urmat și de celelalte țări din Europa”, adaugă ea, relatează csmonitor.com.

Eforturile Franței nu au trecut neobservate. Țara a obținut un clasament de top în Indicele Durabilității Alimentare din 2017, un sondaj efectuat în 25 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia și America, realizat de Economist și Barilla Center for Food and Nutrition Foundation (BCFN). Potrivit raportului, Franța a irosit 234 de kilograme de mâncare pe persoană anual. Ceea ce este cu mult mai puțin decât în alte țări. 

Deșeurile alimentare sau alimentele comestibile neutilizate sunt o problemă globală. În fiecare an, aproximativ 1,3 miliarde de tone metrice, sau o treime din totalul alimentelor produse, sunt aruncate, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Recuperarea a doar 25% din acea hrană irosită ar putea hrăni 870 de milioane de oameni – punând capăt în mod eficient foamei mondiale.

Nu numai că deșeurile alimentare îndepărtează resurse valoroase precum apa, terenurile arabile și banii, dar, de asemenea, umple depozitele de deșeuri, care emit metan. Dacă deșeurile alimentare ar fi o țară, acesta ar fi al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră după SUA și China. 

Înainte ca legea să fie votată în 2016, supermarketurile franceze donau de obicei câte 35.000 de tone de produse alimentare anual. Jacques Bailet, președintele rețelei bancare alimentare Banques Alimentaires, declara atunci pentru TheGuardian că dacă supermarketurile ar dona cu 15% mai mult, asta ar fi făcut posibilă oferirea a 10 mln de mese pentru francezii nevoiași.

Această lege îmbunătățește nu numai cantitatea de alimente donate, spun specialiștii, ci și calitatea. Băncile de alimente sunt în mod obișnuit livrate cu conserve, mai degrabă decât alimente valoroase din punct de vedere nutrițional, cum ar fi carne, legume și fructe.

Specialiștii spun că lupta împotriva deșeurilor alimentare ar trebui să devină o cauză națională majoră, cum ar fi siguranța rutieră, care mobilizează întreaga lume. 

Citește mai departe

Ecologie

Cum este afectat mediul de alimentele pe care (nu) le consumăm

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Înainte de a ajunge în farfuriile noastre, alimentele trebuie produse, prelucrate, ambalate, transportate şi distribuite. În fiecare etapă se utilizează resurse şi se produc mai multe deşeuri şi mai multă poluare.

Peste 4 miliarde de oameni depind de trei tipuri de culturi de bază — orez, porumb și grâu.Aceste trei culturi ne furnizează două treimi din consumul nostru de energie. Dat fiind că există peste 50 000 de specii de plante comestibile, meniul nostru zilnic pare de fapt foarte simplu, numai câteva sute de specii contribuind la aportul de alimente.

PE LUNG

Privind către viitor, ne dăm seama că hrana reprezintă o mare îngrijorare la nivel mondial. În 2050, având aceeași planetă, va trebui să hrănim de trei ori mai mulți oameni decât cu un secol în urmă, scrie Agenția de Mediu.

Alegerile pe care le facem în ceea ce privește producția și consumul de alimente au deja consecințe directe sau indirecte asupra climei, utilizării resurselor, cum ar fi apa și solul, dar, totodată, și asupra capacității oamenilor de a se hrăni și de a avea un trăi decent.

La schimbările climatice se adaugă presiunile exercitate asupra siguranţei alimentelor, iar unele regiuni simt tensiunea mai mult decât altele. Seceta, incendiile sau inundaţiile îngreunează în mod direct capacitatea de producţie. De cele mai multe ori, schimbările climatice afectează deseori ţările care sunt mai vulnerabile și care nu prea au mijloace de adaptare.

O cantitate semnificativă de alimente se elimină ca deșeuri, mai ales în ţările dezvoltate, iar aceasta înseamnă și eliminarea resurselor utilizate pentru producerea alimentelor. Numai în Uniunea Europeană 90 de milioane de tone de alimente sau 180 de kg pe persoană sunt eliminate ca deșeuri în fiecare an, o mare parte din aceste alimente fiind încă potrivite pentru consumul uman.

Aproximativ o treime din alimentele produse la nivel global se pierd sau se aruncă. În total, aceasta înseamnă că 1,3 miliarde de tone de alimente nu sunt consumate anual. Luate împreună, aceste deşeuri alimentare produc 3,6 gigatone de dioxid de carbon, potrivit estimărilor FAO.

Conștientizarea problemei deşeurilor alimentare a crescut, totuși este nevoie de o implicare mai mare pentru a transforma intenția în acțiuni concrete, de la nivel individual la nivel global.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

SocialO oră în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

Social3 ore în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

Social5 ore în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 369 cazuri de infectare și 13 decese în weekend

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

LifestyleO zi în urmă

Recomandare Moldova.org / 5 experiențe pe care poți să le ai ca turist în Moldova, de la Cristina Ostapenco

Gazda rubricii cu recomandări din această săptămână este Cristina Ostapenco, travel consultant la Go Travel. Nu stă o zi locului,...

Sănătate3 zile în urmă

COVID-19 poate afecta sănătatea pe termen lung: evaluările efectuate în proiectul „Grijă pentru colegi” arată consecințele infecției

Peste 60 de persoane au beneficiat deja de investigații și consultații medicale gratuite în cadrul Proiectului „Grijă pentru colegi”, lansat...

Politică3 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Ieri în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele locuitorilor care...

Divertisment3 zile în urmă

Cine a fost Lidia Istrati – scriitoarea care a votat cu ambele mâini Declarația de Independență

Politiciana și scriitoarea Lidia Istrati a fost parlamentară în două legislaturi și persoana care, la 27 august 1991, a votat...

Advertisement

Politică

Politică7 zile în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031