Mii de copii ucraineni, în special din Mariupol, dar și din regiunile de est ale Ucrainei sunt duși în Federația Rusă pentru a fi „adoptați”. Numele acestora sunt schimbate și li se găsesc părinți adoptivi, deși acasă, în Ucraina ar putea să-i caute părinții sau statul. Despre asta anunță Organizația Națiunilor Unite, calificând aceste acțiuni drept „genocid” și crime de război.
Autoritățile rusești confirmă că aduc pe teritoriul său copii din Ucraina, motivând că astfel îi protejează de război.
Ordinul de simplificare
Anya, o adolescentă de 14 ani din Ucraina, le-a povestit jurnaliștilor de la The New York Times că a fost luată împotriva voinței sale și dusă în Rusia. Acolo a fost plasată într-o familie de asistenți parentali. Potrivit minorei, în scurt timp va obține cetățenia rusă, deși vrea să revină acasă la prieteni și la familia sa din Ucraina. „Nu am vrut să merg, dar nimeni nu m-a întrebat…”, le-a spus ea jurnaliștilor.
Comisarul Radei Supreme a Ucrainei pentru drepturile omului, Lyudmila Denisova, spune că Rusia a dus pe teritoriul său peste 1,5 milioane de ucraineni, inclusiv peste 250.000 de copii.
Legea rusă interzice adopția copiilor străini. Însă, în mai, președintele Federației Ruse Vladimir Putin a semnat un ordin care permite ca minorii ucraineni fără îngrijire părintească să fie adoptați și să li se acorde cetățenia rusă. Legea îngreunează pentru Ucraina și membrii familiei aducerea acestor copii acasă.
Rusia susține că minorii nu au părinți sau tutori care să-i îngrijească, sau părinții nu sunt disponibili. Dar agenția de știri Associated Press a raportat că oficialii au trimis copiii ucraineni în Rusia sau în teritoriile controlate de ruși fără a obține aprobarea lor. „Au mințit copiii, spunându-le că părinții lor nu îi doresc”, scrie AP, care a discutat cu părinți, copii și oficiali atât din Ucraina, cât și din Rusia.
„Nu sunt ținuți în închisori”
Încă în luna martie curent, Organizația Națiunilor Unite își exprima îngrijorarea cu privire la riscul adopției forțate a copiilor ucraineni, în special a celor aproximativ 91.000 care locuiau în instituții sau școli-internat la începutul războiului, mulți dintre ei aflați în estul țării. Adopția forțată este o încălcare a drepturilor omului și a dreptului internațional, inclusiv a Convenției de la Geneva și a Convenției ONU privind drepturile copilului.
„Au existat acuzații credibile de transferuri forțate de copii neînsoțiți pe teritoriul ocupat rusesc sau chiar în Federația Rusă… Suntem îngrijorați de faptul că autoritățile ruse au adoptat o procedură simplificată pentru a acorda cetățenia rusă copiilor fără îngrijire părintească și că acești copii ar fi eligibili pentru adopție de către familiile ruse”, a spus Ilze Brands Kehris, secretara generală adjunctă a ONU pentru drepturile omului, în cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate al ONU.
La rândul său, ambasadorul rus la ONU, Vasilii Nebenzya, a respins acuzațiile, numindu-le „nefondate”. El a spus că peste 3,7 milioane de ucraineni, inclusiv 600.000 de copii, au plecat în Rusia sau în zonele separatiste controlate de ruși din estul Ucrainei, dar „nu sunt ținuți în închisori”.
Deportarea copiilor
La 15 septembrie Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă aceste atrocități și solicită includerea tuturor persoanelor responsabile în următorul pachet de sancțiuni ale UE. De asemenea, solicită Ucrainei să ratifice Tratatul de la Roma al Curții Penale Internaționale pentru a facilita urmărirea penală pentru crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv deportări. Toate țările europene care nu au făcut acest lucru încă, ar trebui să semneze sau să ratifice Convenția internațională a ONU pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate.
„Doare când istoria se repetă chiar în fața ochilor noștri. Practicile folosite de dictaturile comuniste și naziste sunt folosite astăzi de regimul lui Putin împotriva poporului ucrainean. Deportarea a mii de copii nevinovați, lipsiți de o copilărie pașnică și din familiile și țara lor – aceasta este o crimă împotriva umanității”, a declarat membra Parlamentului European Evin Incir.
„Chiar dacă au sau nu părinți, acești copii nu trebuie luați cu forța și crescuți într-o altă țară sau cultură. În caz contrar e un semn de genocid. Adică este o încercare de a elimina identitatea unei națiuni inamice”, a adăugat ea.
La 11 octombrie, autoritățile ucrainene au anunțat că 37 de copii duși forțat în Rusia au fost întorși acasă: „Aceștia au fost luați cu forța din regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei la sfârșitul lunii august și duși în orașul Kabardinka, din sudul Rusiei, în ciuda faptului că toți au părinți”, relatează ziarul online independent The Moscow Times.
Foto:Unicef
