Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia transferă arme nucleare tactice în Belarus în primăvara și vara anului 2023. Se întâmplă cu susținerea președintelui belarus Aleksandr Lukașenko.
„Guvernul rus avertizează asupra riscului de război nuclear dacă NATO dă sistemul de rachete „Patriot” și avioane de luptă F-16 Ucrainei. Este o modalitate de a reaminti Occidentului că Rusia este această mare putere nucleară”, a declarat Richard Weitz, analist de politică externă și apărare. „[De asemenea] îi ajută să întărească legăturile sau controlul asupra Belarusului, dacă armele sunt acolo.”
Îți explic în continuare cum au apărut armele nucleare, ce țări le dețin, dar și care sunt mișcărilor împotriva acestei puteri distrugătoare.
Arma nucleară strategică este un proiectil nuclear pentru a fi folosit asupra anumitor ținte strategice pe care să le distrugă. E vorba de baze militare, scuturi anti-rachetă, aeroporturi, fabrici de armament, rețele electrice, infrastructură sau chiar asupra zone foarte populate. Există și arme nucleare de mici dimensiuni, tactice, pentru lovituri limitate. O armă nucleară de acest fel nu poate să distrugă orașe de mari dimensiuni sau continente.
Istoria armei nucleare începe cu fizicianul Albert Einstein. Deși nu a lucrat niciodată direct la bomba atomică, acesta explică prin celebra sa ecuație E=mc2 energia eliberată de o bombă atomică. El a trimis o scrisoare președintelui Roosevelt în 1939 în care a avertizat despre posibile cercetări germane în domeniul armelor nucleare. A propus Statelor Unite să înceapă propriile cercetări în domeniul energiei atomice.
În 1942 a luat naștere proiectul Manhattan, proiect de cercetare al guvernului SUA (1942–45) care a produs primele bombe atomice.
Atacul cu bombă atomică de la Hiroshima și Nagasaki
Singura dată în istorie când a fost folosită arma nucleară a fost la Hiroshima și Nagasaki. Pe 6 august 1945 SUA au lansat un bombardament atomic asupra orașului Hiroshima. Chiar dacă se terminase cel de-al Doilea Război Mondial, Japonia și SUA erau încă în stare de război. Peste trei zile, pe 9 august 1945, a fost detonată și a doua bombă deasupra orașului Nagasaki. Se estimează că 215.000 de oameni au murit. Iar de atunci, mulți alții au suferit de pe urma efectelor pe termen lung ale expunerii la radiații asupra sănătății.
Bombele detonate la Hiroshima și Nagasaki sunt singurele arme nucleare despre care știm că au fost folosite în război.
Ce arme nucleare are Federația Rusă
Se estimează că Rusia deține aproximativ 5.977 de focoase nucleare, dintre care 1.588 sunt desfășurate în mod activ. Majoritatea acestor arme sunt desemnate drept strategice, în timp ce minoritatea pare a fi ne-strategică (tactică).
Rusia are aproximativ 68 de bombardiere grele în flota sa aeriană nucleară. Ele constau din două divizii: Tu-160 (Blackjack) și Tu-85MS (Bear H). Clasa Bear H reprezintă cea mai mare parte a flotei sale. Fiecare dintre acestea pot transporta până la 16 rachete AS-15 sau aproximativ 700 de focoase nucleare atunci când sunt combinate.
Rusia mai are 11 submarine cu rachete balistice cu propulsie nucleară (SSBN). Acestea pot să livreze până la 624 de focoase nucleare.
Se estimează că Rusia are aproximativ 306 rachete balistice intercontinentale strategice care transportă până la 1.185 de focoase nucleare.
Ce state mai au arme nucleare
Statele Unite urmează cu aproximativ 5.500 de arme nucleare, găzduite în SUA și în alte cinci țări: Turcia (50 de focoase), Italia (40), Belgia (20), Germania (20) și Țările de Jos (20). Numai focoasele nucleare deținute de Rusia și SUA reprezintă 90% din armele nucleare din lume.
În afară de acestea, China deține 350 de focoase, Franța – 290, Marea Britanie – 225, Pakistan – 165, India – 160, Israel – 90 și Coreea de Nord între 20 – 43 de focoase.
Cele mai letale arme nucleare
Federația Rusă deține cele mai distructive rachete balistice intercontinentale – modelul sovietic R-36 care are o rază de acțiune de 16 mii km.
SUA dețin racheta R-36 LGM-30 „Minuteman” care are o rază de acțiune de 13 mii km.
China are racheta balistică intercontinentală DF-5 a cărei rază de acțiune este de 15 mii km.
Coreea de Nord are o rachetă cu o rază de acțiune de peste 13 mii de km.
India are racheta Agni-V cu o rază de acțiune de opt mii de km și mai are în dezvoltare rachete cu rază de acțiune de 16 mii km.
Mișcări împotriva armelor nucleare
După ce Statele Unite au detonat două bombe nucleare deasupra Japoniei, au apărut mișcări împotriva armelor nucleare. Dacă la început obiectivul era dezarmarea nucleară, mai târziu, activiștii au protestat și împotriva energiei nucleare.
La începutul anilor 1970, în Germania au existat proteste majore împotriva unei propuneri de construcție a unei centrale nucleare. Proiectul a fost anulat peste cinci ani. În 1981, tot în Germania a avut loc un protest de aproximativ 100 de mii de oameni împotriva centralei nucleare Brokdorf.
În Spania, în 1977 a avut loc un protest împotriva energiei nucleare la care au participat până la 200 de mii de persoane.
În mai 1986, în urma dezastrului de la Cernobîl, aproximativ 200 de mii de oameni au protestat la Roma împotriva programului nuclear italian, dar și alte proteste.
Astăzi, avem una dintre cele mai mari mișcări împotriva armelor nucleare. E vorba de Campania Internațională de Abolire a Armelor Nucleare (ICAN) care reprezintă o coaliție de organizații neguvernamentale din o sută de țări care promovează aderarea la și implementarea Tratatului Națiunilor Unite privind interzicerea armelor nucleare.
Citește și: Nivelul radioactivității în RM nu s-a schimbat, iar consumul de iod nu ajută într-un război nuclear. Explicăm
De câte ori a amenințat Putin cu armele nucleare
Vladimir Putin a amenințat cu războiul nuclear de cel puțin 35 de ori de la începutul războiului, a declarat premierul britanic Boris Johnson.
„Nu vom fi intimidați”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg după una dintre amenințările lui Putin. „Retorica nucleară a Rusiei este periculoasă, nesăbuită și ei știu că dacă vor folosi armă nucleară împotriva Ucrainei, aceasta va avea consecințe grave”.
